Page 37 - 1901-11

RED ACŢIUNEA, „qazeta“ iese în Mare $1.
ÂdininislraţiTmea şi Tipografa Abouameute pentru Austro-Uagaria:
firaşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe ş6se luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori nofraneate nu se pri­ N-rii do Duminecă 2 fi. pe an.
mesc.— Manuscripte nu se
retrimit. Pentru Somânie si străinătate:
I N S E R A T E Pe un an 40 frano!, pe a6as
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
•s primeso la Adminlstraţlune tn N-rii de Duminecă 8 franoi.
Braşov şi la urciătorelo
Se prenumeră la tote ofi-
BIROURI do ANUNŢURI: oiole poştale din întru şi din
tn Viena: la N. Dukes Naohf., afară şi la d-nii colectori.
Nur. Augenfeld & Ernerio Les-
ner, Hoinrich Sckalek, A. Op- ASonamentnl pentru Braşcv
pelik Nachf. Anton Oppelik. Administ raţiunea, Piaţa irme.
In Budapesta: la A. V. Gold- TCrgtil Inului Nr. 80, otnţiu
berger. Ekstein Bomat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şiee
Leopold(Vll Erzsdbet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 coi.
PREŢUL INSERŢIU NIL0R: Cu dusul în oasâ: Pe un an
o seria garmond pe o colină (Numer de 24 oor., pe 8 luni 12 o., pr- trei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 cor6ne. — Un osomplai
Publicări mai dese după tari­ 10 bani. — Atât abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cftt şi inserfiunile sunt a se
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti înainte.
Nr. 250—Anul LXIV
Saşii în dietă. desamăgiţî şi supăraţi din causa ati- se simt nicî-decum atraşi şi îndem­ lucrurilor, în spiritul conducerii lui.
tudinei deputaţilor dietali saşi. naţi de a ridica în dietă flamura in­ S’a lăudat d. Szell, că el împarte
In num evul nostru de acji săp­ Nu pbte .fi vorba în caşul de tereselor generale ale naţionalităţi­ fie-căruia de-opotrivă legea şi drep­
tămână, vorbind despre adresele par­ faţă de vr’o desamăgire nici de aceea, lor. ■, De aceea vor ocupa şi de aici tatea (!), că nu-i condus de interese
tidelor maghiare, c}iceam, că nu seim fiind-că Saşii nicî-odată n’au fost înuuio o posiţiune separată în dietă de partid, ci numai de interesele ţării.
încă ce anume vor face Slovacii şi mai alt fel ca acuma, de unde ur- şi nu vor coopera cu cei câţi-va de­ Acesta cţi , că e sistemul lui.
06
nici ce au de gând se facă deputa­ măză, că nici atitudinea lor actuală putaţi slavi naţionalişti, cum n’au Când se deschisese dieta, era
ţii saşi cu ocasiunea deebaterei adre­ nu mai pbte surprinde pe nimeni. cooperat la 1868 cu Românii şi Sla­ vorba ca şi deputaţii naţionalişti
sei în cameră. In mod tot aşa de oportunist au vii ce formau p’atunci partida na­ slovaci să depună pe masa camerei un
Astăzi seim deja positiv, că Slo­ procedat ei şi în dietele trecute — ţionalităţilor în dietă. proiect de răspuns la mesagiu. Soirea
vacii au hotărît se nu presenteze, în cari tot-dâuna au avut represen- Tote aceste le vor face Saşii acbsta nu s’a adeverit, dimpotrivă o
cum se vorbea, un proiect de adresă tanţii lor — ba multă vreme au fă­ după cea mai bună a lor chibzuinţă şi fbie oficiosă maghiară a anunţat, că
deosebit, al doilea seim din decla- cut parte chiar din partida guver­ pricepere şi noi Românii, cum pănă deputaţii slovaci nu vor da un pro­
raţiunile foilor săsescî, că deputaţii nului. acuma n’am eşit din rolul nostru de iect de adresă, ei nu vor participa
saşi nici că s’au gândit la un proiect De rândul acesta deputaţii saşi simpli spectatori, nu vom ieşi nici nici la desbaterea adresei, dâr vor
deosebit de adresă al lor, său la au rămas înafară de partide şi n’ar acuma. folosi proxima ocasiă pentru a-şî des­
unul comun cu Slovacii, asemenea fi fost tocmai nefiresc, decă în era Foile maghiare se eşofâză deci făşura în cameră punctul lor de
n’au avut intenţiunea de a face un cjisă a „legii, dreptului şi dreptăţii“, de gâba, fiind-că nimic nu s’a pe­ vedere.
amendament la adresa partidei libe­ ei ar fi făcut o mică încercare de trecut acum ce ar pută se justifice Bate mult la ochi, că deşi de­
rale guvernamentale, în care se fîă a se manifesta puţin, ca naţionali­
bucuria lor, că Românii ar fi desa­ putaţii saşi, cari stau înafară de par­
atinsă cestiunea naţionalităţilor. tate deosebită, ce sunt. tide, sunt de trei-orî mai număroşi
măgiţî în urma atitudinei Saşilor.
