Page 47 - 1901-11

Nr. 251—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

Ungaria pentru emigranţii ma­ Căsătorie la betrâneţe. Mulţi tineri, Cifre eloquente. Lucrurile nu s’au potolit prin inter-
ghiari din America. In budgetul auului când se apropie de etatea de 40 de ani venirea Mitropolitului care a hotărît ca
După raportul asupra stărilor publice,
viitor s’au preliminat 60,000 cor. pentru spun, că aouma sunt bătrâni şi nu se mai Evanghelia va rămânea scrisă astfel cum
în anul curent s’au înoheiat 169.687 căsătorii
ajutorarea Maghiarilor emigranţi în Ame­ însâră. Aceştia ar pută lua de model pe se găsesoe.
rica, pe motiv, ca emigranţii maghiari sS nu agrioultorul A. Munteanu, care — după oivile, mai puţin cu 1139 decât anul prece­
v
dent, scrie Al1iotmany . Au fost oăsătorii :
tfâcă la alte naţii şi să rămână şi în lumea oum ne spune „D. T. f. U.“ — deşi în n
mixte 17023 (ou 754 mai mult ca îu 1900) NECROLOG. Ioan Dosa preot gr. oat.
14
de peste ocean fideli „patriei maghiare . etate de 61 ani, s’a cununat erî cu Flârea
şi 411 evreo-creştine (ou 33 mai mult). Din­ în SăcălăşenI (Chioar), soţia Ana Dosa năso.
— Bani aruncaţi în vânt. Herţeg din Timişâra, care la rândul său
tre 3646 căsătorii mixte au câştigat în ce Sima ca părinţi, Lucreţia Dosa măritată
numără 71 de primăveri.
Mesurl în contra imigrării jidovi­ Buteanu preotâsa gr. cat. în Hosufalău ca
privesce religiunea copiilor: rom.-catolicii
lor. Ministru unguresc de interne a luat Intempinare. D-1 luliu Filimon, pa­ 2106, greco-cacolioii 160, greco-orient 70, soră, Teofil Dosa stud. în drept IV. în
măsuri, ca să împiedece imigrarea Jidovi­ roch în Cianalaş şi administratorul Nada- aug. ev. 371, ev. ref. 834, unitarii 5, ji­ Oluşifi ca frate, Coustantin Sima ca bunic
lor din România în Ungaria şi a ordonat, riului, ne trimite o lungă întâmpinare la dovii 10. preot gr. cat. în NegrenI cu fii Gregoriu
ca numai acei jidovi din România să fiă cele oe s’au soris despre d-sa în nr. 227 al * Sima preot gr. cat. în Ooşei, Alesandru
lăsaţi a trece graniţa în Ungaria, cari au cel fâiei nostre sub titlul „dela alegeri de co­ Şl-au lăpădat confesiunea ou totul Sima preot gr. cat. în Pericei, Laurenţiu
4 4
puţin 400 cor. cheltuell de drum, âr co­ respondentul „Argus . Nu putem publica 1346. Dela intrarea în vigâre a legilor po­ Sima preot în Sig ca unohiaş, Yasilie
44
piii dela 2 — 10 ani cel puţin 200 cor., său în t6tă estinderea ei întâmpinarea amin­ litice biserioesol au pierdut: reformaţii Buteanu preot gr. cat. în Hosufaleu ca
bilet corăspundător pe căile ferate. tită, fiind-oă e ţinută într’uu limbagifi es- 4983, greco-orientalii 3894, romano-catolicii afin, cu fiii Aureliu şi Ana ca nepoţi, pre-
Daruri piose pentru masa studen­ trem de violent. Relevăm însă, că d-1 Fi­ 2866, greco-oatolicii 141, aug. ev. 2195, oum şi alte rudenii, — cu inima înfrântă
ţilor români din Braşov. în loc de ou- limon declară de neadevărată afirmarea lui unitarii 6, jidovii 67. de durere anunţă, oumoă preaiubitul lor fiu,
44
nunl pe sicriul lui George Bureţia au con­ „Argus , că ar fi participat la alegere. Pri­ * frate, nepot şi uncheş Dr. Auglistill Dosa
tribuit în memoria răsposatului la „Fondul vitor la arborarea stâgului tricolor ungu- Numărul emigraţilor a fost anul tre­ candidat de advocat, a repaasat în 23 No­
Haralambie Stănescu'*' pentru masa studen­ reso în (jiua de 11 Aprilie, părintele Fili­ cut de 38.888, mai mult cu 1695, deoât în emvrie 1901 în etate de 27 ani, mângâiat
ţilor români din Braşov: 1) d-1 Aurel Be- mon cjioe, că acâsta a fost silit să o facă, 1899. ou sântele Taine ale muribundilor. înmor­
leş 10 oor., 2) d-1 Yasile Stânescu 10 cor., 3) fiind ordinaţiune ministerială „din oficiu să * mântarea s’a ţinut Duminecă după amiacjl
4
44
d-1 Dr. Dimitrie Stănescu (BucurescI) 10 arborăm . în ce privesoe şcâla din filia Na- la 2 / âre din clinica Universităţii (Strada
2
După datele budgetului pe anul viitor,
cor., 4) Familia Bureţia 10 cor., 5) Mihail dariu, cjioe, oă şoâlă s’a zidit în Nadariu, Maria.)
