Page 36 - 1901-11

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 248.—1901

Nr. 7946-1901. neînchiriată, atunci are de a-se în- Uaapsaei Sa to&Btc&a din îftena. CursuB pieţei Braşov.
PUBLICAŢIUNE, duce în oblele de fasionare suma de Dm 2i JNovetnbre n. 1901. Din 22 Novembre n. 190L
chirie, care s’ar fi căpătat închiriăn- Renta ong. de aur 4°/ • • • • • 118.05
0 Bancnota rom. Oump. 18.94 Vend. 18.98
privitore la predarea fasiunilor de chi­ du-se localitatea. Renta de oorbne ung. 4 / . . • • 93.15 Argint român. Oump. 18.40 Vend. 18.44
u
0
ria caselor şi la măsurarea dârei de Asemenea nu sunt a-se introdu­ Impr. căii. fer. ung. în aur 4y °/ 121.90 Napoleond’orî. Oump. 19.02 Vend. 19.06
2
0
casă pe anii 1902, 1903 şi 1904. ce în căla de fasionare datoriile, ce Impr. căii. fer. ung. în argint. 4y % 100.50 Galbeni Oump. 11.30 Vend. 11.40
2
In urma ordinului circular al sunt scrise pe case, de ăre-ce aceste Oblig. căii. fer. ung. de ost I. emis. 118.75 Ruble RusescI Cump. 127.— Vend. 128. -
înaltului minister reg. ung. de finan- însemnări nu se iau în consideraţie Bonuri rurale ungare 4% . . . . 92.80 Măxol germane Cump. 18.— Vend. —.—
ce Nr. 7800—1901, se aduce la cu- la măsnrarea dărei pe case, după-ce Bonuri rurale croate-slavone . . . 93.30 Lire turoescl Cump. 10.72 Vend.
noscinţa tuturor, cum-că darea de fasiunile dărilor Intabulate sunt a-se Impr. ung. cu premii . . . . 17450 Soris. fonc. Albina 5°/ 0 100 Vend. 101.—
casă pe anii 1902, 1903 şi 1904 se preda deosebit oficiului de dare oră- Losuri pentru reg. Tisei şi Seghedin 99.—
va la ce încă în acest an, pe basa şăneso pe o călă de fasionare deose­ Renta de argint austr............................... 98.90 A N U N C 1 î U R Î
datelor de dare adunate cu ocasiu- bită şi adecă, tot-dănua în cursul lu- Renta de hârtie austr............................. 118.60
nea conscripţiunei de dare, precum nei lui Ianuarie a fiă-cârui an, pentru Renta de aur austr..................................139.75 (inserţianl şi reclane)
şi pe basa fasiunilor proprietarilor ca să fie luate înconsideraţiune la mă­ Losuri din 1860...................................... 161.50
de case. surarea adausului la darea generală A.cţii de-ale Băncei austro-ungară. 139.50 sunt a se adresa subscrisei
Predarea fasiunilor pentru darea pe venite. Acţii de-ale Băncei ung. de credit 629.50 administra,tsuffBÎ. In caşul pu­
de casă, ce au a-1 face proprietarii Acel posesor de case său acel Acţii de-ale Băncei austr. de credit 629.50 blicării unui anunciu mai mult
de case asupra chiriilor, ce le-au luat îngrijitor de case, care nu aşterne Napoleondorî.......................................... 19.06 V 2 de odată se face scădemenf,
Mărci imperiale germane . . . . 117.15
în anul'1901, are'se se întemple pâ­ fasiunea dărei de casă său nu reîn- London vista........................................... 239.40 care cresce cu cât publicarea
nă în 30 Novembre st. n. a. c. la ofi­ tregeşce în decursul terminului sta- Paris vista.............................................. 95.12 / 2 se face mai de multe-orV.
1
ciul de dare orăşenesc, căci la din torit (cu cel mult 8 c|ile) de căttfă Rente de corone austr. 4% . . » 95.50
contră aceste fasionărî se vor face organul măsurărei dărei, căla de fa­ liote italiene.............................................. 92.80 Administr. „Gazetei Trans."
pe cheltuiala lor ex oficio. siune lui aşternută cu mancităţî, se
Blanchetele de fasionărî pentru obligă ca să păite spesele împreu­
darea de casă se dau afară gratis de nate cu luarea ocupaţiunei. locale
cătră oficiul de dare orăşenesc şi ru- spre scopul delăturării astor-fel de In Cafeneaua Redoute
bricele diferite ale fasiunei sunt a-ae manicităţî, pedepsindu-se, afară de
umple punctual şi conscienţios. aceea cu o pedepsă dela 2—100 cor. astădi şi în tăte cfilele se dă representanţii internaţionale
Asupra referinţelor şi datelor de VARIETATÎ OECENTE.
