Page 38 - 1901-11

Pagina 2
*
e
putut 4i° : „Am învins pe întrega
liniă. Poporul nostru nu se mai lasă
dus de streini ca pănă acum; el vede
că cel puţin în parte, sdrtea îi este
pusă în manile lui“.
*
Cum stau lucrurile în Austria? La
întrebarea acesta nu se p6te da, de­
cât un răspuns nefavorabil. ţ)ioala
„greu la deal şi greu la vale se
41
potrivesce aici de minune. Astă pri­
măvară încetase obstrucţiunea Cehi­
lor, după-ce guvernul le promisese,
că le va face drumuri de fer, cana-
lurî şi alte îmbunătăţiri însemnate
economice şi le va înfiinţa un mare
număr de şcole cehice pe cheltuiala
statului. în schimbul acestor conce­
siuni, Cehii au votat tăte proiectele
economice ale guvernului.
Cehii (ţie acum, că nu vor pută
fi mulţumiţi numai cu concesiuni
economice, ci pretind, se li-se îm-
plinăscă şi postulatele lor naţionale
cele mai de căpetenie; precum: re­
introducerea limbei oficiale cehice
interne în ţinuturile cehice, şi înfi­
inţarea unei universităţi în Moravia.
Cehii pun acum piedecT resol-
vării budgetului, vrend a sili astfel
pe guvern şi pe partidele germane,
de a ţină sămă şi de pretensiunile
lor naţionale.
Purtarea Cehilor a deşteptat în­
grijiri de-o nouă obstrucţiune. însuşi
împăratul s’a plâns cătra deputatul
român bucovinean, br. G. Vasilco,
care ceruse audienţă la Majestatea
Sa, că trebile în parlament merg
rău, că situaţiunea e de desperat şi
că tăte trebue să se schimbe. Cu
acăstă ocasiune Majestatea Sa a lă­
udat patriotismul Românilor.
De câte-va c^ile să sfătuesc me­
reu aci căpeteniile partidelor ger­
mane, aci şefii partidelor cehice —
şi apoi unii şi alţii cu guvernul, ca
să găsăscă cumva un mijloc de în­
ţelegere pentru a pută continua li­
niştit desbaterea budgetului, şi a
resolva mai pe urmă şi cestiunea
pactului cu Ungaria şi a tractatelor
comerciale.
Cehii însă stau morţiş pe lângă
pretensiunile lor. Nu vor să între
nici în vorbă cu guvernul şi cu par­ pentru reounâsoerea ei din partea autori­ fără casă, fără vatră, pe drumuri la înoe- în jos, că într’adevăr nu plugarul, oi ad­
tidele germane, pănă ce aceştia nu
vor primi amintitele lor postulate
naţionale, la cari au mai adaus şi
alte câte-va de natură economică.
Lumea privesce cu încordare la şi îodemnându-o să ia parte la adunarea cruri sâu afaceri de acestea. Pentru-oă „pa­ tului, a ruinat şi ruinâză bunăstarea mate­
cele ce se petrec în camera din de oonstituire în număr cât se pâte de triotismul
Viena, fiind-că nu numai pactul cu mare. Oomisiunei acesteia îi va preda co­
Ungaria, der chiar şi dualismul este mitetul oeroual al „Asoc’aţiunei" tot ma­ pentru-că lăudatul „patriotism
mult pereclitat, dăcă guvernului Ko- terialul adunat cu privire la înfiinţarea des forte uşor cu consciinţa sugerată din par­ rea totală şi în tâte privinţele a poporelor
erber nu-i va succede a împăca lu­
crurile.
Vecjî colo carăle încărcate cu icăne
sfinte, pe cari le-am luat dela bise­ în curtea palatului, iconele sfinte în­ unde nu încetă de a implora mila
rici şi mănăstiri, cu scop de a le cepură să sbore în tote părţile, ca lui Dumnecjeu pentru nelegiuitul său
turna aurul şi argintul.
■*
* *
Do urna privi în direcţiunea indi­
cată şi văcju strălucind atât de stra­
niu la sore icănele sfinte.
Aruncându-se atunci în genunchi,
ea se ruga cu ardăre, cerend lui minune, se întorse cu furie cătră căiesce-te!
Dumnezeu, ca să nu îngădue băr­
batului său, să făptuescă un lucru
aşa de blăstămat.
In măsură, ce se apropiau ca mele? Să sciî, că am să dau foc tu­
:
răle, se vedea din ce în ce mai bine turor bisericelor şi tuturor mănăsti­
cum plana un fel de aureolă deasu­
pra lor.
