Page 39 - 1901-11

Nr. 250—1901. WAZiJiiiA

mâni ai statului, noi oeştl e&rl du umblăm europene, dâcă nu cumva armat în mod Casa naţională aradann. In şedinţa căci vântul mâna schinteile în tote părţile
după măriri de onoruri vremelnice în stat, conscient din tălpi pănă ’n crescet contra din urmă a comitetului de iniţiativă pen­ şi se aprinsese mai multe edificii în apro­
ci ne iubim sincer patria şi poporul — să naţiunei latine a Românilor şi contra celor­ tru înfiinţarea unei oase naţionale române piere şi în depărtare de 1 chilometru dela
avem cjic, intrare şi cuvânt la locurile oompe- lalte popore actualmente maltratate de în Arad, s’a adoptat planul edificiului în focul cel mare. Mulţămită şi recnnoscinţă
tente, am putâ ssrvi stâp&nirei ad oeulos cătră guvernul unguresc, în numele unui stil antic roman, făcut de ingiaerul Taba- d-lni maior susnumit, care merită multă
cu sute şi mii de împrejurări neooutesta- ideal de stat irealisabil, în care să fie o oovicl. Zidirea va oosta 15,000 cor. Edifi­ landă. — Un abonent.
bile, că nefericire», despre care soriu, tu 0 singură limbă. carea se va începe la primăvară şi se va
de căutat în lenea sâu nepăsarea poporului, Îmî place a crede, că diarul filadel- sfîrşi tâmna viitâr© ! 0 casă pentru patru corone. Ţi-se
ci — alt unde-va. fian a păcătuit în lipsa unor informaţiunî întâmplă uneori să aucji, oă outftrui om pen­
Societatea studenţilor români din
Dâr noi nu avem nici intrare, niol mai bune, aşa că m’am grăbit a-i trimite tru un rest de datori© de câţl-va bani i-s’a
Anvers, în şedinţa ordinară de ooustituire
cuvânt la locurile competente. Să le strig fără cheltuelî diferite opere, unde va putâ făcut cheltuelî de mai multe (jeoî de fio­
L
din 6/19 Octomvrie a. o. şl-a ales următo­
dâr de afară : desokideţi-vă ochii, d-lor găsi nâuă informaţiunî, car! îl vor obliga rini. îţi vine greu să crecjl o asemenea
rul comitet: Em. Comşa (Sibiiu), preşedinte
dela stăpânire, şi observaţi odată tandem a vedâ mai lămurit cestiunea. însă dâcă barbarie marcată ou „împlinirea datoriei
0. Rennert (Piatra N.), vioe-preşedinte. I. 1
aliquando, că molochul peroiunat vă înghit© contradictorul meu ar fi cuprins de preocu- de advooat *, acuma însă cetim într’un cjiar
Porubslcy (Grai ova), secretar şi I. lonescu
şi pe voi şi pe noi şi ţâra întregi. paţiune sâu ar fi scris articolul respectiv maghiar un cas analog, petrecut în oomuna
(Piatra-Neamţu), cassier. Adresa: „Sociâtâ
din exces de simpatie faţă cu guvernul un­ Suoiag din oomitatul Oluşiului. Iosif Pop
des Etudiants Roumains Anvers*. Siâge
gar, atunci cărţile, ce ’i le-am trimis, nu îi din numita comună era dator on o rată
D-I V. A. Urechia despre Românii vor fi de nici un folos: căci nu este orb social: „Cafâ des Miile Colonnes* avenue de asigurare în suma de 4 oor. 29 bani.
de Keyser.
din Transilvania. mai rău, decât acela, care nu Vrâ să vadă!... Societatea i-a făcut proces, deşi nu avea
Sunt obligat însă să relevez aici — Sfinţire de biserică. Mâne Dumi­ dreptul, căci neplătind omul rata, şi-a per-
In Neapole (Italia) apare deja de pentru simpatici! şi număroşi! cetitor! ai necă 24 Noem. n. se va săvârşi sfinţirea bi- dut asigurarea. Acâsta o scie şi sooietatea,
doi anî o revistă scrisa în limba revistei franco-italiene, dâcă nu pentru cei serioei din Crisbav prin protopopul tractual, dâr o soiea şi aceea, că Iosif Pop primind
francesă, care pbrtă titlul („Revue ai lui „Praeco latinus", — câte-va erori asistat de administratorul parockial. oitaţia, ori va plăti rata, ori se va lăsa
Franco-Italienne et du Monde latin" din cele mai grave ale contradictorului judecat în absenţă, nici într’un cas însă nu
Distincţiune prea inaltă. Nu de
Revista franco-italiană şi a lumei meu. *) va veni la Cluşiu la proces. Aşa s’a şi în­
mult am adus soirea, că d-l locotenent-co-
latine), care are şi trei colaboratori Pentru a convinge pe cetitori! săi, tâmplat, pe Iosif Pop l’au judeoat să plă-
lonel M. Cernoltra.lt, care a servit mulţi ani
român! şi anume pe Domnii: Y. A. că poporul unguresc este un popor civi- tâscă. Advooatul sooietăţii Dr. Nyerges
în garnisâna nâstră ca comandant al cer­
Urechia, Ang. Demetriescu şi Ovid lisat, care nu asupresce „neamurile supuse Zslgmoud a pus seovestru pe casa omului,
cului de întregire, s’a retras în pensiune.