Posesorii de case se obligă, ca
faptice, din cari se păte dejudeca
se dea oficiului orăşenesc de dare ţ)ebutul D sărei Ada Banne Soubrette costum,!; din Orphe-
venitul chiriei casei, e obligat fie cine,
t6te acele date, cari se recer pentru um R o n a c h e r din Viena. S a n s o n e t a D-săra lulia Buday
ca, îndată ce este provocat de or­
statorirea dărei. din Budapesta. D-sora Gasser Emma, Ella Chasse din orfeum
ganele de dare, să dea clarificările
Posesorul de casă său chiriaşul Viena, D l Jaques Brusst humorist de salon, Cari Bluman comic,
cerute.
permanent al casei este îndreptăţit, A. Stoftka kappelmaistru.
La cererea posesorului de casă
ca se estradeze fasionarea dărei de începutul la 8'/ ere. JEntree liber.
2
se obligă chiriaşii, ca prin inducerea
casă chiar şi prin plenipotenţiatul De o cercetare numărăsă se răgă
numelui în respectiva rubrică a co-
seu; totuşi însă, la cas, decă prin C 1-4(320) F r i e d r i c h S c h m i d t .
lei de fasiune să adeverescă adevă­
nefasionarea chiriei de casă se co­
rul fasionărei. Acel posesor de casă,
mite o prescurtare a dărei, cade res­ vxxxxxxxx^eeoooo^^^eocxxxxxxxx:
care îşi subscrie de catră chiriaşi
ponsabilitatea pe posesorul casei. 626 — 1901.
căla fasionărei chiriei mai înainte de
La cas, decă pentru una şi
ce să fi indus maiîntâiu chiriile, se pe- vegrh. szâm.
aceeaşi casă esistă mai mulţi pose­
depsesce de atâtea-orî cu 200 cor. de Arveresi tardetmky.
sori, atunci sunt toţi datori, ca se
câte-orî a comis fâţâ de singura­
subscrie cola de fasionare, eventu- Alulirt birăsâgi vegrehajto az 1881 ăvi LX. t. cz. 1Q2 §-sa er-
ticii chiriaşi acăstă neglijare.
almiote se se subscrie prin plenipo­ telmeben ezennel kăzhirră teszi, kogy a zernesti kir. jârâsbirăsâg 1901
Pedepsă bănescă se estradeză în în­
tenţiatul lor. Pentru datele induse evi V. 194/2 szâmu vegzese kăvetkezteben Pana Âron zernesti lakos
treg a ei sumă aceluia care a făcut arătarea.
în acăstă călă sunt toţi posesorii javâra Gligor Iăn senior zernesti lakos ellen 1 6 k o r . s jârulăkai erejeig
responsabili. La cas, când posesorul casei în 1901 evi junius hă 4 en foganatositott kielăgităai vegrehajtâs utjân le-
înţelegere cu chiriaşul a comis pre­
Irtregul venit (brut) al casei foglalt ăs 689 kor.-ra becsiilt kovetkeză ingăsâgok, u. m.: 1 Langen &
scurtarea de dare şi prin acăsta pre­
consistă din tot, ce primesce pose­ Wolf-făle gâzmotor ăs felszerelvănye nyilvânos ârverăsen eladatnak.
scurtarea erariului (de stat) atunci
sorul de casă pentru folosirea casei Mely ârveresnek a zernesti kir. jârâsbirăsâg 1901-ik evi V. 194/5
se pedepsesc ambele părţi cu suma
închiriate. Sub venitul chiriei, prin szâmu vegzese foJytâa 16 kor. tăke-kăveteles ăs eddig ăsszesen 43 kor,
triplă din prescurtarea comisă; de o
urmare, nu se înţelege numai sol- 68 fill.-ben birăilag mâr megâllapitott kăltsegek erejeig Zernesten Pâ­
astfel de pedepsă se absolvă însă
virea banilor statorită sub acest nă Aron hâzânâl leendă eszkozlăşăre 1901 evi November ho 25 dik napjâ-
chiriaşul atunci, când asupra acestei
titlu, ci tot aceea, ce oferă chiriaşul nak deleiotti 8 oraja hatâridăiil kituzetik es ahhoz a venni szândăkozăk
prescurtări face în decursul a 15 cjile
ca contra preţ pentru folosinţa obiec­ oly megjegyzessel hivatnak meg, hogy az erintett ingăsâgok az 1881,
raport la autoritatea financiară reg.
tului de chiria; aci se subsumbză ăvi LX. t. cz. 107. ea 108. §-sa ărtelcnăben keszpenzfizetes mellett, a
darea, aruncurile comitatense şi co­ Acel posesor de casă, care nu legtobbet igărănek becsâron aiul is el fognak adatni.
munale, competinţele de asigura- arată în decursul a 14 cfile împreju­ A mennyiben az elârverezendă ingosâgokat rnâsok is le es felii 1-
ţiune, competinţele pentru clădirea rarea, că locuinţa nu mai este gălă, foglaltattâk es azokra kielăgităai jogot nyertek volna, jelen ârverăs az;
şoselelor, spesele pentru adaptările şi mai departe, că s’a schimbat catego­ 1881. ăvi LX. trv.-cz. 102. §. ertelmeben ezek javâra is elrendeitetik.
reparaturile de casă, mai departe ria dărei de casă (sub care este
tăte acele sume, cari le plătesce de a se înţelege acea împrejurare, Kek Z e r n e s t e n , 1901 ăvi Octăber hă 30-ik napjân.
chiriaşul posesorului de casă pentru când casa seu locuinţa care pănă Huszâr Vilmos,
conducerea de apă, pentru ilumina- acum a aparţinut dărei după clasele 1—1.(307) kir. birbsâgi vegrehajtă.