Când ajunseră la distanţă de
câţi-va paşi de palat, Dămna Ruxan-
da se ruga şi mai fierbinte.
Cu totă evlavia sufletului său, o lăsaţi acolo să sufere de sete, pănă unde se afla în prinsore.
ea ruga pe Domnul, să facă o mi­
nune, pentru-ca să nu se p6tă să- ce rîul ce curge colo jos se va umfla pe acoperişul palatului. Ceriul era
verşi sacrilegiul.
Şi rugăciunea ei fu ascultată.
GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 250 —1901.
Consultare pentru înfiinţarea unei C. Muştea învăţător. I. Lengeru advocat, Negreşit, că aşa ar trebui să fie: sta­
Reuniuni agricole. Iosif Maximilianu, preot. Nic. Puianu, func­ tul trebue să esiste, leneşul — las’ să su­
ţionar de bancă. G. Şerban, proprietar, toţi fere. Insă nu — neoondiţionat!
Braşov, 9 (22) Noemvrie. din Braşov; mai departe: loan Broşu, ca­ Când se iveso ast-fel de simptâme în-
Prin întrunirea ţinută acjl, Vineri, în 9 pelan (Drsâtele Braşovului), loau Maximi- tr’un singur comitat, atunci, cred eu, o
Han, capelan (Braşov-Stupinî), Romul Ver.-
Noemvrie v. a. o. îatr’una din sălile gim- stăpânire adevărat patriotioă, fie cea de
n&siului român din loo, s’a făcut un pas zea, capelan şi JDomeţie Dogariu, îuvăţitor sus sâu oea de jos, ar trebui totuşi să cer-
(ambii din Satulung), G. Lwlu, capelan
însemnat spre realisarea ideii de a-se în­ oeteze causa mai din adins, mai ou ateu-
(Preşmer), Âl. Dogariu, paroch şi David Pop
fiinţa o Reuniune agricolă român facă pe teri­ ţiune, şi să constate adevăratul isvor al
învăţător (ambii din Hărman), Iosif Micu, răului.
toriul oomitatului Braşov. La întrunirea
paroch (FeldiorS), Alexandru Măeruşan, pa­ Este îutr’adevăr lenea la mijloc, ori
aoâsta, convocată de comitetul despărţă­
roch (Măeruş), loan Leuceseu. paroch (Rot- ba ? Este într’adevăr în interesul statului
mântului I al „Asociaţianei în urma con­
44
bav),]Ioan Gawilescu, paroch (ŢinţarI), fosil
dusului dela adunarea generală din 13 ori ba, oa pentru d’a înoassa oâte-va sute
Comanescu, parooh şi Ananiâ Boldor învă- de mii corâue restanţe, să se facă într’uu
Maih v. a. o., a luat parte un număr în­
tor (ambii din Oodlea), Iacob Zorea, paroch singur an, într’un singur comitat, cel pu­
semnat de fruntaşi din Braşov şi din îm­
(Vlădenî), George Proca învăţător în pen­ ţin 20—30 de mii de proletari, muritori de
prejurime. Ou deosebire preoţimea şi înve-
siune şi loan Hamzea, paroch (ambii din fonie, de frig, cari să blasteme oomitatul,
ţătorimea din comunele rurale a fost biue
Râşnov), Virgil Pop, parooh (Cristian), Fi­ stăpânirea eto eto. ?
representatâ, dovadă, oă preoţii şi învăţă­
ii p Creiţar, paroch şi Gh. Cherciii, învăţă­ fetă o întrebare de-o importanţă mult
torii noştri, cari trâesc în mijlocul poporu­
tor (ambii din Bod), V. Granga, învăţător
lui agricol, simt trebuinţa unei Reuniuni mai mare pentr’un oomitat, ba chiar şi
(Sân-Petru), Toma Giurgiu, capelan (Pureă-
ca oea proieotaU, şi totodată dovadă, oă pentru dieta ţării, ca multe altele, cari
renl) şi N. Gomşea, învăţător (Târlungenî). atât în comitat, cât şi în dietă se sulevâză
preoţii şi învăţătorii noştri urmăresc ou zel
— Ca convocator al oomisiunei se designa şi pertractâză ou ifos patriotic, spre a îm­
şi însufleţire ori şi ce întreprindere menită
d-1 loan Aron, direotor al şcâlei primare
a ridica poporul de sub conduoerea lor. băta lumea cu apă rece! „Casa arde, baba
din Braşov, cunoscut ca grădinar şi apicul­ 44
întrunirea s’a desohis la orele 11 şi se pâptănă !
