Page 46 - 1901-11

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 251 —1901.

maghiare. Ou Românii „M. Szâ" luptă mai Iul oere femeilor germane să formeze în instituţiunilor lui. Guvernul nu se pâte Eugen Lassel, oare înlocuind pe d-l Korodi,
straşnic, pentru Maghiarii din România, fie-oare localitate câte ud comitet şi să retrage dela împlinirea pretensiunilor oul- absent, raportâzâ fârte detailat asupra ho­
„M. Szâ" pledâzâ din t6te puterile sale, facă coleote în bani pentru femeile şi co­ turale şi sociale. Ca esemplu aduce, că pe tărîrilor oomitetului central din Sibiiu, oh-
pe Slovaci, pe Saşi, pe Ruteni tot „M. Sz." piii buri. când la 1890 budgetul ministeriului de culte noscute deja publicului nostru. D-l Lassel
ii disciplinâză, ou catolicii „M. Szâ" duce şi instrucţiune publioă era cifrat cu 7,800,000 şi-a început raportul ou relevarea momen­
lupta cea mai înverşunată. In fine „M. Sz." Budgetul pe 1902. fi. aZl s’au preliminat 20,800.000 /?., adecă tului, că toomai astăZi este Ziua natală a
este organul cel mai militant din tâtă cu aprâpe 2OO°/ mai mult.î
0 lui Ludwig Roth, ceea-ce este a se consi­
pressa şovinistă. In timpul din urmă „M. în şedinţa de Sâmbătă a dietei mi­ Vorbesoe apoi de crisa industrială. dera oa bun augur pentru spiritul, care
u
Sz6 a mai descoperit un teren, pe care nistru unguresc de finanţe LtiTidcs Laszlâ a Causa ei este, oă sub inflninţa cantităţii trebue să le servâsoă Saşilor drept că­
îşi p6te desvolta tot dicţionarul injuriilor. presentat proiectul de budget pe 1902. Cu mari de baui din anii treouţi s’a deşteptat lăuză.
S’a apuoat de Croaţi. „Cum? Croaţii au ooasia acâsta ministrul a"oonstatat situaţiu- pofta de întreprindere, s’au înfiinţat fabrici, Raportorul vorbesce de motivele, cari
honvecjimea lor, unde se comandă croă- nea tristă şi desolată, în care se află Unga­ cari au produs mai mult decât corespundea au îndemnat pe oomitetul central de a de­
ţesce şi nu uuguresoe? Ce f e l ? comanda ria din punct de vedere economic. necesităţilor şi din marea concurenţă nu­ clara, că Saşii actualmente trebue să stea
honvezilor din Agram oorespondâză iu Budgetul total se cifrâză în suma de mărase întreprinderi s’au nimicit. AZl, crisa în afară de orî-oe partid. Aoeste motive se
limba croată ou ministerul din Budapesta? 1.086,749.083 oorone la cheltuelî, şi fiind de caracter general, întrâga seriă a resumâză în legile aduse de o lungă serie
Şi ce e şi mai revoltător, ministerul răs­ 1.086.870,018 la inoassări. Ar fi prin ur­ întreprinderilor e îu perioul şi multe mii de de ani în dietă şi cari tâte ţinteso la crea­
punde tot în limba croată? Asta nu se mare un esoedent de 120.935 corone. muncitori şi funcţionari sunt atacaţi în esis- rea statului naţional maghiar, faţă cu oarl
mai pâte tolera!“ „M. Szâ" a desooperb Budgetul anului 1901 făcea: la cheltuelî tenţa lor, emigrarea muncitorilor a luat tendinţe poporul săsesc se află pe terenul
acest din urmă lucru numai Zd®!® aoestea 1.057,046.417, la inoassări 1.057,082.297. proporţii uriaşe. de apărare al conservării de sine.
