Page 35 - 1901-11
P. 35
Nr. 249—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.
rutână. N’au lăsat pe rector să vorbâsoă şi ţon, pe când Blaskovitz oerea să fia dus tar în Beioa-maghiară, un om nervos şi rea acâsta a produs la Londra nespus de
•o.ând pedelii înoeroără să facă ordine, pe în noua sa loouinţă, pe oare o închiriase impaoient; au candidat 9 persâne, dintre mare oonsternaţie.
trei din aceştia i-*u bătut. In fine reoto- în vederea căsătoriei şi unde se mutase cari trei (3) Români, âr oeilalţl Maghiari. Burii batjooureso pe soldaţii englesl
u
rul fu silit să se depărteze. După acâsta deja. La aoâsta ar fi fiis Hildebrandt: „Eşti Au reuşit notarul în. pensiune Ioan Grama fiioându-le „Ilands up (Mâna sus), fiind-oi
tinerii ruteni eşiră la stradă, au aranjat o beat oa un poro, niol nu soii unde loou- (SerbenI), notarul. Tollas Kâroly (Urişiul- aoeştiâ îndată-oe ajunge lucrul la atao se
demonstraţia dinaintea redacţiunei (Ş.iarelor escl“. — La înmormântarea lui Blaskovitz de-jos), preotul Aurel Dumbrava (Habic). rios, în semn de predare îşi ridioă mâna.
11
„Dzievnik Polski* şi „Gazeta Narodova , superintendentul Gemmel a ţinut o predioă, Alegerea însă se va nimici, deâre-ce *
apoi s’au dus la casa rutână şi au deois în oare a condamnat în termini violenţi Kassai oa president, după oum am în „Le Tctnps din Paris spune, oă Joia
u
de a adresa guvernului o petiţia, oerend obiceiul barbar al duelului, oare cere atâta ţeles, între membrii de încredere a pus treoută s’a ţinut o conferenţă sub auspici
înfiinţarea universităţii rutene. Deoisiuneu sânge nevinovat. Superintendentul a pri pe unul oe n’avea drept de vot, âr de altă ile societăţii geografice înaintea unui audi
lor au oomunicat’o telegrafio deputatului mit felicitări din mai multe părţi, chiar şi parte a desfăcut ţidula dată de preotul din toriu număros. Conferenţă a ţinut’o Sandberg
rutân din „Reichsrath Bomanczuk. dela ofiţeri superiori, pentru predica sa. Urisiul-de-jos şi altele.
u
adjutant al generalului Botha. Terminând
Când l’a interpelat preotul Zahariă
Afacerea Wallburg. în faţa tribuna Falkai Lajos, faimosul curier postai oonferenţa, oratorul a făcut un apel la sim
Matei din Urisiul-de-sus fiicâudu-i oă a tre
lului corecţional din Budapeşta s’a judecat oare defraudase 40,000 oor. şi fugise în patia taturor în favârea victimelor din ta-
buit să soie, oă Kiss are drept de ,vot ori
prooesul lui Ernest Wallburg, oare era aou- Amerioa, de unde a fost estradat, a fost berile de ooncentrarea, oonchifiând ou cu
n’are şi de ce nu l’a esoepţionat ca să nu
sat de esoroclierii. La acest proces s’a vor condamnat fiilele acestea în Budapesta la vintele :
mai pârte omenii în timpul lucrului de
bit şi de raporturile, ce le-a avut Wallburg 3 ani temniţă. „Englesii neputend să învingă forţa
atâtea ori, notarul Kassai l’a provocat la
ou repos&tul arohiduoe Ernest. Apărătorul armelor nâstre, ne estermină neamul fă
Serată filantropică. Mâne, Sâmbătă ordine, ameninţând, oă va întrebuinţa şi
Dr. Picliler a pus notarului Bela Gassner, când să ne piară femeile şi copiii .