numărul funcţionarilor plătiţi de stat este de
.Stănescu 10 cor., 6) Măria G. Stănesou 10 însă ea a fost nimicită printr’un incendiu. Budapesta, 23 Noemvrie 1901.
90.165. în numărul acesta nu sunt socotiţi
corone, 7) Dr. Isidor Bodea 10 corăne. funoţionarii comitatensl, notarii, primarii Fie-i ţărîna uşâră!
Baronul Doczy se retrage. Dâr cine
-Ou totul 70 cor. OotisaţiunI anuale au eto. Numărul aoestora încă face cel puţin
e baronul Dâczy mă rog? P6te nu soiţi.
intrat: dela sf. biserioă gr.-or. rom. din 40—50,000. Celor 90.000 funcţionari de
Baronul Dâczy este şeful de secţie din mi­ SCIRi ULTIME.
Ourtiol 10 cor., dela d-1 paroch gr.-or. rom. stat le dă anul viitor guvernul 3 miliăne
din Ourtiol Prooopiu Givulescu 4 cor. — nisterial de esterne din Viena, oare a diri cor. peste plata regulată.
guiţ atâţia ani firele jurnalisticei ofioiâse Constantinopol, 24 Noemvrie. Sul­
Primăseă nobilii donatori oele mai sincere
în monarohia austro-ungară. După oum * tanul primind erî în audienţă pe am­
mulţămife. — Direcţiunea şcâlelor medii gr.
spunea mai anul treout cjî aru l „D. Y.“ din Anul treout statul a înfiinţat 148şoâle basadorul rusesc Sinovjev i-a decla­
or. din Braşov.
Viena, de trei ori sohimbându-şl religia, a poporale nouă, din oarl absoluta majoritate rat, că a dat instrucţiuni lui Kuciuk
Trei dile la Potsdam. Sub acest ajuns din sorib neînsemnat şef de secţie şi în ţinuturi locuite de naţionalităţi. Said-paşa (noul vizir) se întreţină
1
4 4
titlu diarul „Figaro dela 22 Nov. publică cele mai bune raporturi cu Rusia.
baron, din Dux a devenit baron Dâczy, —
un interviev din condeiul lui Iules Coche-
Pleoarea lui Dâczy dela ministeriul de es­ Londra, 24 Noemvrie „Evening
ris. Intervievul a avut loc cu celebrul eco­
terne îusemnâză, dâcă nu ne înşelăm, în- Turburările studenţilor din Atena. Stantard primesce din Odessa soi­
44
nomisit Charles-Roux, organisatorul esposi-
oheiarea epooei de aur a jidovismului prin rea, că în cercurile oficibse din Pe-
ţiei coloniale dela 1900. D-1 Roux, preocu­
biurourile importante ale ministeriilor. Dâoă în cursul săptămânei s’au întâmplat tersburg s’a răspândit svonul, că
pat de ridicarea marinei comerciale fran­
vine acasă în Ungaria de altfel, coreli­ turburărl la Atena provooate de studenţi probabil la 1 Ianuarie 1902 Creta
case a întemeiat de curând un „Bureau in­ gionarii lui au destulă influenţă, pot contra două cjiare. Numărul morţilor şi al va d încorporată Greciei.
4 4
ternaţional maritime permanent şi a solici­
să-l alâgă deputat, jupânul Falk tot e răniţilor este mult mai mare, de oâtjjni-s’a
tat sprijinul prinţului de Monaco pentru a
nrea bătrân, trebue un condeiu mai tînăr, arătat prin firul telegrafic.