Densuşianu. sieşi" (gentes sibi subiectas), autorul ci- făcând und plus de cheltuială în suma de
Ou ocasiunea acâsta Majestatea Sa prin fâia
D-l Y. A. Urechia scrisese în- tâză exemplul Croaţiei libere, care îşî con­ 60 corâne şi la licitaţie scriitorul advoca­
oficială a armatei nostre, i-a esprimat pen­
tr’un numer anterior un articol des­ servă limba şi se grăbesce a adăoga, că tului a cumpărat oasa preţuită la 1117 00-
tru serviciile sale eminente lauda şi recu-
pre nedreptaţirile, ce sufer Românii în tot restul Ungariei, prin comitate sâu râne cu suma de 4 corâne. Va să rjică din
noscinţa prea înaltă. Acâsta prea înaltă re-
din Transilvania şi Ungaria, la care districte, este permis de a întrebuinţa limba vîn4are n’a eşit nici capitalul, dâr încă
noscinţă îi dă dreptul de a purta medalia
a respuns pe urmă cinera în revista majorităţi! poporului, fie în şcâlă, fie în cheltuelile, oarî se ridioau aoum la suma
pentru merite.
ce apare în limba latină în Phila­ administraţie, fie în justiţie. Ah! dâcă de 100 oorâne ! tiltă cum şi-a pierdut bie­
delphia (America) şi care cu destulă acâsta ar fi adevărat! Dâr vai, practica Alegeri municipale. Din Zlatna ni-se tul om casa pentru suma de 4 corâne şi
nevrednicie portă titlul de „Praeco la- este departe de a confirma o aseme­ scrie: In 21 Noemvrie s’au ţinut alegerile afsră de acâsta tot a mai rămas dator so­
tinus" (Vestitorul latin). nea afirmaţiune! Aşa e, după legea na­ de membri în congregaţia comit. A fost cietăţii şi jupânului Nyerges.
La inepţiile revistei americane, ţionalităţilor, impusă de Austria în diua, ales cu 117 voturi protopopul Iuliu Mon­
Nuiltă CU pistole. Unul din oele mai
răspunde acuma D-l Urechia tot în când s’a iscălit convenţiunea dualismului, tani; cu 113 voturi Ariton Popa (Bu-
prâste obiceiuri la nunţile nâstre românescl
revista dela Neapole, care publică aşa ar trebui să fie, dâr acâstă lege salu­ cium-şâsa) cu 113 voturi Kurovsky Oarol
răspunsul d-lui Urechia sub urmă­ tară nu e respectată de loc de cătră gu­ (Zlatna); David (BuciumanI) cu 112 şi Mol- — sorie „B. E. — e umblarea unor flăoă-
torul titlu: vernanţi! din Budapesta. Să ni se arate o nar Oarol (Zlatna) cu 112 voturi. Aceştia iandri cu pistâle simple, cari şi ele sunt
„Scrisârea D-lui V. A. Urexhia, se­ singură şcolă cu limba românâscă întreţinută au avut majoritatea voturilor, âr alţii 7 au rele şi şi stăpânii lor nu sciu umbla ou ele.
Di» multele nenorociri, ce s’au întâmplat
nator şi fost ministru, cătră D-l Director din budgetul statului ungar şi atunci vom primit dela 111 voturi în jos. Votanţi 195.
u
al Revistei franco-italiene şi a lumeilatine . înţelege lirismul vorbelor contradictorului Osiki protop. rom. cat. a căcjut cu 111 vo­ din umblarea cu pistâle la nunţi — pe
aiurea au aprins oasa pe nuntaşi puşcând
nostru: „ Quae gens in orbe est magis tolerans turi, Beşa cu 84, Bota (Şard) cu 81.