tor ou experienţă şi tot-odată unul din băr­ Iu Ungaria „baba nu numai oă se
44
câte-va minute de directorul desp. braşo­
44 baţii noştri cei mai. zeloşi. pâptănă, dâr încă să mai şi înţoţonâză ou
vean al „Asociaţiunei , profesorul A. Bâr-
începutul este aşa-dâră făcut şi avem
seanu, oare aocentuâ în ouventul său de albele şi ou rumenele pe faţa, apoi în haine
firma sperauţă, că înourâud Reuniunea agri­ de mfttasă şi de catifea cumpărate pe
deschidere însemnătatea înfiinţării unei
colă din ţinu'ul Braşovului va întră în fiinţă sdrenţele peritorilor de fâme !
Reuniuni agrioole în ţinutul Braşovului şi
şi va purcede pe urmele surorei sale Şi dâcă o ast-fel de întrebare s’ar su­
aduce ca pildă viu& resultatele binefăoătâre
mai mari şi pline de merite diu comi­
ale unei asemenea însoţiri : Reuniunea ro­ pune unei desbaterî seriâse şi consoienţiose,
tatul Sibiiului. — Aşa-dâră cu Dumueijeu resultatul, de Bigur, ar convinge pe tâtă
mână din oomitatul Sibiiului, care oondusâ
înainte! lumea ofioiâsă despre contrariul păreri­
cu zel şi pricepere a revărsat mult bine asu­
Un asistent. lor sale...
pra Românimei diu aoel comitat.
Nu mai pâte fi vorbă, în cj‘ de jh
ua
a(
După vorbirea de deschidere urmă o
interesantă dezbatere, la oare luară parte 6000 de realităţi — la dobă. de lene — nici la plugarul român, necum
> la cel nemţesc. Acjl lucră sărmauul plugar
d-nii: los'f Maximilian, paroch în Braşovul-
Titnişdra, 21 Nov. 1901. român mai greu oa vita. Lucră ou sapa, cu
vechih, loan Broşu, capelau în Derstele
In ultima congregaţia a oomitatului iopata — în loo de plug. Lucră flămând,
Braşovului, Nioolae Bogdan, profesor, George
Ludu, capelau îa Prejmer, loan Lengeru, Timiş, între multe alte obieote, s’a consta­ setos, îmbrăcat în sdrenţe, desculţ si gol;
advocat şi Anauia Boldor, învăţător în tat şi faptul, că numai în acest comitat sunt a uitat de ospeţele sale tradiţionale, de po­
Oodlea. Resultatul desbaterei acesteia fu: 6000 (şese mii) de realităţi espuse Ucihiţinnei meni, de băutarl, de sburdălnioii, de praz­
publice, pentru restanţe de dare. Va să efloâ, nice : lucră (jiua noptea în agrul său, dâr...
constatarea unauimă, oă în ţinutul Braşo­
tot de gâba. Pământul nu mai aduce atâta
vului este cu putinţă şi totodată de cea mai era’-iul este, care numai îutr’un singur co­
mare trebuinţă înfiinţarea unei Reuniuni mitat urmăresce atâtea realităţi! Dâr oâte râdă, âr dâcă aduce, — preţul ei nu e nici
agrioole românesc!, la care toţi cei de faţă alte realităţi vor fi sân sunt deja osouse de aşa, oa să-şl potă acoperi dările cele
să declară ou însufleţire gata a lua parte licitaţi unei publice Pentru datorii private? multe şi mari legale şi ilegale! Apoi,
şi a-şl da tot sprijinul lor. Mai departe Asta nu se soie! Despre astea statistioa lucru de sine înţeles, omul o duce astfel
2—3 sâu 4 ani, dâr după asta îl apucă
pentru realisarea cât mai grabnică şi oât luminatului nostru comitat tace.
desuădejduirea, desperarea, apatia şi-şi
mai ou snooes a hotărîrei de a-se înfiinţa Şi peste acest punct oongregaţia co­
numita Reuniune, se aleae o comisiune de mitatului nostru a trecut simplu la ordinea flioe: na, stăpânire, şi pământ şi viaţă, fă
28 membri din tote părţile oomitatului, (filei, fără nici o desbatore, fără ni ol ojal“ ou ele ce soii, căci eu nu mai sciu, ce să
oarl îşi luară asupra lor îndatorirea de a-se patriotică, fără nici o milă creştinâscă de fac...
