Page 45 - 1901-11
P. 45
REDACŢITJNEA, ,gazeta* iese îi Atee i}i.
MministraţiTiiiea şi Tipografia Abonamente pentru Austro-Ongaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe ş6se luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Sorisorî nefrancate nu se pri- N-rii de Dumineci 2 fi. pe an.
meso.— Manuscripte nu se Pentru România şl străinătate:
retrimit.
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, pe şăse
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
is prlmeao la Admlnlstrajlune în N-rii de Dumineci 8 franol.
Braşov şi la unnn.t6rele
Se prenumeră la tdte ofl-
BIROURI de ANUNŢURI: oiele poştale din întru şi din
în Vlena: la N. Dukes Nachf., afară şi In d-nii colectori.
Nux. Augenfold & Emeric Les-
ner, Heinrioli Sokalek. A. Op- AUonamentul pentru Braşov
pelilc Naclif. Anton Oppelik. Administ raţiunea, Piaţa nr aie.
In Budapesta: la A. V. Gold- Târgul Inului Nr. 30, etapiu
berger. Ekstein Bomat, Iuliu L: Pe un an 20 oor., pe şAeo
Leopold(VII Erzsâbet-kornt). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor.
Cu dusul în casă: Pe un an
PREŢUL INSERŢIUNILOR:.
o seria garmond pe o ooldnă 24 oor., pe 6 lunîl2o., petrei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 oordne. — Un esemplar
Publicări mai dese după tari 10 hani. — Atât abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi inserţiunilo sunt a se
pagina 3-a o seriă S20 bani. plăti înainte.
Nr. 251. Braşov, Lnnl-Harţl 13 (26) Noemvrie. 1901.
La situaţiunea financiară. că întinderea ei a ajuns la margi nici o deosebire între naţionalităţi, Proiecte de legi. Guvernul a de
nea estremă. âr urmările, precum ne arată tristul pus pe biroul camerei 4 proiecte de lege
In şedinţa de Sâmbătă a came Ca se înţelegem starea adevă cas din comitatul Timişului, popo noue : proiectul despre indemnitatea budge-
rei ungare s’a întrerupt pentru câte-va rată a lucrurilor, nu avem de-a rul trebue să le resimţă a m a r ! tară, proiectul despre statificarea casselor
bre desbaterea generală a adresei, merge prea departe, ci se ne rea comitatense, proiectul despre pactul cu Cro
pentru-ca ministrul de finance Dr. mintim numai, ce ne-a scris cores aţia şi proieotul despre un credit suplimen
Lukacs se presenteze preliminarul pondentul nostru din Timişbra des Declaraţiunile lui Koerber. Vi tar pentru comitate în sumă de 622.437 cor.
budgetar pe anul 1902 şi se-1 intro pre miseria şi desperarea, care dom- nerea trecută toţi şefii partidelor politice 77 bani. în creditul acesta figurâză şi ur
afară de cei germani radicali, s’au întrunit
ducă printr’o lungă espunere finan nesce în sînul poporaţiunei comita carea plăţii amploiaţilor oomitatensl.
într’o conferenţă pentru a disouta asupra
ciară. Tot-odată ministrul de finance tului Timiş, din causă, că nu mai
accelerării discuţiunei proieotului de budget.
a presentat camerei şi un proiect de puţin, decât şese mii de realităţi
Preşedintele consiliului, d-1 de Koerber, a Din vicariatul Făgăraşului. In
budget provisor pe timp de pa sunt în ajun a fi vândute cu toba
declarat, că esistenţa parlamentului depinde 12 Noemvrie n. s’a ţinut sinodul preoţimei
tru luni. pentru restanţe de dare numai în
Preliminarul budgetar se soldbză acest singur comitat. de modul oum îşi va îndeplini datoriile române unite din Vicariatul Făgăraşului.
cu un escedent de 120,985 corbne, fCtă de unde şi cum se produc sale în stat. Guvernul orede, oă momeutul Cu ooasiunea acâsta s’a făout şi o propu
aoela va sosi într’un viitor apropiat, când nere de însemnătate, ca eflux al înţelegerei
adecă cu 85,055 cor. mai mare de escedentele în proiectele de budget
cât escedentul de pe 1901. Espune- ale miniştrilor de finance ungurescî! partidele politioe, prin înţelegere leală, vor frâţescl prealabile a mai multor preoţi.
rea ministrului presentă ast-fel situa După-ce nu i a mai rămas bietului ajunge la soluţia cestiunei naţionale spre Propunerea referitâre la autonomia biseri-
folosul păoei interne, care formâză neour- cei române unite şi la întregirea dotaţiu-
ţiunea financiară într’o lumină fa ţăran cu ce să plătâscă dările, cari
mat scopul cel mai înalt al preocupărilor nei preoţescl prin mijlooirea ordiuariatului
vorabilă, care cu tot prisosul amin să tot măresc an de an, el este
guvernului. din Blaşiti este — după „Unirea* din Blaşid.
