Page 40 - 1901-11
P. 40
Făgma 4. vx^hjta TRANSILVANIEI. Nr. 250—1901.
Copiilor se pote recomanda ca cel trupelor rusescî la frontierea Galiţiei, decă mişoărî de vals undulător prin sala dela
mai bun mijloo întăritor şi ca aliment nn- de pildă, corpul II de armată de Kaulcaz „Hotelul oentral din loo. Idealismul a condus tot-dâuna omeni
u
tura de peşte a lui Zoltan, prin a cărei în ar fi mutat din circumscripţia sa actuală Dâr s’o luăm dela început. mea spre progres. Idealist e oreştinismul,
trebuinţare regulată copii devin resisteoţl idealiste au fost mişoările pornite dinPran-
cătră frontierele dela Apusul României. Punotul prim din producţiune a fost
în potriva influenţelor bolnăvioiâse. Untura oia, idealistă a fost formarea concepţiunii
14
de peşte a lui Zoltan este cu desăvârşire Este deci de datoria puterilor iubitdre de „Cuvântul de deschidere , rostit de d-1 „naţionalitate , oare „ca şl-o stâuoă de
44
lipsită de miros şi gust, fârtre nutritore, pace, de nu vor ele înşile a-şî da singure preşedinte al tinerimei loan Giurgiu, rigo- granit, săpată adâno în munte, se ridică
uşor de mistuit, şi o pot lua eu plăcere lovituri, să oprescă cu strigătul de Veto!
rosant în drept. Cuvântul de desohidere a puternică şi maiestâsă, ou fruntea înălţată
atât adulţii, cât şi copiiî. O sticlă 2 cor. la pe Ruşi, la cas, că măsurile lor defensive fost sourt, dâr ouprincjător. D-1 Giurgiu şi-a
farmaciă. spre sâre ...“
nu-şî vor fi luat încă sfîrşitul lor. arătat şi ou ocasiunea acâsta adevăratele Acâstă înălţătore disertaţie a impre
Câţi soldaţi sunt în diferitele oraşe? simţăminte românesci, de oarl îi e ouprins
îjî & sionat publicul asoultător, oare a isbueuitin
După datele statistice din 1900, în Buda- sufletul „O naţiune* , — (jioe densul, — puternice urale de „să trăâsoă! la adresa
4
14
Anonimul german înebee bro
peşta sunt 15.846 soldaţi, în Pojun 4330, „oare e oonsoie de obemarea sa, privesce bravului disertant.
şura sa punend următbrea întrebare,
Caşovia 4516, Sibiiu 3500, Comarom 3443, ou atenţiune inişoările entuaiaste ale tine Ca punot 7 din program a fost: „O
Timişora 3409, Oradea 3159, Şopron 2850, dela al căruia respuns vor trebui se rimei sale şi soie a-le apreoia pe aoelea rămâi* , de V. Şorban; „Cum am aflat oe-i
4
aterne hotârîrile guvernului român:
Seghodiu 2721. Dobriţiu 2655, Cluţifi 2625 după merit. Tinerimea ndstră de aci, de şi dorul , de I. N. Cutrupi şi „Unde eşti* ,
44
4
Arad 2357, Mişcolţ 2263, Braşov 2135, „In resbelul apropiat, care linie de n’a escelat tot-dâuna între tinerimea ro
de G. Cavadia, cântate solo de d-1 loan
Alba-Iulia 1838, Tergul-Mureşului 1087, purtare ar fi de mai mare folos pentru mână universitară, totuşi şi-a fâout tot- Giurgiu, scompaniat de orohestra militară.
Cinol-Biserioi 1730, Alba Regală 1716. statul şi poporul Român ? u deuna datorinţa ou exactitate. Modestele D-1 Giurgiu şi pe terenul artei ou bari-
1. a) Presupunând, că Rusia şi Ro ndstre încercări de acjl le va judeoa ou.