când un oficer de reservă maghiar după Budgetul pe anul 1902 se urcă dâr la chel- Ministrul vorbi apoi despre reforma După d-l Lassel vine la tribună pro­
eşirea dela linie a fost permutat la honve- tueli cu 29,702.666, laincassărî cu 29,787.771. dării directe Zicând, că ea se va introduce fesorul Albert Schiel, oare raportâză asupra
Zimea croată. „Va să Z>că acolo comandă Escedentnl mai'mare ou 85.055 ca în 1901. numai dâcă vor urma timpuri mai favora­ alegerilor dietale treoute, relevând cu sa­
nemţâscă, aioi oomandă croăţâsoă! Ce fel T6te cheltuelile s’au urcat: cheltuelile bile, fiind-că în urma reformei, incassările tisfacţie, că aoele alegeri pentru Saşi au
de ţâră maghiară este acâsta?" — Aşa se comune cu 6,716.000 corâne; pensiunile ou statului au să scadă; nu se pâte pretinde eşit mai favorabile, decât ori când. In tre­
întrăbă organul şovinist şi ieremiadele şi 925,000; dobânZiie după datorii ou 1,025.000, dâr, ca reforma să fiă introdusă într’un timp, cut erau două cerouri săsesoi, ale căror man­
ameninţările şi increpaţiile lui nu mai au
dobânZile singuraticelor portofolii cu 284.000; când inca39ările statului scad şi pe altă li­ date erau în mâni streine, acestea sunt as­
sfîrşit. cheltuelile presidiului ministerial ou 46,000; niă. Promite însă revisuirea sistemului dă­ tăZi reouoerite (Herman şi Agnita). Lupta
1
ale ministeriului de interne cu 939.000; ale rilor directe, şi vorbesce apoi despre regularea de reoucerire a fost înverşunată, mai ales
Articolul 7. Acest articol din con­ ministeriului de finanţe cu 870.000; ale mi­ plăţii funcţionarilor şi despre regidarea valutei. în Agnita, unde, ou tâte că 40 de preoţi
stituţia României a devenit în timpul din nisteriului de comerciu şi căile ferate cu Preliminarul de budget a fost dat eo- români şi alţi vr’o 60 de alegători tot Ro­
urmă obiectul unei atenţiuni generale din 5.951,000-, ale ministeriului de agrioultură misiunei financiare. mâni, au votat pentru contracandidat, to­
partea străiuilor şi cu deosebire a Evreilor. ou 819.000; ale ministeriului de culte şi tuşi Saşii au reuşit ou o majoritate de 80
Tâte silinţele Evreilor sunt îndreptate acum instrucţiune publică cu 3.583,000: ale mi­ voturi.
spre suprimarea acestui articol, care a fost nisteriului de honveZî cu 1,223.000; chel­ întrunirea electorală din Brasovu „Sunt trei deputaţi Saşi — Z* d-l
0 6
considerat în tot-dâuua ca un paladiu al tuelile transitorie cu 3,578.000; inveusti- Schiel — cari fac parte din partidul gu­
naţionalităţii române. Se scie, că numitul ţiunile cu 4,416.000 vechiu. vernului. Atitudinea lor este motivată de
articol opresce pe străini a oumpăra averi Ei bine, se întrâbă cu drept cuvâqt un Z'&r Braşov, 24 Noemvrie 1901. împrejurări locale şi pâte personale. Bine
imobile rurale. Profitând de orisa, ce dom- guvernamental, acestea să fiă economiile ce ar fi când toţi deputaţii saşi ar fi într’un
nesoe în România, jidovii fac agitaţie prin le face guvernul? Şi, se află ore Ungaria Alegătorii din comitatul Braşovului, singur partid, ceea-ce s’ar putâ în două fe­
pressă spuneod, că singurul mijloc al înlă- în posiţia de a oheltui cu 29 milione mai cari st.au pe basa programului poporal să­ luri: ori să iasă cei trei din partidul gu­
ua
sesc, au fost convocaţi pe Z' de astăZi,
turărei crisei este atragerea capitalului mult ? vernamental, ori — schimbându-se împre­
străin în ţâră, ceea-ce s’ar putâ face nu­ ^Ir ca prospectele viitorului să fiă şi ârele 3 p. m. în casa comunală din Bar- jurările — să între ceilalţi in partidul gu­
mai prin suprimarea numitului articol. Este mai încântătâre în ce privesce cheltuelile, tolomeiîi la o întrunire cu următorul pro­ vernamental".
f6rte trist însă, că între protagoniştii aces­ d. Lukacs a Z is îu decursul espunerei sale, gram : „Avem 13 deputat! — continuă d-l
tei mişcări a întrat acum de curând şi un că „în viitor ne aştâptă încă probleme de 1) Raport asupra hotărîrilor comite­ Schiel — un număr destul de favorabil pen­
membru dela curtea de apel din Galaţi, ou mare însemnătate, cari vor reclama în marc tului central săsesc, votate la 17 August tru un popor de două sute şi ceva de mii
1901.
numele „B’laişlen" (!), oare într’un articol măsură forţele, statului. Ne stă înainte re- 2) Raport asupra ultimelor alegeri die- de suflete, când soiut este, că în alte ţinuturi
publicat Z'^ ^ acestea cere suprimarea solvarea cestiunei funcţionarilor, reforma la 50.000 suflet© se vine un mandat".
