Page 41 - 1901-11
P. 41
Nr. 250.—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.
Dup& serviciul divin ospeţii, fruntaşii de sigur nicl-odată u’a conceput idea de a Constantinopole, 22 Noemvrie. Cultura legumelor.
şi membrii comitetului parochial să întru răsturna vr’un minister, mai ales un minis Ambasadorul ^ngles d’aci, Sir Nicolas
niră la banchetul Hat în sala hotelului „Zum ter al principatului bulgar. Destinul lucru D'Oconor, a avisat Pârta, că în ur D-1 I. Kalinderu, administratorul domenielor
Cordnei în România, a dat de curend o circulară
drei Mohren", la care partioiparăvr’o 35—40 rilor însă se vede, oă a hotărît alt-fel. ma nouălor instrucţiuni primite dela
în care pune la inima ţăranilor cultura legume
persone, dintre cari amintesc pe d-1 prim- Stoiloviştii, Slamboloviştii şi grupa genera guvernul seu, cere cu insistenţă re-
lor arătând marile folâse, ce isvoresc din acesta.
pretor Mangesius şi un frumos număr de lului Petroff, veohiu president al consiliu guiarea tuturor cestiunilor în sus- Estragem din acesta circulară următorele părţi,
învăţători din jur. lui şi ministru de interne, au profitat de pensiune, enumerate în nota sa an- cari în f'6rte multe privinţe se potrivesc şi la ţă
La masă u’au lipsit nici toastele. A afacere şi se prepară, fie-care pe oontul terioră. Ministrul de esterne turc a ranul nostru:
toastat d-1 asesor Ivan pentru Escelenţa său, a forţa guvernul Karaveloff a-se re raportat Sultanului comunicarea re în strînsă legătură cu pomări-
Sa, pentru Maiestatea Sa şi pentru familia trage, oa să între ei îu moştenire. prezentantului Angliei. Sultanul e tul este şi cultura legumelor, o ra
Măcelar, care a lucrat cu braţe de fier pen fiarele autorisate ale acestor partide consternat deăre-ce cererile englese mură a agriculturii nu mai puţin în
tru înaintarea comunei ndstre. D-1 învăţ;. acusă guvernul, că este incapabil de a re sunt de-o natură f6rte importantă şi semnată, asupra căreia ţin a vă
Nic. Simulescu pentru Ilie Măcelar din gula un incident, care a stricat, enorm buna totuşi nu e momentul de-a se opune. atrage seriosa d-vostră atenţiune şi
Ourarîului, care a donat şcolei 20 cor. D-1 reputaţie a Bulgarilor. „Now Wek" organ a ve invita se luaţi din timp măsu
Ilie Dobrotâ pentru Mercurenî ş. a. Stambulovist afirmă, că bandiţii sunt Bul Legenda fundărei mănăstirei Putna. rile potrivite pentru-ca la primăvară
La 2 ore ospeţii în frunte ou d-1 ase gari din Macedonia. Acest jurnal îuregis- se se potă cultiva în grădinile şco
sor N. Ivau şi vr’o 12 învăţători plecară trăză şi comentăză deolaraţiunile unor elevi Ne spune legenda, că Ştefan cel mare lare, şi diferite legume. Cultura le
să săverşăscă îmormentarea meritosului in şi învăţători, cari în momentul atentatului domnul Moldovei „vitez mare, ce-a dat gumelor este o cestiune de vieţă
văţător Ioan Nicoră, care după un morb erau în societatea misionarei Stone şi avură groză prin păgânî“ când a voit se zidbscă pentru ţâra nostră (România), căci
îndelungat i'şi-a dat nobilul său suflet în aceaşl sdrtă, dâr pe urmă fură liberaţi. mănăstirea Putna din Bucovina, unde se printr’ânsa se p6te păstra în mânile
mânile Creatorului. La marginea sicriului Aceşti martori afirmă, că bandiţii vorbiau şi află înmormântat, luă cu sine popor Românilor o bună parte din bogăţia
d-1 Nic. Ivau şi d-1 învăţ, dirig. Ilie Geor- o turcâsoă amestecată ou cuviute bulgare mult „mare obşte îl urmeză şi pe culme naţională. La noi în ţâră pănă acum
gescu ţinură câte-o jalnică vorbire, care şi că erau toţi nisce tineri viguroşl. Arti se lăţesce" şi făcu o mare serbare. s’a arătat o prea mare nepăsare faţă
stenii din ochii tuturor şiroie de lacrim. colul lui „Now Wek“ răstdrnă ou desăvîr- Popor, preoţi, femei, copii de prin de cultura legumelor, ba ea a fost
La 6 bre p. in. ospeţii plecară. şire legendele, cari spuneau, oă atentatul a tdte împrejurimile se afla grămădiţi şi îm socotită chiar de înjositore de cătră
Astfel a decurs actul sfinţirei biseri- venit dela nisce bandiţi turci. brăcaţi în haine de serbătore; er ostaşii ţăranii noştri....
