Page 49 - 1901-11
P. 49
RED ACŢIUNE A, ,sazeta“ iese Inlctre fll.
Afiministraţinnea şi Tipografia Abonamente pentru Anstio-Ungaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şAseluni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori nefranoato nu se pri N-rii de Duminecă 2 fi. po an.
mesc.— Manuscripte nu 3e
retrimit. Pentru Eomânia şt străinătate:
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, pe ş6se
io prlmeso la Admlnlstraţlune In luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
Braşov şi la următorele N-rii de Dumineci 8 franoi.
Se prenumeră la t<5te ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: oiele poştale din întru şi din
în Vlena : la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii ooleotori.
Nux. Augenfeld & Emeric Les-
ner, Heinricli Schalelt. A. Op- Abonamentul neutru Braşov
pelik Nachf. Anton Oppelik. Âdministraţiwnea, Piaţa icaie.
In Budapesta: la A. V. G-old- TOrgul Inului Nr. 30, stagiu
berger. Ekstein Bernat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., po şis e
Leopold (VII ErzsĂbet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5. oor.
PREŢUL INSERŢIU NILOR: Cu dusul în casă: Po un an
o oeria garmond pe o colână A N U L L X I Y . 24 oor., pe 6 luni 12 o., po trei
10 bani pentru o publioare. — luni 6 corbne. — Un esemplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — Atftt abonamontele
fă şi învoială. — RECLAME pe cat şi inserţiunile sunt a se
pagina 8-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. 252. Braşov, Miercuri 1.4 (27) Moemvrie. 1901.
S’a vorbit şi de naţionalităţi. tism nu armoniâză, deâre-ce parti Din dieta ungară. în şedinţa dela şi nici nu se putea aştepta dela el altă ati
dul poporal ar merge pană a „conspira 25 Noemvrie vorbesc© la adresă Barta tudine, ca cea de Vineri. Insă în tote par
44
In cele din urmă totuşi s’au cu naţionalităţile . Odon oonpându-se de cestiunile sociale şi lamentele se fao pacturl ou oposiţia, dâoâ
adus în discuţia, cu ocasiunea des- Mai admite numitul deputat, că ou deosebire de îndreptarea stărilor eco e vorba să fie oâştigată. Cu atât mai vîr-
baterei adresei, şi naţionalităţile. numai o parte, nu toţi din partidul nomice. Faţă ou Croaţia oere scdterea mai tos se p6te face acâsta cu clubul ceh, de-
Discursul tronului, şi proiectele de poporal sunt culpabil! de uneltiri în relief a statului maghiar şi ÎDcheiarea orece pretensiunile acestui club sunt mai
adresă uu făcură nici o amintire de nepatriotice şi naţionaliste, şi ada zidirei statului naţional maghiar. mult decât modeste.
ele, vorbitorii partidelor maghiare uge, că agitaţiunile naţionaliste şi Ivănka Oskar atacă purtidul poporal, ţ)iarul „Cfeas din Cracovia cjice, că
4 4
le-au ignorat eu-o suverană legeri- ale partidului poporal au origine co pe motiv, că sâmănă zizanie în ţâră şi că conferenţa şefilor a lămurit luorurile numai
tate, deputaţii saşi şi cei slovaci în- mună, căci părintele amândurora este conspiră cu naţionalităţilor nemaghiare. în parte: anume din partea guvernului.
şi-şî nu s’au încumetat încă de a-şî „nemulţumirea neîndreptăţită şi ne- Fostul partid naţional sprijinesoe în tâte Declaraţiunea lui Koerber nu mai lasă nici
ridica glasul în cestiunea naţionali împăcabilă“. pe Szell. Partidul poporal nu va desface o îndoială asupra faptului, că cabinetul
tăţilor, animositatea în contra par Nemulţumirile sunt fără îndoielă acostă unire nici cu vitriol, niol cu apă vrea să scie înainte de desbatere*, plenară
tidei poporale catolice înse a făcut causa aşa caselor „agitaţiunî“. Ele sfinţită. De partidul independent sunt se a budgetului, dâcă p6te conta la resolvirea
minunea a-se vorbi si de naţionali pot fi considerate din partea celor paraţi pe basa principiilor, dâr sunt uniţi budgetului sâu nu. După-ce enunoiaţiuuile
tăţi în discusiunea adresei, a-se vorbi ce au monopolisat t6te în stat ca
în maghiarism, patriotism şi liberalism, pe şi declaraţiunile teoretice n’au adus nici o
chiar mai pe larg şi cu aplombul neîmpăcabile, dâr acestora nu le e când patriotismul partidului poporal nu stă lămurire, trebue căutată aoâstă lămurire
cuvenit more patrio. permis a le declara tot-odată de ne mai pe sus de orl-ce îndoială. Arată din în praotică, trebue să aşteptăm, să vedem,
Nu s’au putut stăpâni adversa îndreptăţite, pănă ce nu vor fi în sorierile partidului poporal, că fao separa dâcă parlamentul va putâ luora sâu nu.