11
în 23 Noemvrie în sala hotelului „Orient“ forţa, dâcă va fi de lipsă.
oitat oa martor, întrebarea, dâcă l’a repre Interwievat apoi de un reporter al
Nr. 1 se va da o serată de oătră societa Inteligenţa nâstră a fost solidară şi
zentat pe Wallburg şi dâcă avea spe unui fiiar, Sandberg i-a oomunioat următâ-
tea filantropioă rom. oatolioă sub conduce ored, oă la caşul când alegerea va fi anu
ranţe de a obţine oeva dela curtea impe rele :
rea directorului de musică Iuliu Iasohik. lată, Românii ar fi şi mai solidari, după
rială. Gassner'respunde, că da, a represen- „Vom fi viotorioşl de sigur! Unioa
Din variatul program amintim „Die beiden cum s’au esprimat ou toţii, încât să reu-
tat interesele lui Wallburg şi ale surorilor grije pe oare o avem, e să seim: oum vom
Grenadiere“, de Schumann oântată de d-1 şâsoă numai candidaţi de ai noştri.
lui însă numai sourt timp şi că ei puteau trăi şi unde ne vom adăposti, după-ce vom
V. Popovict, acompaniat pe piano de D-na Acestea mi-am ţinut de datorie a
aştepta ou drept cuvânt să capete bani de fi gonit de pe pământul nostru cele din
Herm. Cinu. Intrarea do parsână 2 oor. Fa vi-le aduoe la cunosoiuţă.
la curte. El a adresat în numele lui Wall urmă trupe englese, atunci 'când nu vom
, ,
milie de 3 persone 5 cor. Tnoeput ' l V, 8
burg la timpul său petiţii la împăratul şi Unul din cei presenţî. mai avâ trenurile şi oonvoiurile lor, din
âre. După oYbdVioţiă dans Venitul destinat
la arohiducele Rainer şi a întrat în trata cari să ne aprovisiouăm cu merinde şi cu
pentru îmbrăoarea elevilor săraol.
tive ou contele Goluoho'wski şi ou direo- muniţiunî. Pentru aouma suntem fârte li
torul cancelariei de cabinet al Maj. Sale. Cununia. D-şâra Maria Câmpean şi d-1 Dela curtea cu juraţi. niştiţi. Oând n’avem ce mânca, luăm dela
Baronul Chertek, direotorul fondurilor fa Terentie Popovicl îşi vor serba cuuunia Du Prooesul crimei dela Mândra, despre oare ei (dela Englesl). Şi tot asemenea ou pul
miliare imperiale, l’a invitat pe Gassner la minecă la 11 (24) Noemvrie în biserica gr. berea, cu glânţele şi cu obuzele lor îi ba
am mai amintit în fiiarul nostru, a durat la car
Viena, unde s’a şi dus şi a fixat pretensiu- cat. din Tilişca. tem .
14
tea ou juraţi din Braşov trei fiile şi jumă
nile lui Wallburg în suma de 400.000 fi. Despre ofiţerii englesl fiise:
14
„0 înviere şi consecinţele ei. Se tate. S’a înoeput Luni diminâţa în 18 No
Baronul Chercek a răspuns, oă suma este „Lordul Roberts era mai puţin sol
sorie din Coustantinopol: Săptămâna tra- vembre şi s’a terminat Joi, în 21 Novem
prea mare, ou tâte acestea a promis, că va dat, decât aotualul j generalissim Kitchener.
oută s’a întâmplat, oă un Armean, oare bre, la ârele 12y din fii. Primul acusat era
2
■face tot posibilul oa să arangeze afacerea. Burii au mai multă încredere în cuvântul
treoea printr’un bazar din Adana (Asia Gh. Socaoiu (apărător d-1 advocat Simeon
Sentinţa tribunalului din Budapesta fu fa acestuia, decât în al lordului Roberts. Cât
mică) căfiu la pământ lovit de apoplexie. Damian) 2) Nioolae Fărcaş şi 3) Ion Făr-
vorabilă, Wallburg a fost achitat. despre oficerii oeilalţl, pot să vă afirm, oă
îndată veni la faţa locului medicul comu caş (apăraţi de d-1 Dr. N. Mănoiu) 4) Ion majoritatea sunt mediocrii. Sunt mai mult
Furt de aur în Baia-mare. Mine na), care oonstatâ mârtea. Reouuosoându-se Mândru Oocan (apărător Dr. Tgn. Feiler) păpuşi de salon, decât adevăraţi soldaţi .