face să reuşâscă la curţile străine reformele
oare să stiliseze adresa de răspuns şi să fie Etă în oâte-va cuvinte oe s’a petre­
propuse de congresul din 1901. Ast-fel a
referent al resortului de esterne în dele­ cut la Atena: Frica lui MeneliJe de trăsnet. Toţi
ajuns Roux la Potsdam, unde a fost trei
gaţii ; după Falk, trebue să vină Doczy. Limba grâoă modernă, acea care se medicii, cari au vorbit cu Menelik, au pu­
c)ile âspele lui Wilhelm II. în conversaţia
Aşa oere tradiţia!... sorife şi care e vorbită în clasele culte, di­ tut constata, că Negusul nu se teme de
•avută cu Cocheris, d-1 Roux spunea, că îm­
feră fârte puţin de limba în oare e scrisă nimio ca de trăsnet. El pârtă întotdeuna
păratul Germaniei este îngrijit în mare Calea ferată transsiberiauă, despre Evanghelia, limba şcâlei Alexandrine, care
măsură de concurenţa industrială şi comer­ terminarea căreia am raportat şi noi, nu e înţelâsă ou cea mai mare înlesnire de ou dânsul o stiolă de eter. Observând într’o
cială a Americei. Yorbind despre viaţa cas­ face multă onâre Rusiei, după oum s’acre- toţi Grecii sciutorl de carte, astfel că nu di, oă un medio italian a readus în fire pe
nică a împăratului, Roux spune, că împă­ clut mai înainte. ţ)iarul „Miinchner N. N." e câtuşi de puţin simţită nevoia traduce- un om trăsnit ou injecţii de eter, Menelik
consideră eterul oa un mijloo contra trăs­
ratul tâtă diua este ocupat aşa, că numai publică la loo de frunte nisoe date din cari
rei Evangheliei într’o limbă mai inteligi­ netului. Stioluţa lui are inscripţia: Docto­
sera la masă se află împreună cu familia. reiese, că aoea linie de peste 8000 km.,
bilă. rie oontra fulgerului. La începutul auului
Serviciul la masă se face forte repede. oare unesce Wolga ou marea japoneză —
Dâr, pe lângă grâca modernă se vor- 1897, Menelik însărcinase pe nisce medici
Nicî-odată nu durâză mai mult de 3 sfer­ este pur şi simplu nepracticabilă. Zidirea be8oe în popor un idiom vulgar, care nu
turi de oră. Cafeaua se ia în salonul de alături, liniei şi şinele, ce s’au pus, sunt atât de ţine sâmă de nici o regulă gramaticală nici italieni să faoă la Addis-Ababa o farmacie
în piciâre. După-ce plecă împărătesa, băr­ miserabile, încât circulaţia pe noua linie de originea şi derivaţia cuvintelor, un idiom model, ceea-ce s’a făcut. Fie-oare stiolă sâu
baţii trec la invitarea împăratului în fumă­ este cu desăvârşire imposibilă. S’a furat stricat, am putâ cjioo, format din cuvinte borcan are o inscripţie în limba italiană şi
torii:, unde se discută diferite cestiunl. mult şi n’a fost oontrol serios. Oa în Rusia! scâlciate, amestecate cu cuvinte străine, cea abisină. Sunt scrise şi bâlele pentru
Este de admirat interesul şi priceperea îm­ Lucrurile acestea le-au tăinuit pănă acuma rămase dela diferitele invasiunl ce pe vre­ cari se întrebuinţâză respectiva doctorie,
păratului pentru cele mai dificile cestiunl. dinaintea Ţarului, âr pressa rusâscă n’are într’o carte, pe care o ţine în persână Ne­
muri au bântuit ţările locuite de Greoi, gusul.
Nicî-odată nu trece uşor chiar peste deta- voie să scrie adevărul. Singurul diar a fost
ceva mai mult acest idiom nebasat pe vr’o
ilurile mai grele. Impărătâsa este un ideal „Rossija , oare a descoperit matrapazlî- regulă, diferă după diferitele localităţi, după
44
■de mamă. Ea îşi adoră copiii, dintre cari ourile, dâr a fost amendat cu interejicerea cum este de pildă şi la noi Românii, alt­ U t e r a t u r ă.
