Page 34 - 1901-11

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 249 —1901.

Din dieta ungară. îa şedinţa dela tari conservativi şi olubul agrariauilor cehi, Intr’unul din aceste articole d-1 Visătorii generoşi pot continua să vi­
21 Noemvrie a dietei, preşedintele comu­ au ţinut şedinţă oomună. în aoâstă şedinţă Urechia istorisesce un incident de seze la Budapesta ori la Buouresol... Nu
nică, mulţumirea Maj. Sale la felicitarea s’a oetit enunciaţiunea clubului Cehilor tineri, pe vremea, când d-sa era ministru al ou visuri, ori oât de generâse, se modifică
dietei din incidentul logodnei arohiduoesei oare are să fie un răspuns la declaraţiunea
cultelor şi instrucţiunei publice (1881). harta ţărilor!...
Elisabeta. Afară de aoâsta comunioă, că Ba- şefiilor partidelor germane din stânga. Representantul austro-ungar de pe — Da, Esoelenţă, dâr orl-cum fie, în
rabas Bela a renunţat la mandatul din Gyoma. Enunciaţiunea a fost primită de toţi oei de vremuri Hoyos, i-a cerut d-lui Ure­ şoâle nu se cade să se predea învăţături
înainte de ordinea 49®* **■ cuvântul în ces- faţă, dându-i-se astfel caracterul unei deola- chia înlăturarea din şcolele publice false...
tiune personală Weiss Berthold susţinând raţinnl oomune a partidelor cehe. â cărţilor şi hărţilor, ce pomeniau de — De acord, Esoelenţă, dâr âcă, eu
faţă ou Pichhr, că şi-a câştigat averea prin In enunoiaţiune se reounâsce, că si­ Dacia. Dăm inse cuvântul d-lui nu vă reclam oontra învăţăturilor false, oe
munoâ ciustită. La desbaterea adresei ia tuaţiunea e seriosă şi oă nu sunt prospecte Urechia: se predau în şcolile unguresol. .. Şi vedeţi,
cuvântul Polmer Eugen, susţinând adresa ca pactul (ou Ungaria) să fie resolvat pe
In primele luni după Iunie 1881, adecă nu o harta, ca a lui Gorjan, nu 3 cărţi vă
kossuthistă. In timpul vorbirei sale de pe oale parlamentară, dâcă guvernul nu se
după formarea noului minister Ion Bră- arăt eu, ci un număr încinoit.,. Şi apoi
galerie un tînăr ou numele Weiss Rudolf p6te răzima pe voinţa unanimă a repre-
tianu, s’a petreout o împrejurare, oe nutre- ce este fals în oartea, oare făcând istorie,
a arunoat în sala de şedinţe nisoe afişe ti­ sentanţei poporului şi dâcă din oontră pos­
bue să uit de-a o înregistra şi aiol. Minis­ pomenesce de-o ţâră, care altă-datâ a esis-
părite ou litere roşii. Weiss a fost arestat, tulatele naţionale se înourcă ou oestiunea
trul austro-ungar D. Hoyos, bărbat de-alt- tat cu numele de Dacia?. .. Pot eu să su­
se 4i® i că ® nebun. După Polzner ia cu­ paotului. mintrele din cei mai simpatiol, ascultând de prim din istoria Ungariei pe Arpad, ori pe
e
vântul Piohler, care impută lui Weiss, oă Enunciaţiunea vorbesoe apoi de limba
nesăbuitele reclamaţiunl ce-i veniau dela S-tul Ludovic ?
a dus corupţiunea între Săoui. Weiss Ber­ internă oficială, ou privire la care egala în­
Budapesta, de câte-orl îutâlnea pe primul Să lăsăm istoria să-şi grăâscă graiul
thold combate pe Piohler. După Weiss vor- dreptăţire e garantată prin legea funda­
ministru I. Brătiauu îi cerea înlăturarea din şi noi să grăim pe al nostru modern, ou
besce Săouinl Gyorffy Gyula, polemisând mentală. Represenţanţii cehi pretind numai
şcâlele pubboe de cărţi şi de hărţi pome­ hotare fisice determinate prin tratate, cu
ou Rakovsky şi susţinând, oă partidul po­ oeea-c9 a fost în us mai mult de doi ani, nind de Dacia, adecă de-o ţâră cuprindând relaţiuul amicale de bună vecinătate.