e e
„odiosului" articol. — Nici nu e nevoia să administraţiei şi probabil mai ourând sâu tale în cercurile sftsescî. „Noi suntem un popor, care avem ră­
3) Alegerea comitetului districtual
mai relevăm, că articolul lui „Flaişlen a mai târZiu reforma armatei", probleme a dăcinile în acâstă ţâră, avem un treout de
u
(Kreisausschuss).
produs în tâtă România o consternaţie ge­ căror resolvare se va putâ face atunci când Spaţiâsa sală a casei comunale din operă oulturală şi fără îndoială şi un vii­
nerală. ţâra se va bucnra de raporturi economice tor oultural. Importanţa nâstră cade mai
mai bune, dâr şi atunci numai aşa, că „multe Braşovu-vechiii,pe la ârele 3 era deja plină greu în cumpănă, decât importanţa alegă­
în tâte colţurile ei de alegători din oraş şi din
dorinţe frumose şi folositore şi aspiraţiuni torilor de alt neam. Dâcă aruncăm privi­
Apel în favorul Burilor. Un apel de ale nâstre. trebue puse pe a doua tâtă ţâra Bârsei.
compus într’un stil sfîşietor de iuimi au D-l Karl Thomas, ca preşedinte, des­ rile asupra hărţii etnografioe a ţării şi a
liniă .. . ţărilor vecine, vedem, că noi şi Maghiarii
u
adresat ou data 9 Nov. mai mulţi bărbaţi * chizând şedinţa, anunţă, că la acestă întru­
suntem înounjuraţi de o mare de Slavi şi
însemnaţi din Muuohen în frunte cu pro­ Din espunerea ministrului de fi­ nire erau să vină şi deputaţii saşi, şi d-l
de Români. Maghiarii ar trebui să vadă,
fesorul dela academie, Franoiso 'Defregger, nanţe estragem următârele : Lutz Korodi era însărcinat să facă refera­
că alianţa lor ou noi este indicată. Noi nu
cătră femeile germane. Aoest apel îşi es- Vorbind de situaţia economică a ţării tul asupra punctului 1. din program. In
căutăm lupta, însă dâcă ni-se impune în
primâ grâţa faţă cu acel popor, oare a ui­ ministrul Zi*®i ea nu e nicî-decât îmbn- urma unei soiri însă venite din Budapesta,
împrejurări analâge, vom fi ârăşi la locul
tat pănă într’atâta legile ouârei şi ale ca­ ourătâre; produoţiunea anului curent a fost deputaţii saşi sunt reţinuţi acolo diu
nostru, cum am fost la alegerile trecute!"
valerismului, înoât neputând birui pe băr­ mediocră, preţurile oerealelor nu s’au urcat, causa, oă mâne se va face din partea lor
baţii buri, aouma portă răsboid contra fe­ industria a stagnat. In situaţia economică ao- o declaraţie îu dietă, în oare se vor res­ După d-l Albert Schiel, ia cuvântul
meilor şi copiilor, pe cari i-au gonit cu forţa tuală a ţării: se arată la mai multe puncte simpto- pinge (Abwehr) acusaţiile oe li-se aduc Sa­ d-l Friedrich Schiel, aducând mulţumirile
din locuinţele lor şi acuma locuiesc în nisoe mele stărei de crisă. Situaţia nâstră econo­ şilor de a se isola ca popor şi ca partid. 9ale vechiului comitet ales la 1896, pe tim­
corturi, goi şi flămânqî şi espuşi tuturor mică sâmftnă cu starea bolnavului în con­ Declaraţia acâsta o va face şi motiva de­ pul când domnea încă „lupta între fraţi" şi
bâlelor. Din Iunie pănă în Septemvrie, din valescenţă, care a suferit pagube enorme putatul Melzer din Sighişâra, natural însă, că relevâză meritele lui pentru împăcare.
54,326 copii nevrîştnici, au căZut viotime în organismul său. Cu tâte aoestea statul şi ceilalţi deputaţi vor trebui să fie de faţă. Se prooedâză la alegerea noului comi­
5209 în urma barbariilor englese. — Ape- n’a dat îndărăt în ce privesce desvoltarea Preşedintele dă apoi cuvântul d-lui prof. Dr. tet. Ou escepţiunea câtorva înlocuiri a c e ­
lor ce şi-au dat dimisia, ori au repausat,
se alege tot veohiul comitet.
O . . . .