tit, nu corespunde realităţii. acum în periculul de a-şî pierde tot
Ministrul de finanţe arată acel avutul, ca apoi să fiă silit a emigra Ministru-preşedinte îşi esprimă oon- — următorea:
escedent şi-l documentbză prin cifre. pentru a nu muri de fome. Cum ar vingerea, că nici un partid politio n’ardori „Să fie rugaţi venerabilii Archierei,
să provâoe aplicarea măsurilor ooeroitive, a-se întrepune pentru crearea autonomiei bi-
De unde derivă el însă? Nu cumva pută să mai fiă vorbă de un orga
sâu numai să consimţă a-se face un nou sericei române gr. cat. şi a esopera convoca
din bunăstarea crescândă a popora- nism sănătos economic în astfel de
apel la alegători pentru resolvarea luorărilor rea şi ţinerea unui congres bisericesc în ve
ţiunei ţării? împrejurări ?
parlamentare. Budgetul este nu numai o ne derea pregătirei terenului pentru autono
Pbte fi om cu minte sănetbsă, Şi pe când domnesc în ţâră
cesitate politică, dâr şi una economică; mia biserioei nostre. în legătură cu acâsta:
care se crâdă aşa ceva, când din astfel de stări triste şi desperate, se
votarea lui mai curând va ave de efeot să se cără dela stat întregirea ăotaţiunei pre-
tbte părţile, din tbte ţinuturile, chiar ’nvârte şurubul de dare din nou, căci
sourtarea terminului oând va putâ începe ţescî prin mijlocirea Ordinariatului. — Ca
şi din cele mai roditbre nu resbesc trebue să se acopere alte nouă chel-
opera restabilirii păcei interne. Koerber motivare la aoâstă propunere s’au adus chiar
la urechile lui, decât tânguirile bme- tuelî pentru armată etc. de-aprope
îşi esprimă şi în acâstă privinţă credinţa, cuvintele din mesagiul tronului, unde se
nilor despre mersul rău al afacerilor şâpte milibne corbne, şi în genere
oe are, oă partidele politice, cari s’au de spune, că resolvarea oestiuuei autonomiei
economice, şi când însuşi ministrul e prevecjnt a-se cheltui cu treizeci
clarat gata să sprijine acâstă saroină a gu bisericei catolice, se va face spre mulţumi
de finance mărturisesce în espunerea de milibne mai mult ca în anul cu
vernului, vor oonsimţi de a grăbi cu dis- rea tuturor. Pe noi Românii gr. catolici,
sa, că organismul economic al ţării e rent. Şi totuşi ministrul Lukacs vor-
ouţia şi votarea proiectului de budget pen cler şi popor, numai o autonomia separată
slab şi că au să lupte cu crisa multe besce de necesitatea de a-se face
tru a pune capăt actualei stări de lucruri, a biserioei nostre ne pâte mulţumi, înjghe
ramuri economice. economii.
oare nu mai pbte dura. barea în autonomia bisericei latine ar fi
Cum se tace, că totuşi prelimi Ce să mai 4^ cem de chipul,
Membrii oonferenţei au esprimat apoi mârtea bisericei nâstre, de aceea cler şi
narul arată un escedent remarcabil, cum sunt împărţite cheltuelile în
modul lor de a vedâ în împrejurările de popor se ÎDgrozesce de ea. E timpul su
când aşa stau lucrurile şi când în preliminarul budgetar ?
faţă. prem, oa să arătăm âră şi âră dorinţa nâs-
acelaşi preliminar se urcă veniturile Vedurăm, cum în budgetul aus
Ministru-preşedinte a luat din nou cu tră, şi de altă parte să protestăm din nou
dărilor directe cu trei milione, âr triac s’a ţinut sâmă, mai mult său
vântul, esprimând speranţa, oă faţa de de- contra apucăturilor autonomiştilor latini,
ale celor indirecte asemenea cu peste mai puţin, de trebuinţele tuturor po-
olaraţiunile ‘favorabile, oe s’au făout de oarl se par sunjl la protestele nâstre. Nu
trei milione de corbne? pbrelor şi ţărilor. In budgetul ungar
aprâpe toţi oratorii, acâstă oonferinţă va putem suferi, oa să fim aflaţi nepreparaţi
Acăstă argumentare nefirbscă, însă, deşi sunt prevăzute de pildă şi
avâ de efeot îmbunătăţirea situaţiuuei par în privinţa acâsta, de aceea oonvocarea şi
seu, mai bine 4is> forţată, a venitu de rândul acesta multe nouă milibne
lamentare şi continuarea lucrărilor. ţinerea unui congres, care se prepare tere
rilor nu pbte fi decât numai resul- pentru augmentarea budgetului mi
nul pentru autonomia bisericei nostre, se
tatul şurubului ce 1 pun direcţiunile nisterului instrucţiunei publice, nici
impune*.