poral a întrodus în Transilvania ura con­ fără de-a păgubi administraţia statului şi
şi tote provinciile din Ungaria şi Austria Neram despărţit nu cred tocmai, prie­
fesională. (Ol&y Lajos: Â fost un păcat a fără de-a vătăma drepturile naţionale ale
locuite de Români. teni buni, dâr din acel moment, pănă-ce în
numi pe Majlath Gustav de episcop). Germanilor. (înţelege aioT practicarea timp
— Scapă-ne, colega, îmi dicea şeful Aug. 1882 eu am eşit din minister, n’a mai
de doi ani pe basa ordonanţelor de limbă, nostru I. Brătianu, de Hoyos. Ve(jl ce este agitat oomitele H. cestiunea cărţilor didac-
Situaţiunea parlamentară în cari au fost desfiinţate). de făcut, ori dă răspuns la cererea lui. tioe... Nemuritorul I. Brătianu rîse mult
Austria. Dâcă s’ar resolva grabnic cestiunea Nn peste multe d*l® dela aoâstă vor­ când i-am povestit oonversaţiunea schim­
limbei oficiale boeme, scâsta ar aduce ou sine bată.
bire, mi-se anunţă, la minister fiind, visita
Declaraţiunea Germanilor din stânga. soluţiuuea pentru resolvarea budgetului si
d-lui ministru Hoyos. — Mai adună, oolega, cărţi ungurescl
a tuturor celorlalte proiecte urgente. Acest
Buletinele, ce sosesc dinViena despre După salutările obiolnuite, ministrul oa cele ce i-ai arătat. . . Cine scie oa ce
postulat de limbă şi postulatul înfiinţării
starea lucrurilor în parlament, nu sunt fa­ austro-ungar — în două oiroumstauţe mai ne mai pot servi.
unei universităţi în Moravia, nu sunt cum
vorabile. multungar, decât austriac—pune pe biroul
se d*O0i o metodă de-a ridioa nouă preten-
A fost vorba, oă Luni şefii partidelor meu oâte-va oărţl şi hărţii utilisate prin
siuni — ci sunt postulatele oele mai în­
din stânga germană vor ţinâ o conferenţâ şcâlele nâstre: S O I R I L E D I L E I .
dreptăţite.
ou scop de-a decide să învite şi pe Cehi — Am venit, Esoelenţă — îmi dicea
5
Represenţanţii Cehilor vor să parti­ — 9 (22) Noemvrie.
la o conferenţă oomună, oare să facă posi­ d-lH.—să reolam la d-ta, după convorbirea
44
cipe la disousiunea asupra sanării grelelor „Albina şi Secuii. Piarul „Ellen-
bilă o înţelegere a tuturor partidelor pem ce am avut ou Esoelenţa Sa d-1 prim-mi-
ar
u
jurstărl — dâr pănă când nu se va delă- zâk din Cluşiă şi alte di ® maghiare
tru regulata oontinu&re a afacerilor par­ nistru, contra unor oărţl didactice, cari....
44
tura nedreptatea, ce li-se face, şi nu se va aprope în fie-care număr ţipă, că „Albina
lamentare. — Soiu, Escelenţă, răspund eu între­
face imposibilă reînvierea obstrucţiuuei, din Sibiiu face cuceriri printre Săcui şi că
Germanii din stânga au lăsat să oadă rupând. Dâr veţi conveni lesne, Escelenţă,
44
mângâierea, că în viitor se vor discuta şi prin „agentul său din Haşfalâu, părintele
deocamdată planul acesta şi au espus în- oă guvernul dela Budapesta se impresio-
Gestiunile de litigiu naţionale, nu ofere Doctor, a împărţit în timpul din urmă sute
tr’o declaraţiune vederile şi hotărîrile lor. nâză de prea puţin lucru. Ge este de-a
nici o garauţă pentru viitor. Nici represen- de mii de oorâne ca împrumut. La aceste
Ei cer pentru întâih, ca budgetul să se des- ni-se cere nouă de d-ta şi ce este a vă cere
tanţii Cehilor nu trec cu vederea marile inepţii inventate de fantasia aprinsă a v’ru-
bată grabnic, ou eschiderea orl-oărei deli- noi d-tale, este să respectăm cu scumpătate
lipse economice, de aceea ei au încercat nui sorib şovinist, răspunde acum ou date
beraţiunî asupra postulatelor cehice, pen- hotarele fisioe, ce împrejurările au pus în­ 14
ca printr’o comună lucrare economică directorul „Albinei , d-1 P. Oosma, arătând
tru-ca pănă la Crăoiun budgetul să fiă pri­ tre România şi Ungaria. Apoi sper, că de
s’ajungă şi la o apropiere politică, aer spe­ oă părintele din Haşfalău, care este bărba­
mit oel puţin de comisiune, şi să se pâta aşa uere8pect n’aveţă a vă plânge. .. Intru
14
ranţele nu li-s’au împlinit. tul de încredere al „Albinei , însănuaqui-
decide provisoriul în şedinţele camerei. cât d-1 colonel Gorjan, publicând o hartă a sitor sâu agent, a primit în timpul din
A doua propunere a representauţilor In fine deolară represenţanţii cehi, că Daciei, în oare înglobâză Ardealul şi Bu­
germani din stânga se refere la programul ei nu pot renunţa la nisce postulate aşa covina, pote să ne emoţioneze ? Apoi noi urmă numai suma de 2600 corâne pentru
de modeste şi drepte şi oă după cum se împărţire la oei oe au solicitat împrumutul
lucrărilor după primirea budgetului, lapao- dela guvernul României vă putem arăta „Albinei — nici deoum însă sumele fa-
44
tul ou Ungaria şi la tratatele comeroiale. vor purta guvernul şi partidele faţă cu 4eoI de oărţl şi hărţi ungurescl, în care se
Pentru-ca guvernul să se pâta răzima în aceste postulate, aşa îşi vor îndrepta şi ei pomenesce de-o Ungariă întinsă pănă la bulâse colportate ou atâta uşurinţă de
pressa maghiară.