La început Rizepa era încăpăţînat şi buclucuri, încât calul d’abia mă duce pe degete şi ţinând în mână capacul unei cu­
stăruia să plece el, dar în cele din urmă mine. Dă-mi un zlot polonez şi urcă-te. tii de vacs, se milogia cântând:
se învoi; îndată după prânZ merse la câr­ SOIRILE DI LEI.
Abia acum îşi aduse aminte, că în „Fecidră curată
ciumă, cum s’ar Zi°®j să-şi înece năcazul;
cârpă legase numai o piesă de şâse gro- Fii în veci lăudată!“
aşa făcu şi a doua Zi- Biata femeie nu ză­ — 11 (24) Noemvrie.
şiţe. Voi să dea banii ăştia ovreiului, dar
bovi mult, lăsa trebile în plata sfinţilor şi Dâcă vedea, că trece cine-va, înceta
el Z'se: cu cântarea, îşi scotea mai în afară picio­ Parastas. în biserica Sf. Adormiri din
Mercur! îşi luă copilaşul în braţe şi plecă Cetatea-Braşovului s’a săvârşit erî un pa­
la Măgăreni. Calul era de lipsă acasă la — Şâse groşiţe? nu se plătesce nici rul ologit şi striga, aprâpe ca şi cum l’ar rastas în amintirea ferioitului Mihail Stro-
economie şi ast-fel o luâ pe jos des de di- să le aduni, dâcă le-ai găsi unde-va, ţineţi schingiui cine-va: esou, generosul binefăcător al „Asociaţiu-
minâţă, căci avea o bună cale de făcut. banii şi mergi pe jos. — Omeni buni! un biet schilav vă
nei pentru sprijinirea învăţăceilor şi soda-
Gândia în sine, că va găsi pe cine-va, — Trase bice calului şi plecâ mai de­ cere un ajutor! DumneZeu cel îndurător vă lilor români din Braşov". Era de faţă co­
vr’un om cinstit, care să o ia măcar în şi- parte. Sorele ardea din ce în ce mai tare va răsplăti însutit! mitetul Asociaţiunei numite, un număr în­
rigla căruţei, dar biata de ea nu întâlni pe şi năduşala curgea lac de pe Rizepowa. O Rizepowa, când zări pe acest milog, semnat de elevi dela meserii şi alt public.
nimenea pe drum. Pela ceasurile nouă, obo­ luâ cu tote acestea sdravăn la picior şi în­ îşi desnodâ cârpa se apropiâ de el cu piesa După parastas M. O. D. protopop Barlo-
sită cum era, se puse jos, să se odihnâscă tr’un ceas ajunse în Măgăreni. Cine are cu- de şâse groşiţe şi grăi: lomeu Baiulescu a ţinut o cuvântare oca-
la marginea unei păduri, îmbucă o fârimi- noscinţe geografice destule, acela scie, că — Ai cinci groşiţe să-mi dai în- sională. După amiaZi 'la âra 2 s’a făcut în
tură de pâne şi o pereche de ouă, ce le venind din Prostoveni, când întri în Măgă­ dărăpt? localul Asociaţiunei împărţirea de haine,
avea într’o coşniţă şi nu după multă vreme, reni treci pe lângă biserica reformată, în Ea voia să-i dea numai o groşiţă, dâr înainte de a-se procede la acâsta, preşe­
o luâ erăşî la picior. Sârele începu să arZă; care se afla odiniâră o icână a maichii pre- cerşitorul, când simţi între degete piesa de dintele Asooiaţiunei d-l prof, I. Socaciu a
p’alături trecea arendaşul lăptăriei din Să- ciste, făcătore de minuni. Acolo pănă as- şâse groşiţe, striga: „Dâcă vă pare rău, să adresat elevilor câte-va cuvinte, arătând
răceni, cu un car, în care ducea gâsce la tăZi se găsesc în fie-care Duminecă o mul­ daţi Domnului şâse groşiţe, atunci nici binefaoerea, ce li-se aduoe şi puneudu-ie la
târg; biata femeie se rugă să o pună şi pe ţime de cerşitori, cari se văietă, cântă şi D-nulnu vă va ajuta. Mergeţi cu DumneZeu, inimă să se arate vrednici de ea prin pur­
ea în car.
cer de pomană. AstăZi, cum era Zi fi® lu­ căci altmintrelea nu ve-ţî avâ noroc!" tare bună şi ascultare de superiori. S’au
6
— Cu plăcere, Rizepowa — Zi® cru, se afla un singur cerşitor, care printre (Va urma. ■ împărţit apoi vestminte la mai mult de
Herşcu — dar veZi tu bine, că am atâtea sdranţele lui arăta un picior stricat, fără de 160 elevi.