■cei ndstre. Eu din parte-mi doresc condu erau călări şi înarmaţi ca la resboiu: El (ţăranul) nu este încă pătruns
cătorilor şi fruntaşilor cjile senine şi înde Amicii lui Boris Sarafoff se agită şi „Căpitani: ostaşi cu zale şi cu pla nici de folosele materiale a unor ase
lungate, er familiei Nicdră îi esprim oor- au îndemnat pe mai multe suboomitate de toşe de fier". menea. îndeletniciri, nici de gustul
dialele mele condolenţe. a-se rupe de comitetul presidat de Stoian „P’ai lor cai sirepi stau mândri ca şi plăcerea ce o are omul harnic şi
Mihailowsky. Garda de corp a lui Boris
Emili an Reit, la semnul de resboiu". bunul gospodar, când îşi vede ocolul
Sarafoff este hotărîtă a reourge la orl-oe
învăţ. gr. or. Stegul domnesc al Moldovei fîlfăia locuinţei sale curat, împodobit cu o
inijlbee pentru a readuoe pe Sarafoff la în aer: „al Moldovei steg de fală fîlfăe
presidenţio. falnic în ceriu", er buciumul vuia în munte mică grădină de flori, de pomi ro
Serbarea în amintirea lui ftftihaiu Profesorul Mihailowsky la rândul său şi valea resună de cimpoiul ditori şi de legume, unde la umbra ră-
Vitezu. combate pe Sarafoff cu ultima energie. Nu în fruntea ostaşilor sei mergea Şte corosă a pomilor şi la plăcutul miros
al florilor se desfăteză şi se bucură
de mult într’un discurs al său a pronunţat fan Vodă; densul apucă pe malul unui
La alt loc am adus scirea despre ser cuvintele: „Noi Macedonenii urmărim soo- rîuleţ şi se opresc.e lângă o movilă. Atunci de frumseţile naturei, în cţilele de
barea, ce s’a dat în Bucurescî în amintirea pul nostru, care este liberarea de sub ju se făcu o tăcere religidsă, şi ochii tuturor sărbătăre şi în timpul de odihnă.
lui Mihaiu Vitezu, care fu asasinat la Turda Seim cu toţii, d-le Agent, că încă
gul turceso. Iusă, cine ne va libera de sub erau îndreptaţi în partea unde stătea Voe-
înainte de asta cu 300 ani. Itltă şi discur asuprirea amicilor lui Sarafoff?" vodul. din timpurile cele mai vechi atât Grecii
sul, pe care l’a ţinut Archiereul Pimen cât şi Romanii, strămoşii noştri, se
T6tă lumea este de aoord în recunbs- Trei voinici cu arcuri în mână se
Georgescu după terminarea serviciului întreceau în a-şî înfrumseţa grădi
cerea necesităţii înlăturărei pentru veoie a desprind din grupa lui Ştefan şi se urcă
divin: nile din prejurul locuinţelor, dându-le
pericolului „Sarafofian", guvernul nostru pe movilă.