financiare din ţâră, pentru a storce un gologan nu e preliminat şi pen Corpurile legiuitore române sunt
tot mai mar! dări şi imposite de pe tru trebuinţele instrucţiunei naţionale convocate în sesiunea ordinară a anului
spinarea contribuabililor. Atât de a popbrelor nemaghiare! 1901/1902 pe cjiua de 15 Noemvrie v. De Un nou gravamen maghiar. „Ma-
mult a fost întinsă corda în urcarea Când e vorba de a-se încassa cretul în privinţa acâsta s’a dat din oaste- gyar Szo“, organul lui BanfFy, a pus mo
sarcinilor publice, încât sepbtecjice, restanţele de dare, atunci nu se face lul Peleş la 4 Noemvrie o. nopol — se vede — pe tâte gravaminele
FOILETONUL „GAZ. TRANS*. pe ceriii, ca să vadă ce vreme va fi mâne pentru tine. Şi aşa îmi spune mereu, că în contră, cum sunt âmeuii de rând cam groşi
şi apoi uitându-se împrejur, zări ceva alb tr’una îi fac supărări cu tot felul de pri la cap, începu să facă gură, ba cbiar să
(14) prin întunerec. cini... Aveţi comuna vostră, aveţi primăria răspundă necuviincios şi în urma acâsta a
şi dâcă nu eşti mulţămită cum ţi-a făcut fost dat afară. Ajunse acasă, întră şi cjise
— Cine-i acolo? întrebă el.
Natură si Yietă. — Eu sunt, Rizepowa. judecata, du-te singură la prefectul distric cătră nevastă-sa:
tului.... cunoscl calea ca şi mine. Oe-aşI mai — Am fost la boeru.
De E. SienJciewicz, trad. de I. C. Frunză — Aşa e, eşti dumniata! Spune-mi
putâ să-ţi spun draga mea? Acum, du-te
grabnic, ce vreai, căci este târejiu. — Şi n’ai făcut nici o ispravă.
— Continuare. — cu Dumnecjeu.
Rizepowa povesti din nou nenorocirea — Ar trebui să-l afum pe ticălo
— O ! de mi-ar arunca şi mie măcar — Dumnedeu să-ţi răsplătâsoă — cjise
întâmplată. Boerul asculta, fumând într’una sul ! striga Rizepa lovind cu pumnul în
vr’un oscior! — gândi Rizepowa şi sciea femeia încetişor şi se pleca adânc înaintea
din ciubuc şi apoi (fise: masă.
bine, că i-ar şi da o bucăţică, der nu în- b cerului.
— Draga mea! Cu plăcere ţi-aşl ajuta, — Taci puţin, taci mă furiosule. Ce
drăsnia să câră, ca nu cum-va să supere pe
dâcă aşi putâ, dar uite mi-am dat cuvân 9. La prefectură. ţi-a spus boerul?
boerul în faţa ospeţilor.
tul, că n’am să mă amestec de loc în tre- — Mi-a spus să merg la prefectu.
în cele din urmă masa se termina, Rizepa, după-ce a părăsit închisorea
bile comunei. Luatu-l’ar fi fost...
revizorul pleca îndată şi după o jumătate din coteţul porcilor, nu s’a dus acasă, ci a
— Sciu bine, milostive stăpâne — — Ya să dică ar trebui să mergem la
de oră se puseră şi cei doi preoţi într’o luat’o strună la cârciumă. Cum se seie ţă
grăi Rizepowa cu vocea-i tremurată — Măgărenl.
trăsură dela curte. Rizepowa se uita cum ranul bea de năcaz. Din cârciumă a plecat
dar am gândit, că vă veţi îndura de
boerul puse mâna şi ajuta canonicului să la boerul, condus de acelaşi gând ca şi ne- — Eu plec — grăi Rizepa — şi vrâii
miue. . ..
se sue în trăsură şi gândind în sine, că a vastă-sa şi s’a purtat ca orl-ce om de rând, să-i arăt ăluia de colo, că n’am lipsă
sosit timpul potrivit şi pentru ea, se apro- Aci înceta, căci nu mai putu con care pe lângă altele era şi puţin băut. de el.-
piâ de balcon. Trăsura se puse în mişcare tinua. Omul beat nu scie ce vorbesce. Ast-fel Ri — Tu nu vei pleca, sărman de tine,
în uruitul ei, âr boerul striga vizitiului: — Tote sunt bune şi frumose — (ji zepa era cam îndrâsneţ;. audi dela boerul voiîi pleca eu singură dragul meu. Tu ai
se
„Ai grije, să nu-i răstorn! de vr’o rîpă, că boerul Scorabiewski — dar..., ce pot eu despre principiul neintervenţiunei, lucru ca- să te îmbeţl, ai să princjl limbă şi vei fi
apoi o să ai de furcă cu mine!* După să fac? N’am să-mî calc cuvântul din pri re-1 spusese şi nevesti-si, dar, firesce, nu în arţăgos şi ai să dai de vr’un năcaz şi mai
ce plecară şi aceştia, boerul arunca ochii cina ta şi nici nu pot merge la prefect ţelese nimic cu mintea lui de ţăran. Din mare.