Cum se vede înse Saşii află cu
Firesce, că foile române s’au decât Slovacii, n’au dat pănă acum
cale a nu se abate nici astăcfî cât
interesat de atitudinea, ce vor ob- nici un sămn, că ar voi să folosescă
de puţin dela linia trasă de politica
serva’o cei vre-o 15 deputaţi saşi şi situaţiunea şi în decursul desbaterei
lor cu totul oportunistă, proclamată Revista politică. adresei să se manifesteze ca indivi­
slovaci la discusiunea generală a
la 1890. Va fi mult şi atâta dâcă,
adresei în cestiunea naţionalităţilor, dualitate naţională. Fbia săsâscă din
precum se asigură că ar voi se Intrâga săptămână dieta ungară
în deosebi 4^ aru ^ nostru a <4is, că Sibiiu „Sieb. D. Tageblatt“ află chiar,
s’aşteptă cu drept ca din partea facă, deputaţii Saşi nu vor vota nici a desbătut adresa de respuns la me­ că unul din deputaţii saşi mai vechi
acesta se se dea un semn de viaţă. pro, nici contra adresei majorităţii, sajul tronului. Desbaterea, ici colo stărue, ca depuţaţii saşi să declare,
ci pe timpul votării se vor preum­ destul de agitată şi sgomotbsă, nu
Departe a fost însă de noi se ridi­ că ei primesc în general adresa gu­
bla prin coridbrele camerei, s’a sfîrşit încă, ea va mai dura, pro­
căm pretensiuuî seu se facem chiar vernului şi să se mulţumbscă numai
Nu umblaţi cu sucituri de frase babil, 2—8 şedinţe. Rând pe rând
împutărî amintiţilor deputaţi cu pri­ cu aceea, ca la desbaterea specială
— t^ice foia săsâscă din Sibiiu că- corifeii partidelor ungurescî şi-au ex­ deputaţii saşi să facă un amanda-
vire la atitudinea lor.
tră deputaţii saşi mai tineri — ci pus părerile lor asupra situaţiunei ment privitor la cestiunea naţiona­
La aşa ceva nu eram îndreptă­ mărturisiţi pe faţă, că pe deputaţii politice interibre şi asupra politicei
ţiţi ; ni-a interesat numai din punct lităţilor. Probabil însă, că nu se va
noştri un optimism cu minte şi în­ guvernului. Vorbitorii din oposiţiă face nici măcar atât din partea lor.
de vedere al intereselor generale na­
dreptăţit i-a reţinut de a da şovi­ au luat la frecuş politica guvernului
ţionaliste a sci, ce vor intreprinde, *
nismului ocasiune deja de pe acum şi aprope toţi au fost de acord în
şi mărturisim fără de nici o sfielă, se-şî îndrepteze atacurile veninose în constatarea, că era Szell nu e cu pilele acestea s’au făcut în cele
că am dorit ca acţiunea lor se fîă cât
contra Saşilor ! nimic mai bună în fond, decât era mai multe părţi ale ţării alegerile mu­
mai folositbre acestor interese.
Er c}i aru l săsesc din Braşov, guvernelor anteribre, că nu s’a făcut nicipale. Românii au întrat pretutin­
Foile ungurescî observând acest vrând se esplice de ce deputaţii saşi nici o schimbare de sistem, stările deni în lupta acestor alegeri şi acolo
interes, fac ceea-ce a intrat de mult nu s’au aflat îndemnaţi de a pre- politice vechi dăinuesc şi acum, dom­ unde au fost conduşi de bmeni har­
în obiceiurile lor, scbimosesc adecă senta un proiect de adresă propriu nia de clică şi domnia de partid nici şi devotaţi causei poporului, au
lucrul şi susţin, că (fiarele naţionale al lor, (ţi ce, că ei au avut în vedere sunt şi acţî caracteristica situaţiunei. şi învins. Sunt însă cercuri locuite
române şi-ar fi esprimat nemulţumi­ „că cestiunea naţionalităţilor va Ministru-preşedinte Szell s’a ridicat de Români, unde aceştia au pierdut
rea faţă cu purtarea celor 11 depu­ ajunge se fiă discutată în dietă la să-şi apere politica şi direcţiunea în lupta, fiind-că au fost neorganisaţî
taţi saşi. In deosebi „Budapesti Hir- cea mai de aprope ocasiune şi fără care conduce afacerile. In contracţi- şi mulţi din ei au trecut în tabere
u
lap“ face sub titlul „Saşii şi Româ- de concursul lor . cere cu vorbitorii din oposiţiă, mi­ străine. O frumbsă victoriă au ra­
nii“ unele afirmări greşite şi unele Aşa-dâr Saşii rămân credincioşi nistru-preşedinte susţinu, că esistă portat Slovacii la aceste alegeri.