„Biserica serbăză ea în toţi anii, diua diferite forme artistice şi plantându-le
însă se mulţumesce a juca rolul lui Pilat Doi dintr’ei erau mândri şi ageri ca
sfinţilor arhangheli — România mai ser cu tot felul de arbori, flori şi legume:
din Pont. zimbrul şi înalţi ca bradul dela munte.
bezi aniversarea a 300-a a morţii voevo- aşa că odată cu înaintarea omenirei
Renishoff. Purtau pe umer câte-o glugă, la brâu
dului cel mai mare al nămului românesc. în cultură şi sciinţă, a înaintat şi gră
aveau paloşele lor şi pe cap purtau că
Sunt 300 He uni dela mdrtea aceluia ciulă de oie ţurcană. dinăritul, care se ţine alături cu des
care tie-e lăsat istoria plină de lupte şi Mulţumită. voltarea simţului de bine şi de fru
Săgeta lor repedită sus în nori, de
fapte cari vorbeso despre el, şi pe care Nefiind în stare a răspunde în multe-ori a oprit în sbor vulturul. mos. Este de netăgăduit asemenea,
fie-car-i român trebue să ie cnnoseă. parte fie-căruia din numeroşii amici Multe fiare şi mulţi duşmani, simţiră că prosperarea unei ţări nu atârnă
Localul bisericei acesteia e clădit de numai dela bogăţia sa naturală, ci
şi cunoscuţi, cari din incidentul tre- săgeţile lor, căci ei sunt vrednici arcaşi
voevodul oe îl sărbătorim acll. Domnii vechi cerei la cele eterne a scumpei şi ai lui Ştefan-Vodă, care acum şi densul şi dela munca omenilor cari o Io-
ai ţărei, făceau daruri lui Dumnezeu zi neuitatei nostre fiice Policsena ni-au îşi gătesce săgâta s’o isbescă în depărtare. cuesc. Ţări sărace ca Olanda şi al
dind biserici, cum au făcut Mihaiă, Ştefan adresat cuvinte de condolenţă luând Ştefan s’a luat la întrecere cu alţi tele, prin munca locuitorilor lor, au
cel Mare, şi mai ales Brânooveanu, care a ajuns la o stare de înflorire demnă
parte la nemărginita nostră durere, doi mari boeri, fdrte dibaci ca şi dânsul
preferat să-şi vadă fiii omorîţl, numai oa de invidiat.
îi rugăm pe acestă cale se primescă în meşteşugul de a trage eu arcul.
să-şi păstreze oredinţa îu biserica naţiu- sincerele năstre mulţămite. — Copii trăgeţi!... eu vreau astădi Etă cum glăsuesce un cercetă
nei lui. tor al nordului îndepărtat şi plin de
Turda, Noemvrie 1901. se me întrec în arc cu voi! — le dise
Fie ca dragostea pentru biserioâ şi Ştefan Vodă. ghiaţă, în privinţa ţăranului din Fin
năm, să fie oaldă şi adâncă, şi să ne dea Ioan Mesaroş, landa :
Amândoi voinicii atunci se plecă, îşi
curajul de a lupta pentru desvoltarea sen advocat, şi familia.
încordă arcurile şi trag. Săgeţile lor sboră „Acolo viăţa e grea şi lupta
timentelor naţionale şi religiose.
şi spintecă repede vântul, care dă foc şi „dupăpânese asămănă cu o neîntre
Sărbătorea de acjl e sărbătdrea sărbă Insciinţare şi invitare- fulgere. cută gănă după pradă, căci pămân
torilor pentru noi Românii. Se duc ca gândul, pe câmp departe, tul e tare şi sorele scump. Departe
Comitetul „Asociaţiunii pentru spriji
Veolnioă să fiă amintirea lui Mihaiti". în fundul unei păduri, ţăranul abia
nirea învfyăceilor şi soăalilor români din Bra de abia le mai zăresce ochiul.
Un ura puternic se aude şi dealul „pote desţeleni un petec de pământ,
u
şov aduce prin acâsta la ounoseinţa pu
Scrisore din Bulgaria. blică, oă mâne, Duminecă, în 11 (24) No urlă clocotind! „după-ce a scos rădăcinile arborilor
emvrie a. o. se va săvârşi parastas în amin — Se trăiţi copii: le dise Ştefan, „şi a desgropat pietrile ; trec ani pănă
ţ)iarul „La Roumanie" din Bucuresol, tirea ferioitului Mihail Stroesou, în biserioâ care se gătea şi el se tragă. „să potă face din acest pământ pie
în numărul său dela 17 Noemvrie publică sf. Adormiri din Cetatea-Braşovului. Corda sbîrnie din arcu-i şi săgeta ful tros un pământ bun de hrană; şi
c corespondenţă din Sofia, pe oare o dăm Tot în aoeeaşl cji, ia 2 bre după geră în vânt. „când acâstămuncăa fost isprăvită,
şi noi îu traducere româneseă: amiacjl, se vor împărţi haine băieţilor dela Piere în vezduh, se duce departe, „cu multă trudă trebue să-şî care cu
meserii în looalul „Asooiaţiunii", strada or forte departe şi se frânge într’un palten „spinarea sămânţa pănă la ogor, căci
Sofia, 15 Nov. n. 1901. „cu carul seu cu calul nu păte pă
fanilor nr. 4. betrân.