O carte oprită. Nu de mult a apă tonu-i puternic a seoerat priu cântările
mânia fiind aliate sunt învingătore, atunci public din prestaţiunile, oe vor urma în
rut în editura lui Reclam din Lipsea o sale multe aplause, ba la dorinţa publicu
regularea condiţiunilor de pace şi a des decursul seratei . — D-1 preş. a fost as
14
oărtioică sorisă de Clara Tsohudi în limba lui a mai oânt&t o doică.
păgubirilor va reveni de sigur puternicului cultat cu atenţiune şi viu aplaudat.
norvegiană şi tradusă apoi îu nemţesoe. Menirea punctului următor a fost să
imperiu al Ţarilor. Cum va arăta Rusia
Oărtioică cuprinde descrierea vieţii împără Se urcâ apoi pe podiul din fruntea produci puţin baz şi voie bună. A fostde-
fratelui ei de arme recunoscinţa sa? Prin
tesei Elisabeta, începând din, fragedele ti sălii corul tinerimii ndstre şi cânta îu 4 olamarea aneodotei lui T. Speranţă „Jida
retrocedarea Basarabiei? Nu, că atunci ’i 4 4
nereţe şi până la tragica ei morte. Aoâstă voci: „Serenadă* de Vidu şi „Hora* de nul în rai0“, de oâtră d 1 D. Moldovan,
s’ar îngreuia din nou drumul spre Sud,
cărticioâ a fost oprită a-se vinde în Aus T. Cerne. Luând îu vedere sourţimea tim student în drept. D-1 Moldovan a produs
spre Constantinopol. Pdte ca Rusia să ia
tria, fiind că procurorul a găsit,, că oonţine pului, de când s’a constituit corul, presta- oâte-va momente înviorătâre priu declama
Galiţia şi să cedeze Bucovina României?
crima oualificatâ în §§. 63 şi 64 ai oodului ţiunea îu puuctul aoesta a fost frumdsă. ţia sa. A soiut mai bine, să imiteze pe Ji
Nici acesta nu o cred, căci Moscovitul nu
penal austriac. Aplausele publioului au dovedit, că condu dan în graiul românesc.
va fi atât de puţin desinteresat a ceda
cătorul corului, d-1 Rasiliu Balota, stud. Illr punotul ultim a fost cântarea de
hambarele de grâu ale Galiţiei. Trebue, 4
med , şi-a dat silinţă, să-l înstrueze cât cor: „Din şecjătâre* , potpouri de I. Vidu.
România ca putere militară. mai ales a-se avă în vedere, că este con mai bine. Punotul aoesta a fost fârte bine ales, âr
trariu intereselor Rusiei a lăsa să se în
Punctul 3 a fost uu „Quartett* de dâcă mai adaugem, oă oânt&rea a reuşit
4
fiinţeze în Peninsvda Balcanică un Stat
în lumea militară se discuta cu violină, violă, oello şi pian de Willmers, fârte bine, trebue să 4' oetri . °ă încheierea
puternic, prin urmare nici o vorbă nu va
multă animaţia o broşură apărută esecutat de d-nii: Camil Negrea, Emil Ce- programului a fost de tot mulţămitâre.
cailele trecute purtând titlul: fi de cedare de mari teritorii Cortinei Ro nariu, Artur Heltner şi Cornel Munteanu, *
mâniei. * *
„ Importanţa României în resbehd even toţi studenţi în drept, dintre oarl d-1 oe-
Ga om de stat român, în asemenea
tual amtro-{germano) - rus“, tradusă de liat Heltner, deşi german, niol ou astă A urmat apoi daus pănă ’n 4orî. Suo-
cas nu mă voiu legăna cu speranţa de a
d-1 colonel-adjutant Emil Gasimir, ooasiune n’a pregetat a ne da binevoitoriul oesul în partea aoâsta e de interes privat.
căpăta o despăgubire în măsura serviciilor
după o broşură apărută acum câţi său concurs. Publioul şi-a arătat mulţumi Nu voeso să destăinuesc şâptele comunicate
făcute.
va ani, în Germania, de un autor rea priu aplause eutusiaste, dovedind, oă în mişcările ritmice ale valsului, oi rămân
b) Dâcă cele două state mai sus men
anonim. soie să aprecieze preoisiunea şi arta debu discret. Adaug numai, ca încheiere, că On.
ţionate ca aliate, vor fi bătute, de sigur,
Anonimul pune trei alternative tanţilor. âspeţl au fost în număr destul de frumos;
că o să li-se impue sarcini, la cari Româ
în caşul unui eventual resboiu între Ca punot următor a fost deolamarea în special bine a fost representat oorpul
puterile de mai sus. nia mai ales are să aibă o grea parte. poesiei lui Emiuescu „Satira III* , de d-1 ofioeresc dela regim, de inf. din loc.
4
Despre o cedare de teritoriu nici nu
Aurel Gajia, student în filosofie. Poesia Mai amintind apoif că şi resultatul
România în alianţă cu Rusia. mai amintesc. material a fost îudestulitor, putem fi liniş
2. a) Decă tripla-alianţă, aliată cu aoâsta e grea de deolamat. D-1 Gajia a de
In caşul că România se aliază cu clamat ceva prea iute, i-a suooes totuşi a tiţi în consoiinţă de reuşita seratei nostre.