întruni cât mai în grabă, a fixa statutele aoele 6000 de familii, cari, pentru-ca statul O astfel de esumiuare şi cercetare a
să-şl încasseze restanţele sale, vor rămâne lucrului, de sigur ar convinge, şi în sus şi
nouei ReuuiunI şi a face paşii de lipsă
tăţilor politice, având în acelaşi timp a outul iernii. ministraţia economică a statului este isvo-
face propagandă în mijlocul populaţiunei Apoi da, căci patriotismul şovioiştilor rul răului. O economiă politică greşită, îu
din comunele rurale pentru îmbrăţişarea nu are niol simţ, nici pricepere, niol milă, multe privinţe tendenţiâsă, îu alta privinţe
frumâsei întreprinderi naţionale-eoouomiee ba chiar nici raţ'une sănătosă pentru lu­ uşuratică şi de aceea condamnabilă a sta­
14
de acjl şoviuist s’a înprietenit rială a poporului şi merga mână în mână
u
fârte ou ideia: „pusztuljon s’z olâh ; — ou greşita şi asemenea condamnabila poli­
4 4
se îmDaoă tică a stăpânirilor acestui stat, spre ruina­
44
numitei Reuniuul. tea „opiniunei publice , că statul trebue să şi a ţ,ârii întregi.
4 4
Ca membri în comisinnea de 28 s’au esiste şi oă „poporul e leneş (mai ales po­ Dâcă ar fi să am şi eu cuvânt unde­
ales următârele persâne: I. Aron, învăţător, porul român, căci de el e vorba). va, sâu dâcă şi noi, oetăţeuii băştinaşi ro-
Când carăle erau aprope să între Domna fu condusă în temniţă, ce palatul se cufunda în apă, Michnea
Yoda putea vede îngenunchiată pe
valurile, ce o purtau, pe evlaviosa
şi cum ar fi avend aripi. Cât ai clipi bărbat. sa soţie, D6mna Ruxanda, îmbrăcată
din, ochi au sburat tote din cară. * în alb şi acoperită de lungul seu
* *
Domna Ruxanda ridică braţele voal. El voia să-o afurisăscă, der nu
spre cer şi strigă: Cu tăte acestea rîul, care curgea mai putu, valurile l’au înecat.
— Domnul fie lăudat, că n’a nu departe de palat îşi umfla apele In acest timp Do urna Ruxanda
îngăduit să se săverşescă nelegiuirea. şi în fie-care cji principele aucjia un se ruga mereu pentru sufletul păcă­
Michnea Vodă, uimit de acăstă glas, care-i (ţicea: „Pocăiesce-te! Po-
— El însă nu se pocăia, tos al soţului seu, care-i fusese călău
a
soţia sa: er rîul devenia din cji în cji mai ame­ şi bunii omeni din ţâră afirmă, că
— Cum, Domnă, îi cjise eh ru­ ninţător. Nu peste mult apa pătrunse astăcjî încă spiritul ei visiteză locu­
rile, pe unde Michnea Vodă făptuise
găciunile tale se împotrivesc voinţei în curtea palatului______ Şi glasul îi atâtea nelegiuiri.
4icea mereu principelui: „Pocăies­
e
ce-te! Pocăiesce-te!“ Rîul crescuse Se cji° chiar, că aceia, cari au
rilor din ţeră. Er tu ai să-ţi sfirşescî neîncetat şi apele lui pătrunseră în inima curată de orî-ce păcat, o pot
cţilele în temniţă! cele din urmă în încăperile palatului. vedă în fie-care diminăţă la răsăritul
e
Apoi adresându-se curtenilor săi: După câte-va 4il totul fu acoperit sorelui, îngenunchiând pe apele rîu-
5
— Să închideţi pe Dămna în de apă şi principesa putea să o ajungă lui, care par a o duce cu sine. Domna
cel mai înalt turn al palatului şi să cu mânile, în turnul cel mai înalt Ruxanda n’a încetat a se ruga pen­
tru bărbatul său şi din causa ei
ce — adaogă el scrîşnind — pănă Nelegiuitul Vodă se refugiâ acest rîu se numesce „Rîul D6mnei“.
(„La R—ie.“) Oniţă.
aşa, ca să-l ajungă cu mânile şi să negru, o teribilă furtună se deslănţui,
potă sorbi din el. valurile vîjăiau cu furie şi în timp