Inoă nu s’au epuisat tbte surprisele Atât la parastas, cât şi la împărţirea — Acolo va fi altarul! — dise Ste- 1 trunde pănă acolo. Acolo tote ele
1
îu mersul evenimentelor interminabilei afa hainelor se invită prin aoâsta a lua parte fan Vodă, închinându-se şi plecându-se pe mentele ca: bruma, inundaţii, pră-
ceri a americanei miss Ellen Stone. atât membrii „ Asociaţiunei", cât şi alţi resboinicul seu arc. „buşirî, etc. sunt duşmanii omului şi
Ga noutate sensaţională ne servesce sprijinitori şi binevoitori ai ei. -— Se trăiască Domnul Ştefan! — „tăte-i fură câte o părticică din pro
•acjl nici mai mult nici mai puţin, decât strigă poporul adunat în vale şi umilit în- dusul acelui pământ sărac pe care
Pentru oomitet:
arestarea a doi călugări dela mănăstirea genunchiază. „omul nici nu-1 pote ajuta cu îngră
I. Rar iu,
Riio, situată în apropierea frontierei mun- Ştefan însuşi pune temelia şi mănăs şăminte. Numai spice sărăcăciăse
secretar.
t6se a Turciei. tirea începe a se zidi. „şi rasleţe rămân în piciore pănă
Se pare, oă sfinţii părinţi ai acestei După mbrtea sa, a fost înmormântat „la seceriş, şi secerişul se face când
mănăstiri au ca ocupaţiune principală fur- S C I R i U L T I M E . într’ânsa, în partea dreptă de lângă altar, „pânea nu e încă uscată, pentru-că
nisarea armelor de contrabandă pentru re d’asupra mormântului este o lespede de „vara e scurtă, er grăunţele adunate
voluţionarii bulgari din Macedonia. Se asi Viena, 22 Noemvrie. Preşedinţii marmură pe care se află săpată o inscrip „trebue căpte în sobe. Nu sunt mori
gură chiar, oă judecătorul de instrucţie din tuturor partidelor din camera aus ţia în limba slavonă, care se traduce astfel: „şi grâul trebue măcinat cu mâna
Dupuiţa n’a procedat la o perchisiţie în triacă au ţinut acji o conferenţă, la „Evlaviosul domn Io Ştefan Voevod „sub pietrele aşeejate în tinda co-
mănăstire şi la arestarea, despre oare am care a participat şi ministru-preşe- cu mila lui Dumnedeu domn al ţării Mol „libei“.
vorbit, decât după-oe i-s’au furnisat probe dinte Koerber. Conducătorii partide dovei fiul lui Bogdan Voevod, ctitorul şi Şi cu tote acestea, locuitorii
irecusabile despre complicitatea călugărilor lor şi au espus fără reservă convin ziditorul sfânt locaşului acestuia, carele acestor ţări trăesc mulţumiţi, nu s’au
la răpirea misionarei americane. gerile şi punctul lor de vedere. aici zace şi s’a mutat la vecinicile loca plâns nicî-odată de miserie; ei s’au
Ellen Stone, oare venise in Orient ou Koerber a declarat, că dâcă apelul şuri în a. 7012 (1504) luna Iulie 2". plâns şi se plâng de pământ şi de
scop de a înregimenta recruţi pentru doc cătră partide nu va folosi nimic, el („G. L.“) elementele naturii protivnice muncei
trina, cu a cărui apostolat este însărcinată, va apela la alegetorî, lor, pe când în ţera nostră unde tote