România este învingătore, atunci acâsta
Rusia, atunci ar părâ că armata austriacă reda destul de fidel ideile măreţe întrupate Cluşw, Noemvrie 1901.
din urmă va primi ca despăgubire Basa
dela Resăritul Galiţiei ar veni într’o po- în renumita satiră.
rabia dela Rusia. Puterea României se va Philologus.
siţie periculosă. Dic, ar pare, căci la fi
mări şi ea se va răzima puternic pe alianţa Dâr ce vooe răsună de-odată atât de
nele acestui capitol se va vede, că chiar plăcut? E d-1 V. Miruţiu, stud. în filosofie,
puterilor iubitore de pace. Sfinţirea bisericei din Mercurea.
acâstă eventualitate, pentru noi din cele 4
b) Dâcă însă Germania, Austria şi oare cântă solo „Dor de mare* de I. Mure-
mai desagreabile, nu va atrage după sine — 9 Noemvrie 1901.
România vor fi bătute, atunci Regatului şianu, aoompaniat fiind la plan de d-1 C.
un resultat nenorocit al campaniei.
României i-se va răpi pdte Moldova, ceea Muntean. Cântarea a fost fârte frumosă. Onorată Redacţiune! Vă rog a da loc
Autorul anonim se întrebă, decă este
ce se pdte întâmpla în caşul b). Vooea d-lui Măruţiu era atât de curată, în oolânele preţuitului nostru organ „Ga
probabil, ca România se se dea de partea 4
3. Rămâne România neutră? Atunci senină şi dulce, âr muiţămirea se vedea zeta Transilvaniei* acestor rânduri despre
Rusiei? El nu crede şi speră, că acest
puterile dela Apus, la cas de victoriă, nu pe faţa fie-oăruia. A şi fost răsplătit ou aotul sfinţirei bisericei gr. or. române din
fapt nu se va întâmpla.
vor micşora drepturile României întru ni aplause frenetioe, oarl n’au încetat pănă comuna Mercurea.
România în alianţă cu Tripla Alianţă. mica; cum va fi însă Rusia, fiind victo- când tenoristul nostru n’a reapărut şi ne-a Duminecă 4 (17) Nov. la 8 6re a. m.
România în viitorul resbel va imprima riosă? Crede dre România, că Rusia, când cântat înafară de program doina Barbu clopotele din turnul bisericei vesteso paro-
caracterul măsurilor pe care Austria le va s’ar fi respins mai înainte o alianţă cu lăutarului. In esecutarea doinelor nâstre chienilor din Mercurea, că a sosit mult aş
lua pe câmpul de luptă din spre Răsăritul acest imperiu în favdrea unei stricte neu d-1 Măruţiu e de admirat; puţini au darul teptata oră, în care îşi reprimesc sfântul
Galiţiei. Decă România se află de partea tralităţi şi pdte ar fi fost oprită trecerea de a le reproduoe aşa de frumos ca şi locaş dumnedeeso.
Rusiei, atunci Austria este silită la defen trupelor rusescî prin Nordul României, ar densul. La 8V ore plecă dela şoâlă convoiul
4
sivă ; decă găsim însă pe acest stat în mai păstra ea acuma respectul, ce se cu Punotul culminant «1 programului însă compus din elevii şi elevele şoâlei gr. or.
4
partea ndstră, atunci vom vede mişcări vine Cordnei României? a fost disertaţia întitulată „Spre ideal* a din loc, corul oompus din feciori şi fete,
ofensive, cari vor aduce pe Ruşi în o De încheiere autorul spune, că d-lui Aurel Ciato, rigorosant în drept. Di apoi comitetul parochial şi un număros pu
stare mai desagreabilă ca aceea, în care are firma convingere, că armatele sertaţia bine compusă şi predată, a fost cât blic. Pănă la biserică, cântăreţii şi învăţă
se pâte de reuşită. Cu temperamentul său
se aflau Austriacii în prima ipotesă. germane şi austriace pot se mergă torii din loo cântară troparul Obramului şi
liniştit şi cu vocea sa duiosă, d-1 disertant
în luptă cu deplină încredere în con troparul Rosalelor.