aceste cestiunl pe voinţa unanimă a parla­ atitudinea parlamentară. Marea-Nâgră, şi u’am adus nici o reolama-
*
mentului— ei propun de a-se folosi pausa, ţinne... Deinonstraţiunî în Lemberg. Am
oe va urma după resolvarea budgetului, Enunciaţiunea de mai sus nu se con­ Şi acestea d'cecd, scot din cutia bi­ semnalat deja, că la universitatea din Lem­
pentru o conferire ou Cehii asupra diferen­ sideră în oerourile germane oa favorabilă roului o colecţiane de cărţi jjşi hărţi ungu­ berg s’a făcut alaltaerl o mare demonstra­
ţelor naţionale celor mai capitale, oa ast­ înţelegere!. Din ea nu se pâte sci nici mă- rescl, ce avusesem preoauţiuuea să-mi pro­ ţia 8tudenţescă. Studenţii ruteDl voiau să
fel partidele să se p6tă apropia şi să pâtă oar cum se vor purta Cehii faţă cu desba­ cur prin ilustrul mereu ooleg aoademician ţină un meeting ou scop de iniţia mişca­
procede în comun în apărarea intereselor terea budgetară. Unii cred însă totuşi, că George Bsriţiu, cărţi şi hărţi paumaghia- rea în favorul înfiinţării universităţii ru-
austriaoa. Măsurile pentru grăbirea desba- ei vor lăsa să trâcă budgetul şi că pe basa riste. tene. Fiiud 4* 3® prelegeri, rectorul u’a
terei budgetare să se disoute într’o oonfe- acâsta s’au învoit şi marii proprietari a Tablou.. permis să se ţină maetingul. Ou tâte aces­
renţă a şefilor tuturor partidelor, oe avea primi enunciaţiunea de mai sus. D-1 ministru H. rămase vădit surprins tea studenţii ruteni au deois să ţină mee-
să se ţină erl, Joi, şi la oare s’a decis fi- de răspunsul oonoret oe-i dădeam. tingul. S’au adunat deci alaltăerl în mare
resce a-se învita şi Cehii. Amintiri contimporane. — Să nu ne emoţionăm, Escelenţă, număr la universitate şi începură o sgo-
adaug a dice, de urmărirea idealurilor mai motâsă oonsfătuire. Atunci apăru rectorul
Enunciaţiunea Cehilor tineri.
Sub titlul de mai sus d-1 Y. A. mult ori mai puţin legitime prin cărţi şi Bildiger şi-i provoca să se împrăseie. Stu­
u
Alaltăerl, în 20 Nov. d. a. presidiile Urechia publică o serie de articole in hărţi... Destul e pentru noi, guverne, să denţii ruteni strigară „pereat la adresa
clubului Cehilor tineri, a marilor proprie­ cjiarul din Bucurescî „Secolul X X a . fim noi cu minte equilibrată. .. reotorului şi începură să-l înjure în limba
vooe domolă şi timidă, care se audia din Rizepowa se retrase pănă lângă zăbrelele se arătă pe ceriîl. Masa era gata pentru ceai. tea îi întăria credinţa şi-i producea mân-
faţa balconului: grădinii, şi rămase acolo cu totă smerenia. 0 lampă ardea pe masa din balcon, dâr găere inimei sale. I-se părea de tot firesc,
— Să. dea Dumnedeu bine! Domnii îşi petreceau veseli, şi. rîsul lor domnii nu veniau încă, căci domnişora cânta că aştâptă aprope două ceasuri întregi, şi
Pan Scorabie-wski se ridica îndată, ajungea pănă la sărmana Rizepowa, şi nu-i la pian. Rizepowa se închina, d^cea „Tatăl nici nu-şl bătea capul cu lucrul acesta. In-
44
44
merse la marginea balconului şi întreba: făcea bine, căci era amărîtă grozav în su­ nostru şi „Născătore de Dumnedeu şi tr’aceea domnii se întorseră ârăşl în bal­
fletul ei. Mai târdiu sosiră şi domnul Vio- apoi gândia în sine, cum are să o scape con. Rizepowa vedea printre frunzişul de
— Cine-i aeolo?