11
ralele din minele din Baia-mare şi împreju oă-i Armean, cadavrul fu predat preoţilor 5) Iacob I. Taflan şi 6) Ioan Taflan al lui Ia-
rime, după ce se topeso înusinele din Fer- dela biserica armenâsoă cea mai apropiată cob Nisse (apăraţi de d-1 candidat de ad
nezie se transportâză la .Baia mare sub In buzunarele lui nu s’au găsit destui bani vocat Ariton Pralea; substituind pe d-1 ad NECROLOG. Pătrunşi de adânoă du
•oontrol sever şi se depun în oasanele mi pentru acoperirea cheltuelilor înmormântării vocat Dr. Eugen de Lemeny). Desbaterile rere vă facem cunosout, că mult iubitul
nelor de sub „Dealul Orupei . De aici apoi Prohodul fu amânat deci pe fiiua nrmătâre au fost conduse|de d-1 Dr. Fr. Iahn, ca pre nostru: soţ, părinte, frate, oumnat, unohifi,
u
se transportâză la mouetăria din Semniţ. pentru a colecta bani dela Armenii filan şedinte, asistat de membri de şedinţă Abra- nepot, cuscru şi văr: Iorgu Bureţia, în
Iu aceste cazane au pătruns în uâptea de tropi. Cadavrul fu lăsat în acest timp în- ham şi Dr. Griinfeld. Sarcina grea de in etate de 55 ani, a încetat din viaţă, în mod
repentin, astăfil la 9 âre a. m. Rămăşiţele
19 spre 20 nisoe hoţi necunosouţl şi au fu- tr’un colţ al biserioei. In timpul nopţii însă terpret a avut’o în acest mare proces d-1 pământesoî ale soumpului defunct se vor
rut 880 gr. de aur amestecat şi 220 gr. de Armânul, oare era numai leşinat, s’a redeş Dr. Eugen Meţiauu. Ministerul public a fost înmormânta Sâmbătă în 10/23 Noemvrie,
l
anr ourat. S’a pornit oeroetărl pentru des- teptat si văfiându-se închis într’o temniţă representat prin Andr. Molnar. Au fost as la ârele 2 / p. m. în cimitirul din Grâverl
2
-ooperirea făptuitorilor. aşa de strîmtă oum e cosciugul, a început cultaţi peste 40 de martori şi numai depo- al bisericii gr. or. române din Braşov-Ce-
să sbiere diu tâte puterile. Preoţii, oarl siţiile aoestora an necesitat două fiile şi ju tate, ridioându-se diu capela din aoel oimi-
Sfinţire de biserică. Poimâne Du dormiau în chiliile de lângă biserică, sou- mătate. tir. Rugaţi-vă Domnului pentru dânsul!
minecă 24 Noem. n. se săvârşi sfinţirea bi- laţl din somn au alergat să libereze pe Prima aousare a fost ridicată pentru Braşov, 8/21 Noemvrie 1901.