România rămâne neutra. a ţinut captivată atenţiunea ascultătorilor.
tra Rusiei; der cu tbte acestea ar Conducerea actului sfinţirei a fost în
în caşul, că România se declară pen avâ mai mulţi sorţi de isbândă, când Când d-1 Ciato vorbia, aucjiam tânguindu-se credinţată P. O. Domu asesor N. Jvan, ca
tru neutralitate, atât Austria, cât şi Rusia alături de ele s’ar afla şi armata ro de suferinţa de veaourl un popor întreg, plenipotenţ at al Esoelenţei Sale, asistat da
vor aşeda corpuri de observaţiune la fron mână, căci ea este chemată a juca poporul românesc. diaconul Ilie Mogaşi de preoţii Aron Şerb
tiera aesteei ţări, şi anume: cea dintâi un rol hotărîtor pe câmpul de luptă In lumea de acll e greu să glăsuesol adm. par., Ilie Dobrotă şi loan Lazar.
pe al XH-lea corp de armată (Sibiiu) pre dela resăritul Galiţiei. despre idealism, căci patimile şi interesele Ajunşi înaintea bisericei, s’a cetit evan-
cum şi trupele de honvedî cu o brigadă egoistice copleşesc omenimea, dice d l di igelia şi înconjurând sf. locaş de trei ori
de infanterie a corpului XI (în Bucovina); sertant în întroduoere. Acesta e trist lucru, cântând: „înconjuraţi poporelor Sionul* am
4
cea din urmă, corpurile de armată VIII Din Cluşiu. dâr adevărat! Puterea idealismului însă e intrat în ea. Toţi se minunau cât de fru-
şi VIL Armata de Sud nu va mai exista mare! TI despreţuim adese-orl, dâr totuşi mOsă e, un adevărat raiu pămenteso. Servi
(Serata Uter ară-muşi cală a tinerimei
atunci de loc. Autorul nu crede; că Rusia — iuconscient — el e motorul acţiunilor ciul divin a fost îndeplinit de susnumiţii
române universitare).
ar îndrăsni să nu ţină sănia de declara- nâstre. Idealismul e în firea ndstră, e în domni, cântările tipicale de învăţători, âr
ţiunea de neutralitate a României, pentru Săra rjilei din Joia trecută va fi în sufletul nostru, oum ni-o arată „legătura răspunsurile liturgioe de oorul instruat de
a trece prin Nordul României cu al VUI-lea semnată multă vreme în inimile acelor Ro tainioă, oe unesce sufletul nostru ou me mult regretatul învăţător decedat: loan
şi al VH-lea corp de armată cătră Buco mâni şi Romau^e, cari au binevoit a par moria viteazului erou din 48—49, Avram Nicoră.
vina, căci atunci aceste două corpuri de’ ticipa la producfiunea literară-artistică şi la Ianou...* 4 La finea serviciului divin P. O. Domn
armată ar pută să ajungă într’o greâ po- petrecerea aranjată în ondrea musei Terpsi- In cercetările nâstre după adevăr sim asesor N. Ivan ţinu o frumâsă vorbire, spu-
siţiune. Găsesc, dice anonimul, ca absolut chore de cătră tinerimea română universi ţim o luptă latentă între spirit şi mâterie; nendu-le celor de faţă, că d-sa este autori-
necesare sus menţionatele corpuri de ar tară din Cluşiă. Va fi însemnată însă acâsta şi unul şi alta înoâroă a se face stăpân sat de Esoelenţa Sa Arcbiepiscopul şi Me-
mată, fiind-că România, când se vor da sâră numită şi îu carnetul drăgălaşelor peste noi. Materia ne ademenesoe pe oalea tropolitul loan Meţianu cu conducerea ac
cele dintâiu lovituri decisive, fie de bună domnişdre (rog pe gingaşele representante inductivă reală, spiritul însă pe oea deduo- tului sfinţirei; între altele le pune la inimă
voie, ori silită, va trece de partea aceluia, ale sexului frumos, eă-mî souse astă inti tivă ideală. Asta au arătat’o mulţi filosofi, să trăâscă în cea mai deplină concordie,
care va fi învingător. mitate nevinovată), oarl în deoursul petre aderând unii la o direcţiune, alţii la alta, căci numai uniţi vor putâ îndeplini lucruri
Aci trebue să arăt încă-odată cât de cerii, snb impresia aoordurilor musicei mi până ce ac}! avem dualismul în oeroetările mari, âr în sărbători şi Dumineci să parti
primejdios ar fi o înmulţire mai mare a litare au avut ferioirea a face graţidse filosofice. cipe cu mic ou mare la biserică.