ţiune nocturnă, pentru căratul gu­ de casă, e supusă, în urma închiri-
noiului etc.; în fine aparţine aci ărei, dărei chiriei de casă, şi vice­
fiă-care soiu de prestaţiunî naturale versa), — în fine acel posesor de
din partea chiriaşului. Prin urmare casă, care nu arată în acelaşi termin Frafurile-Seidlitz ale lui Moli
fiă-care posesor de casă său încre­ oficiului orăşenesc de dare, că a es-
Veritabile numai, «fteeă fiăeare eutlă este proveijntă eu marea «te
zutul seu este obligat, ca la fiă-care pirat dreptul eliberărei casei sale de operare a tul A. Moli şi eu subscrierea sa.
clădire, la fiă-care locuinţă seu la fiă- dare, prin urmare: împrejurările cari Prin efectul de lecuire durabilă al Prafurilor-Seidlitz de A. Moli în contra greu­
tăţilor celor mai cerbicose la stomach şl pântece, în contra cârceilor şi acrelei la sto-
care piesă de locuinţă se fasioneze, dispun începerea obligămentului soh mach, constipaţiunel cronice, suferinţei de ficat, congestiunei de sânge, haemorboidelor şi
fără de vr’o dotragere, chiriile ast­ virei dărei, se pedepsesce în sensul a celor mai diferite b6le femeescî a luat acest medicament de casă o răspândire, ce
cresce mereu de mai multe decenii înedee. — Preţul unei cutii originale sigilate Cordne 2.—
fel, după cum s’au stipulat, respec­ §. 100 al art. de lege 44 din anul Falsificaţii le se vor urmări pe cale judecătorescă.
tive la edificiile său singuraticile lo­ 1883, cu o pedepsă, care păte fi pâ­
cuinţe neînchiriate astfel, după cum nă de 8 orî atât de mare cât este şi sape a lui MeSB.
de facto s’ar fi putut închiria. suma aceea, cu care s’a prescurtat UnPD'fţahSlii decă fiecare sticlă este provădută cu marca de scutire şi cu
erariul. IlaUlIU IlUIIEdB, pl um bul lui A. Moli.
Zidirile seu locuinţele, ce sunt Franzbranntwein-ul şi sarea este forte bine cunoscută ca un remediu poporal cu de-
In urmă se mai amintesce, cum-
închiriate cu mobiliar, sunt a-se fa- osebire prin tras (frotat) alină durerile de şoldină şi reumatism şi a altor urmări de răcelă.
că în acel cas, dăcă pentru înlesni­ ^ Preţul unei sticle originale plumbate, Corbne 1.90.
siona aşa, ca şi când ar fi fost în-
ahiriate fără mobile; der proprieta­ rea partidelor supuse dărei de casă Săpun de copii a lui Moli.
rul casei are se arete cu cifre în din orî şi ce causa său abţinere nu
Cel mai fin săpun de copii şi dame fabricat după metodul cel mai nou pentru cul­
fasiune, câtă sumă din suma întrăgă s’a predat fasiunea de chiria casei, tivarea raţională a pelei, cu deosebire pentru ropii şi adulţi. Preţul unei bucăţi Cor. —.40
posesorul casei nu este eliberat dela
a chiriei se vine pe mobile; tot aşa Cinci bucăţi Corone 1.80. Fie-care bucată de săpun, pentru copii este provejlută cu marca
predarea fasiunei la terminul defipt, de apărare A. Moli._____________________________________________________________________________ ____________________
are se se întemple, decă s’a închiriat
o locuinţă cu grădină, în caşul acesta ci din contră e obligat a-şl lua fa­ Trimiterea, principală prin
se se arate suma, ce se vine pe siunea pentru darea de casă dela Farmacistul A. MOLI,
mobile; tot aşa are se se întemple oficiu] de dare orăşenesc. c. şi r. fnrnisor al curţii imperiale Viena, TncMaita 9
Comande din provinciă se efectueză ţliinic prin rambursă poştală.
decă s’a închiriat o locuinţă cu gră­ Darea casei se statoresce de or­
La deposite să se Ură anumit preparatele provăcţute cu iscălitura şi marca
dină, în caşul acesta se se arete su­ ganele oficiului orăşenesc de dare.
de apărare a lui A. MOLL. t'K
ma, ce se vine pe grădină.
B r a ş o v , 16 Novemb. 1901. Deposite în Braşov: la d-nii farmacişti Ferd. Jekelius, Franz Kellemen şi engros la
In cas decă o localitate a ră­ D. Erqmia Nepoţii, Teutsch & Tartler. M
Oficiul de dare orăşănesc.
mas în decursul anului 1901 g6lă şi
Tipografia A. Mureşianu, Braşov.