«9rioei din Crisbav prin protopopul tractual Armân. Diminâţa prima persâna ou oare se omor cu voinţă perpetrat în comuna Mân Maria Bureţia oa soţie, George, Iancn,
asistat de administratorul parochial. întâlni era omul, oare l’a închis în oosoiug. dra (Făgăraş) în Novembre a. tr. contra lui Elisa, Elvira, Alesandru, Ana şi Maria, oa
fii. Vasile Bureţia, frate. Atena V. Bure
Aoesta, crefiend, oă-i spiritul mortului, a Lazar Comşa, care a şi murit, şi fratele său
O îugrozitore dramă familiară. în ţia, Oaterina Ionesou, Panait şi Elena Tă-
înoeput să fugă, Armânul după el, cerând Ilie Gomşa, care a scăpat cu viaţă. In urma
nâptea de 19 spre 20 Novembre s’a petre- nesou, Ana Pitiş, cumnate. Taohe Stănescu,
despăgubire pentru stricăoiunea, ce i-a fă oposiţiei advocatului S. Damian consiliu]
out o teribilă dramă familiară în Mehala, oumnat. Mihail şi Victoria Stănesou, Iorgu
cut în haine, oând l’a aşefiat în cosoiug. de punere sub aousaţie a decis, oa aousa- şi Zoe Stănesou, Dr. Ioan şi Maria Cloaje,
lângă Timişâra. Un tată de familiă a des-
Comerciantul de oosciugurl văfiând, că omul rea să se ridice pentru lesiunî grave corpo Aurel şi Catinca Beleş, Vasile Stănescu,
oăroat două glonţe dintr’un revolver asu
nu e spirit, căpăta ouragiu şi ceru la rân rale, din oarl a urmat mârtea, âr în decur Dr. Dimitrie Stănesou, Dr. losif şi Elena
pra soţiei sale, pe oare a rănit’o grav, apoi Blaga, Dr. Eudoxin şi Sofia Procopovioî,
dul său preţul cosciugului. Luâudu-se la sul prooesului representuntul ministerului
a împuşcat asupra copilului său, care însă Dr. Isidor şi Eugenia Bodea, Hareti Stă
oârtă, în oare s’au amesteoat pe urmă şi public renunţând şi la aoâsta acusare a sus
«sa prin minune a scăpat cu o rană uşâră. nesou, Maria Cociaş, Policsenia Ionescu,
alţi trecători, situaţia Armânului a devenit ţinut acusarea pentru „lesiuul grave corpo Alesandru AnghelovicI, Teodor şi Elena
Atentatorul este losif NioolovicI negustor
oritioă, căci mulţimea prinse partea oelui- rale din care a urmat mârtea, crimă făp Mantsu, Ecaterina Pribegeanu şi familiile
de poroî îu etate de 30 ani. El suferea de
la.lt, astfel, ca să scape de bătaie, Armânul tuită de mai mulţi, fără ca să se soie dela Hogaş, Diamandescu, Sergheuou, Gheor-
"tuberoulosă şi de mult timp se ooupa cu ghiu, Teodora şi Niculesou, oa nepoţi şi
14
a văfiut de bine s’o ia la sănătâsa. care a venit lovitura mortală (§ 308 c. p.)
gânduri de sinucidere, voind chiar să în nepâte. Carolina Carcaleohi, mătuşă. Maria
In fiiua de 20 la ârele 4 p. m. s’a retras
demne şi pe nevastă-sa, năsoută Oaterina Illusionistul Carmellini se va pro- G. Stănesou, ousoră. Emanuil şi Elena Sa-
Oooooian, să m6râ împreună ou el. Femeia duoe mâne, Sâmbătă sâra în sala dela ho tribunalul să chibzuâscă asupra întrebărilor frano, Elena Sotir, Eleftera Safrano, Ema
oe erau de pus. La 7 âre s’au publioat nuil şi Elena Mihalovits, ca veri şi ve-
14
oăuta să-l consoleze şi să-l abată dela ase tel „Europa . Carmellini ni-s’a mai produs
aoeste întrebări, luându-se în looul al doi rişâre.
menea gânduri. In nâptea amintită s’a son aiol în Braşov şi a avutsucoese desăvîrşite
lea şi întrebarea apărătorilor. La şâpte ore
dat din somn şi luând revolverul, l’a des- aşa oă nu mai e nevoie să-i facem o re-
sâra s’au început pledoariile şi au durat pănă
■oăroat asupra femeei şi pe urmă asupra comandaţie specială. SCIRi ULTIME.