Sinaia, 28 Septemvrie 1901. sub streşină, aiurea a crepat ţâva pistolu­
et ltberalis\ (Care naţiune din lume este
u
Iubite D-le Director, mai tolerantă şi mai liberală). Reuniune de meseriaş! în Lngoş. lui prea umplut şi prea îndesat ou pământ
Că articolul meu publicat în esce- Meseriaşii români din Lngoş au pornit no­ — oea mai nouă e următârea: Acum Du­
(Va urma).
lenta vostră revistă a atras fulgerile vr’unui bila mişcare de a-şl înfiinţa o reuniune. minecă, fiind o nuntă de frunte în comuna
Lucrurile în privinţa aoâsta sunt atât de vecină Beriiu, era lume multă şi ca nunta
diar şovinist unguresc seu ale unei reviste,
care trăiesce din budgetul reptilelor din SOIRILE DllEI. înaintate, încât pe c}i*a de mine, Dumi­ să fie mai mărâţă, mai fie-care fecior avea
Budapesta, acesta este esplicabil şi mă şi neca, meseriaşii şi sodalii români din Lu- un pistol, din care se întrecea în puşoate.
aşteptam la aşa ceva, dâr că „Praeco lati­ — 10 (28) Noemrrie. goş sunt convocaţi la • adanare constitu­ Unul a fost aşa de isteţ, că a tras, sigur
antă a „ Asociaţiunei meseriaşilor români din fără voe, chiar în frunte la junele N. Bor-
nus*, care se elice că e „periodicum gentium
Monnrehnl despre patriotismul dean, unul din cei mai voinici şi frumoşi
u
latinum vine pe ultima pagină a numă­ Lugoş* — Dorim «acces deplin.
Românilor, pilei© trecui© M»j. 8a mo-
rului 11 a-1 desaproba, âtă ce adevăraţi! feciori din sat, de 20—21 ani. Umplutura
narehul & primit în audienţă pe deputatul Archiducesa Maria Valeria a dat
latin! cu greu vor putâ înţelege. a spart fruntea nenorocitului şi a fâout o
0 0
român bucovinean bar. Vasileo. Convorbind nasoere (jd ! acestea unei fetiţe în caste­ grâpă adâncă îu ea, din oare dootorul a
„ Praeco latinus “ pretin'de, că Y. A.
cu el despre «ituaţia parlamentară critică lul Wallsee. Maria Valeria s’a căsătorit la scos cu cârligul „foitaşul" de hârtie împins
Urechia „atacă cu vorbe aspre naţiunea şi
90
în Austria, Maj. Sa fii / „Sunt convins de 31 Inlie 1890 ‘cu archiduoele Frauciso
guvernul unguresc". prin ©s nu se ecie de ce materie tare. I-a
patriotismul Românilor*. Salvator. Din acâstă oăsătoriă s’au născut rupt forte urît osul frunţii şi posibil i-a
Ajunge se citâscă cineva articolul
pănă aonma 7 copii: Elisabeta Francisca atins aprâpe şi oreerii, căci nenorocitul e
meu, ca să se convingă, cât este de ade­ Serbarea Mihaiu Vitezu. La 21
(27 I&nuar 1892), 2) Fraaciso Oarol Salva­ afară de sine şi medioul n’are nici o nă­
vărată acâstă afirmaţiune. Nu, eu nicî-odată Noemvrie n. s’a dat îu Buouresol o mar©
tor 3) Hubertus Salvator, 4) Hedwig, 5) dejde aă-l scape. — Ce bucurie a mai pu­
în studiile mele n’am vizat poporul ungu­ şi frumosă serbare în amintirea marelui
Theodor Salvator şi 6) Gertrada (19 Nov. tut fi la acâstă nuntă? Primăriile ar trebui
resc, căci eu dela început am stabilit o voevod MihaiQ Vitâzu. Serbarea a fost tm-
1900). Arohidaoesa năsostă acuma este aşa să dee ele porunci aspre pentru a opri jo­
deosebire între popor şi guvernanţi! săi. posantâ. Au partioipat aprâpe 50 de socie­
der a 7-lea copil. cul ou pistâle la nunţi.
Dâr şi mai mult: ore este a ataca „cu tăţi cu drapelele lor. In biserica MihaiQ-
vorbe aspre" guvernul unguresc când cine­ Yodă s’a ofioiat un para*tas; a vorbit ar- Foc în Caransebeş. Onorată Re- Dela societatea «Petru Maior" Co­
va îi arată, ca adevărat amic, mijlâcele ohiereul Pimen Georgeseu. Dela biserică dacţiune! In noptea de Sâmbătă spre
mitetul societăţii defleotură „Petru Maior“
proprii pentru a face din statul ungar procesiunea a plecat la statua lui Mihaifl Duminecă, adecă în 3 (16) spre 4 (17)
aduce la cunoscinţă constituirea sa pe
o putere reală, de prima ordine, pe care Vitâzu, unde s’an depus mulţime de co- 1. c. au ars în Caransebeş la 6ra 1 după
anul administrativ 1901 —1902 după oum
să potă conta România, şi Europa în diua râne şi s’au ţinut mai multe discursuri. mecjul nopţii cinci case cu tâte edificiile
urmâză: Peşedinte: Ioan Lăpâdat stud.phil.
cataclismei celei mari, care va resulta din Manifestaţia & fost imposantă, ordinea esera- aparţinătâre, âr la patru case au scă­
Vice-preşedinte: Octavian Papp stud iur.
ciocnirea, ce se pâte prevedâ între lumea plarâ. Sâra a avut loc la Ateneu oonfe- pat casele, dâr au ars tâte celelalte edificii
Secretar: Const. Flămând, teolog abs.stud.
slavă şi lumea germană? renţa profesorului Onoiul. Conferenţiarul de prin curţi şi de prin grădini. Focul s’a
phil. Cassar: Pompiliu Cioban stud. iur.