tor cu domnişora Iadwiga şi astfel întrâga Pan Scorabiewski de năcazuri. Nu avea o viţă sălbatecă, cum domnişora turna dinţr’o
— Eu sunt, Rizepowa.
—: ,Ce cauţi? societate întră în odăi. Sorele se apropia idee limpede, cum şi în ce fel are să fie cană de argint ceaiul, sâu cum dicea de
de apus. Iu balcon veni feciorul de casă scăpată, dar scia una, oă adecă boerul este obiceiu răposata mamă lui Rizepa, „o apă
Rizepowa se pleca cât putu, căci avea
iasing şi începu să aştârnă masa pem cunoscut şi cu comisarul şi ou prefectul binemirositore, din care dâcăbeai, ţi-se um­
copilul în braţe.
44
tru ceai. Schimbă pânzătura, aşedă ceş- districtului. N’are decât să pună o vorbă ple totă gura de parfum . — începură să
— Am venit să mă scapi, luminate
tile şi puse linguriţele în ele, producând o bună şi cu ajutorul lui Dumnedeu lucrurile bea cu toţii, şi-şi petreceau şi rîdeau vesel.
domnule, am venit să-mi dai, o povaţă,
mare zângănâlă. Rizepowa aştepta ... aş­ au.să se schimbe. Pe lângă aceea gândea Abia acum i-se limpedi capul Rizepowei şi
un sfat.
tepta din greu. Ii trecu prin cap ideea,. să. ea în sine: chiar dâcă Zolcikiewicz şi pri­ observă, că într’adevăr boerimea e împăr­
— Draga mea, pentru Dumnedeu, la- tăşită de mai multă fericire, decât, ţărăni­
mârgă acasă şi să se întorcă mai târdiu. marul va pune beţe în râte, prea lumina­
să-mă cel puţin Dumineca îu pace! — Ii. era însă frică, ca nu cumva să se în- tul boer vor sci el, unde am să-mi caut mea, şi lacrimile — ea însuşi nu scia de
grăi boerul, ca şi cum în dil®l® d® lucru târdi® prea mult Se puse jos în ârbă lângă dreptul mai departe. „Boerul tot-dâuna a ce ,— începură să-i curgă pe obraz. După
i-ar fi stat vr’odată la disposiţie. Nu vedl zăbrele şi începu- să-şi lăp.teze copilul. Cor avut inimă bună şi a fost milos faţa de lacrimi biata femeiă fu cuprinsăj de un alt
oă am ospeţl. Nu pot pentru tine să-i las 44
pilul a supt şi a adormit, avea însă un, alţii , gândia biata femeie, „nu mă va pă­ năcaz, căci feciorul de casă aduse la masă
pe dumnealor singuri. somn neliniştit, cu spasmuri, oăol încă de răsi nici pe mine . Nici nu greşia în ou- un castron mare jde bucate, ce aburiau.
44
— Am să aştept... dimininâţă. era cam bolnăvior. Chiar şi Ri­ getul ei, câ.cî într’adevăr boerul Scorabiewski Acum băgă ea de sâmă, că nu mâncase ni­
— Ei] bine, aştâptă. Nu, mă pot rupe, zepowa se simţia rău şi prin spate îi tre­ era om de iuimă. îşi aducea aminte, că mic afară de-o ulcică de lapte, ce o luase
în două... ceau când. răcori, când fierbinţeli. Ea însă tot-dâuna a fost bun faţă- de Rizepa, adl diminâţă, şi i-.se făcu fome cumplit.
Intr’aceea burtosul proprietar veni în­ nu ţinea sâmă de acest lucru şi aştepta cu că mama lui Rizepa, Dumnedeu s’o erte, (Va urma.)
dărăt clătiuându-se în mersul lui greoi, âr totă răbdarea. începu să se întunece şi luna fusese doica domnişorei Iadwiga; tâte aces­