la orele 11 nâptea. Relevăm ou deosebire
oopilului şi a fugit la Timişâra, unde a 6) Succes vindecător durabil. Durerile de
vagabondat tâtă nâptea pănă l’a prins po reumatism, crucea spinărei şi alte părţi ale cor olasica pledoariă a apărătorului Simeon Da- Alena, 22 Noemvrie. Aici a avut
mianu, oare a hotărît aşa fiicâud sârta pro loc un meeting de protestare al stu
liţia. Femeia a fost nimerită în oap şi e pului se vindecă cu efect sigur folosindu-se spir
tul şi sarea A. Moli. Preţul unei sticle 1 Cor. 90 fii. cesului. D-1 Damiauu a pledat cerând achi denţilor contra hotărîrei sinodului de
puţină speranţă să soape ou viaţa. Ea a
Se trimite fiilnic cu rambursă poştală de farma tarea pe motiv, că făptuitorii erau îu legi a traduce evangeliile în limba neo-
fost transportată diminâţa la spital. Nioo-
cistul şi lifarantul curţii c. s. r. A. Moli Viena elină. Studenţii s’au ciocnit cu ar
ilovioî a fost arestat. timă apărare.
Tuchlauben 9. In farmaciile din provinciâ să se
In fiiua de 21 1. c. (Sf. Archaugell mata, 7 persâne au fost omorite. .
ceră Spirtul A. Moli, provăfiut cu marca de con
„Jestem'. piarul polon „Kuryr Lwow- Mich. şi Gavril) se retrag juraţ i în camera
travenţia şi subscriere.
a
•slci publică o telegramă din Przemysl spu de deliberare. La 12D se publică verdictul, L i t e r a t n r ă .
2
nând, oă în arestul militar de aoolo sunt care este neaativ. Pe bas* acestui verdict
închişi ,mai mult de 80 oficarl în reservă, Alegeri municipale. aousaţii au fost achitaţi şi după 13 luni de „ Cartea Durerii de Emil Bougaud,
11
oarl la controla din ăst-an au răspuns cu arest preventiv puşi în libertate. tradusă din originalul frances de Iacob
Habic, 18 Nov. 1901.
u
u
jestem în loc de „fcier . Unul din ei fu Verdictul juraţilor a produs în public Nicolescu, editura lui Dr. E. Dăianu. Tipo
Onorate d-le Redactor! Ca să vă fa grafia lui Heinrich Uhrmann din Timişâra
condamnat la 5 luni arest şi i-s’a luat şi o impresie bună şi a fost aplaudat.
ceţi idee despre decursul alegerei de mem 1895. O cărticică de mângăere sufletescă
gradul. Recurs nu s’a făcut niol dintr’o parte.
brii în congregaţiunea oomitatensă (Mureş care costă legată 3 corâne plus 10 bani
porto. Se află de vînfiare la Tipografia
Despre tragicul duel din Inster- Turda) oeroul notarial Urisiul-de-jos şi Bei-
a
„A. Mureşianu .
burg fiiarele din Germania tot mereu oa-maghiară, de oare aparţin 11 oomune, Rgsboiul din Afnca-de-Sud.
sorin şi acuma. Se cŞ-ioe, oă niol ofiţerii de dintre cari 10 ourat române şi uta ma
artilerie, cari au oondus pe Blaskovitz ghiară (amesteoată), âtâ ce vă raportez: Lord Kitchener a raportat oficiului de Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
acasă nu erau toomai trezi şi oă ei au vrut Alegerea s’a ţinut în 15 Noemvrie a răsboift, oă îu fârte multe oasurl trupele Redactor responsabil: Traian U. Pop»
■să-l reţină cu forţa în locuinţa sa de gar- o. sub presidiul notarului-Kassai Imre, no englese se predau Burilor de bană voie. Soi