Cum ? A cere guvernanţilor din Buda­ a dcr.t succese tuturor secţiunilor Ligei. întins de-odată dela 3 case, adecă dela Va- Controlor: Mircea Pascuţiu stud. teohuic.
pesta egalitatea drepturilor, justiţie egală, silie Săcălăzan, N. Peia şi văduva Oornean, Notari: Ioan Montani şi Maroian Căluţiu
respectul religiunilor şi al limbilor diferi­ Nouă şc61e de fete în Arad. Con- apoi a trecut la Ioan Oornean, lângă dânşii stud. iur. Bibliotecar: Ootavian Goga stud.
sistoriul gT. or. român din Arad a cumpă­
telor popore, ce compun statul ungar, este în strada târgului, de unde apoi prin gră­ p-hiL Archivar: Ioan Maior stud. iur. Eoo-
tat fosta casă Stănescu, care împreună cu
a-i adresa injurii? dini a eşit în strada Orşovei la Kunz, nom : Antoniu Bălaciu stud. iur.; Comisiu-
intravilanul de-alftturl e destinată să ser-
Este acâsta din partea mea necunos- Piţiguih, I. Socacih, Efta Biju şi la Ca- nea literară: Preşedinte: Aurel Bratu stud.
vâscă ca loo, pe care se va zidi o nouă
cerea dreptului neamurilor, pe care ar tre­ truşca. Paguba cea mai mare a suferit’o phil. Referent : Ioan Lupas stud. phil.
şoâlă de fete.
bui, după părerea (harului din Philadelphia, Efta Biju avend grâu mult şi cucuruz, apoi Membrii: Octavian Prie stud. phil., Pom­
să mă duc să-l studiez timp de un an în comină de prune nefârtă în preţ de peste piliu Cioban stud. iur., Ootavian Goga stud.
America? Ceea-ce resultă din articolul *) Nouă ne vine a crede, că contradictorul 2000 corone, apoi nuci şi altele. După dân­ phil. Teofil Tanco stud. med., Laurenţiu
acestui diar este, că autorul lui, care se nu este de rassă latină, ci va fi vr’un profesor ji­ sa vine I. Socaciu şi Săcălăzan cu mari Căpuşan stud. technio, Ioan Montani stud.
ascunde sub anonimat, ar trebui să vină dan dela vr’o universitate americană, precum şi pagube. Să presupune, că la văduva Oor­ iur. Comisiunea de supraveghere: Nicolae
„Praeco latinus“ este mai degrabă „Praeco judaicus u ,
în Europa la Dunărea de jos, unde să stu­ nean fâcendu-se nâptea prăjituri, fripturi Siclovan stud. teohuic, Ioan Cădariu stud.
nici într’un cas însă organ al naţiunilor latine, căci
dieze etnografia acestei regiuni, istoria ei atunci ar fi scris singur: „Periodicum gentium lati- pentru nunta destinată pe mâne-eji, s’ar fi iur. Nioolae Olariu stud. iur.
veridică şi aplicaţiunile, ce se pot face aici narum 11 (Revista neamurilor latine) şi nu cum a lăsat lucrurile în disordine când s’au culcat,
veritabilului drept al ginţilor. scris ,Periodicum gentium latinum u (Revista latină âră alţii spun, că dela Săcălăzan s’ar fi în­ Dela poliţie. Luni, în 25 Noemvrie,
In adevăr, regret din suflet, că tre- a neamurilor). — Şi dâcă organul din Philadelphia ceput incendiul. Ar fi ars mult din oraş de pănă la orele 4 p. m. vor avâ loc în Poiană
ar fi cum clic organ jidovesc, atunci zadarnice sunt
bue să pun la o parte politeţa, trebue să nu era d-l maior Ioan Ion, care a poruncit eseroiţii de tragere la ţintă cu glânţe oa
orl-ce argumente... pănă nu se vor acorda drep­
declar însă, că contradictoriii meu latin este ca toţi soldaţii cu recruţi şi reserviştl la în râsboih, din oar© causă este riguros oprit
turi politice şi jidovilor din România.
forte rău informat asupra afacerilor nostre Nota traducătorului. olaltă să iee parte la stingerea focului, a călca în aoest timp pe teritorul Poienei.