citatiuuî neesacte din „Grazeta Tran- tacticei şi atitudinei lor din trecut; schimbare de sistem, schimbarea Aprope toţi candidaţii lor au reuşit,
silvaniei , pentru a ajunge la resul- ei se ghemuesc esclusiv numai în acesta ar consta în modul lui de pro- aşa, că cu drept cuvânt fbia naţio­
a
tatul, că noi Românii am fi fbrte jurul intereselor lor specifice şi nu cedere, în direcţiunea, ce o dă el nală slovacă „Narodnie Noviny“ a

U
FOILETONUL „GAZ. TRANS . ar fi fost în stare se-şî vîndă sufle­ care inventa în fie-care cji un nou prin mintea lui Michnea. Michnea
tul dracului, numai ca se câştige şi mijloc pentru a-şî procura aur. sciea, cât este soţia sa de evlaviosă
mai mult aur. * şi voia s’o vadă sbuciumâudu-se în
* *
El îşi îngrămădise tote como­ desnădejde la vederea faptei lui blăs-
Rîul Domnei. rile în palatul seu din apropiere de Odată, satana a îndemnat pe tămate.
Michnea să tbrne tote icbnele dela Trimise deci repede un pagiu
cea
Legendă română. Câmpulung şi se (ţi > că adunase
deja aşa de mult, încât nu mai avea sfintele biserici şi mănăstiri şi să la Dbmna Ruxanda, poruncindu-i să
Din franţuzesce, după Lucilia Chiţu. scbtă din ele aur şi argint. Michnea vină numai decât la el.
unde-1 pune.
Vodă trimise soli în ţără; aceştia Buna princesă, care trăia de­
D6mna Ruxanda, albă ca spuma Astfel săpâ el suterane pentru
laptelui şi bălaie ca spicul grâului, comoi’ile cele nouă pe care nădăj­ omoriau pe preoţii şi pe călugării, parte de sgomotul lumei, nu scia de
era tot aşa de bună şi evlaviosă pe duia se le mai adune, şi muncitorii, cari se împotriviau, şi chinuiau pe noul sacrilegiu al bărbatului său, dâr
cât de crudei şi pervers era Michnea cari săpau suteranele, erau omorîţî aceia cari apărau sfintele icone. inima ei tremura; ea sciea, că prin­
Vodă, cu faţa-i aramie, cu ochii în­ după ce au isprăvit. Supuşii lui Michnea Vodă tre­ cipele nu o chiăma nicî-odată ca
tunecaţi, ale căror priviri înspăimân­ murau de frică, căci se temeau, că să-i anunţe vr’o veste bună.
In fie-care nbpte Michnea Vodă mânia lui Dumnecfeu s’a lăsat asu­ După-ce a îngenunchiat în faţa
tau pe supuşii săi.
se ducea să-şi visiteze bogăţiile El pra ţării. iconei Maicei Domnului, s’a sculat
Din înaltele turnuri ale palatului traversa întunecatele coridore ale S’au încărcat cn icone sfinte o şi s’a dus la bărbatul său. Princesă
seu, care se înălţa la câte-va mile palatului seu, la un cias, când totă sută de cară, cari fură îndreptate mergea eu paşi măsuraţi şi cu bra­
de Câmpulung, pe malul unui rîu lumea dormia şi se întorcea la cea spre palat. ţele încrucişate pe piept! Ea era îm­
curat, se aucjiau vecinie ţipete şi va­ mai mică mişcare galben de frică. Michnea le vedea din înălţimea brăcată în alb şi un voal lung o
iete. Erau nenorociţii boieri, pe cari
Domna, Ruxanda, bună şi evla­ balconului, cum se apropiă şi striga acoperea peste tot.
principele îi tortura pe cea mai mică
viosă se ruga cu rugăciuni ferbinţî blăstămând, dbr sfintele icbne stră- Când ajunse în faţa principelui
bănuială, căutând a se face stăpân la Maica Domnului, cu scop, ca şi luciau aşa de straniu la ratjele sb- se închină profund.
pe bogăţiile lor. s se
ea se se roge la rendul seu la bu­ relui, ai fi 4’ i că o lumină estraor- — Dbmnă, îi 4i acesta, v’am
Căci el iubia aurul, Michnea nul Dumnecţeu, ca se ierte pe băr­ dinară se revarsă asupra lor. chemat, ca să fiţi de faţă la un spec­
Vodă îl iubia în aşa măsură, încât batul seu, care era aşa de rău şi De-odată o idee diavolicâ trecu tacol, care îmi face multă plăcere.