numai doi îi mai are lângă sine. „Atâta colportării pe timp de 2 luni. Numitul cjiar fel se vorbesce în Moldova de sus, altfel pilele acestea a apărut într’o broşură
mai am — dioe împărâtâsa — pe cei-lalţl se vinde (jilnio în 17.0J0 de esemplara, în cea de jos, altfel în Ungaria, Transilva­ de 104 pagini, format octav mic, „Carnetul
mi i-au luat deja . prin urmare pedâpsa, ce i-s’a dictat, este nia, altfel peste Olt si aşa mai departe. Foşu , o interesantă novelă nihilistă., tradusă
44
u
Procesul dela Drâncenî. Am amin­ fârte grea. Etă oe va să (jioă în Rusia a Intr’un asemenea idiom, botezst de din germană de Moşul Tiparul Tipografiei
tit la timpul său de agresiunea Jidovilor spune adevărul! serviciul telegrafic, în nepriceperea sa, „A. Mureşianu Braşov 1901. Broşura oferă o
4 4
dela DrânoenI, un târguşor de lângă Prut. greoa modernă, şl-a propus un om cu pre­ lectură uşâră şi distractivă şi se pâte pro­
Duel. Jupânul Dr. Pâlyi Edeesteprim-
asupra arândaşului Crăiesou. în primă­ tenţii de reiormator a traduce Evanghelia. cura cu preţul bagatel de 30 crucerl (60
redactor la „M. Sz.“. Nici un cjiar nu este
vara trecută s’a produs o încăierare între încercarea sa, ridiculisată şi critioată bani) prin tipografia „A. Mureşianu şi prin
14
însă aşa de înverşunat în potriva mişoării
-Jidovii din acel terguşor şi între servitorii de aprâpe unanimitatea presei greeesci şi librăria Oiurcu din Braşov.—„ Moşul e cu­
4 4
tinerimei creştine dela universitate, ca „M.
arendaşului din oausa unor vite prinse la a păturei culte a găsit un campion zelos noscut cetitorilor noştri din numărâsele
4 4
Sz. şi ca primul său redactor. Se putea să
păşunat. încăerarea a fost sângerosă şi pen­ îu (jiarul „Acropolis mai întâiC, diar care sale lucrări publicate în foiţa cjiarului nostru.
4 4
nu profite d-î Pâlyi de ocasiunea bine­
tru Jidovul AronovicI chiar fatală, oâoî îmbrăţişezâ de regulă cestiile cele mai
venită a defraudării lui Kecskemâty? Pen-
'acesta şl a plătit impertinenţa cu viaţa. estravaganta în scop de reclamă, şi mai Proprietar: Dr. Aurel Mureşiatm.
tru-oă Kecskemâty se cjice, că a juoat şi el
Urmarea a fost, oâ arendaşul Crfiiescu a târejiu în Asti, cjiar de altmintrell serios Redactor responsabil: Traian JET, Pnyp.
âre-oare rol în mişcarea tinerimei oreştine
fost dat în judecată pentru omor şi pro­ şi soris într’o limbă cât se pâte de culti­
şi Kecskemâty — scrie „M. Sz. — era
4 4
cesul, care eîa să se ţină la curtea cu ju­ vată.
prieten bun ou un alt matador al acestei
raţi din Hu.şî, a fost amânat şi s’a ţinut Ambele aceste chare au publicat arti­
mişcări ou studentul Kopesdy. în urma de­ Biuroul advocaţilor asociaţi.
săptămâna treoutâ într’o sesiune extra-or- cole pledând pentru noua traducere, ba au
fraudării lui Kecskemâty, dorinţa bine în-
dinarâ a curţii cu juraţi din Bârlad. Jidovii dat chiar şi specimene cari au stîrait pe de-o C. Rădulescu,
ţelesă al lui Pâlyi era acum să discrediteze
şl-au dat t6tă silinţa să stâroă dela juraţi parte ilaritatea, âr pe de altă indignarea, fost procuror şi judecător de tribunal, şi
pe Kopesdy, oreejând, că prin aoâsta va
un verdict afirmativ. Ei au presentat lu­ acâstă traducere fiind considerată ca o ri-
aplioa o lovitură mortală întregei mişcări, Nicolae Andrei Popovicî,
crurile, ca un resultat al agitaţiunilor anti­ diculisare şi profanare a Evangheliei.
îu sensul acesta a scris el în organul său. doctor în drept, tost magistrat,
semite. Juraţii din Tutova însă, spre onâ- Acâstă indignare, dată fiind şi firea
Dâr a păţit’o Pâly, oăol Kopesdy l’a pro­ se angajâză a pleda înaintea tuturor ins­
rea lor fie cjis, au dat un verdict negativ, aprinsă a tinerimei grecesc!, şî-a găsit es-
vocat la duel. Duelul a avut loo în cjiua tanţelor judecătorescl din România,
după care Orăiescu fu achitat în aplausele presia în manifestaţia regretabilă şi repro­
de 22 Noemvrie şi s’a sfîrşit ou rănirea procese de orl-ce natură, eseoutftrl
generale ale Românilor. Cu acâstă ocasiune babilă produsă în reducţiile celor două di-
gravă a lui Pâlyi. de hotărîrl şi creanţe.
advocaţii T. Ioan, T. Emandi din Bârlad, are, oarl un îmbrăţişat oausa traducere! Bucuresd, strada Smârdan 53.
Răşcanu şi E. Gheorghiu din Huşi s’au sâu mai bine cjis a schimonosirei Evan­
«distins prin splendidele lor pledoarii. gheliei.