rii celor din partida lui Zichy-Molnar stare se o şi dovedâscă în mod ne tism între confesiuni şi oă ataoă chiar şi Absolutismul însă, fără foia de smochin a
se nu i acuse în plinul parlament, îndoios. dintre catolici pe aceia, cari nu ţin cu §-lui 14, reclamă o încordare a energiei,
că au avut parte în „agitaţiunile slo Dovada acâsta nu vor putâ-o partidul poporal. — Primesce adresa li oeea-ce de altfel nu e inerentă statului nos
44
vace din Ungaria de nord; nu s’au aduce nici faţă cu partidul poporal, berală. tru, şi ar fi o nenorocire, din care numai
putut reţinb se nu le arunce în faţă, că necum faţă cu naţionalităţile. încât Dr. Stransky ar putâ profita în sens umo
ar fi conspirat cu naţionalităţile. pentru cele din urmă, deputatul Ioan ristic.
Focul l’a deschis în şedinţa de Molnar, aperându-se pe sine şi pe Voci slavice asupra conferenţei şefilor *
Vineri deputatul liberal Bornemisza, soţii sei de acusarea, că ar fi „tră de partid din Austria. 0 fdie din Viena, apropiată de guvern,
ear deputatul Oscar Ivanka, unul din dător! de patria , a documentat în îşi dă următârea părere despre resultatul
44
u
fruntaşii fostului partid naţional mod neîndoios, că nemulţumirea în „Narodni Lisly dice, că oonferenţa oonferenţei şefilor de partid din camera
acum şi el guvernamental, l’a con sînul Slovacilor, pe car! li-se impută de Vineri n’a dat nici un resultat positiv. austriacă, oe s’a ţinut Vinerea trecută. La
tinuat cu vehemenţă în şedinţa de a-i fi aţîţat, este mai mult decât în Cehii nu s’au lăsat ademeniţi să âsă din acâstâ oonferenţă au luat parte tote parti
Lunî^ a camerei. dreptăţită, că strigă la ceriu după vin reserva lor nici prin ©spunerile partidelor dele din cameră, afară de partidul panger-
In proiectul seu de adresă par dictă. din stânga, nici prin ameninţările minis man. ]£tă oe cfi ffiia amintită:
0 0
tidul poporal catolic se plânge, că Cu-o aspră ironiă Molnar, con trului preşedinte şi au rămas pe linia ob „Orisa parlamentară a fost înlăturată
organele guvernului au sprijinit la statând mai întâiu, că Slovacii nu servată pănă acuma. După cum partidele pentru un moment, dâr posibilitatea de a-se
41
alegerile dietale din urmă chiar şi sunt tocmai „poporal! în Ungaria, germane s’au unit în conferenţe cu Cehii, ivi din nou nu e zădărnicită, piarul Cehi
pe cei din oposiţiunea estremă, şi spune, că ei gem sub un regim de aşa a trebuit şi d-1 Koerber să-şi părăsesoă
punctul său de vedere marcat la30 0otom- lor tineri cjice, că d-lui Koerber nu i-a suc
au agitat numai în contra oposiţiu- funcţionarî-paşale, că sunt espuşî la ces de a scdte pe representanţii Cehilor
nei, ce stă pe basa dela 1867 — prigoniri decă vorbesc în limba lor, vrie şi să declare, că fără aplanarea ces- din reserva lor, âr diarul „Politik 4’ce, că
4 4
sub care este a-se înţelege partidul dâcă iau în mână vre-o carte de ru tiuuei germano-oehe este imposibilă îndrep situaţiuuea nu s’a schimbat; dâcă nu s e v a
poporal. găciune slovacă. tarea situaţiunei generale, jfctă resultatul ţinâ sâmă de postulatele oehioe, crisa poli
Iu faţa acestei afirmări Ivanka Printr’asta numitul deputat a negativ al conferenţei de Vineri.
tică va rămânâ permanentă. Totuşi e de
susţine, că, deşi partidul liberal-guver- marcat caracterul întregei discusiunî. „Hlas Naroda cf'- „Conducătorii
00:
1,1
notat, că nici în enunciaţiunile foilor oe-
namental e despărţit de cel indepen S’a vorbit de naţionalităţi numai cehi cu drept cuvânt puteau afirma, că din
hice, nici în declaraţiunile, oe le-au făcut
dent prin vederile deosebite de drept pentru a constata, că înaintea celor partea lor pănă acuma nu s’a priciuuit nici
conducătorii Cehilor în conferenţa de Vi
public, totuşi este una cu el în ma ce formeză majoritatea de ac}! szel- o împedecare a lucrărilor, căci în desbate-
neri, nu se anunţă obstrucţiunea. Astfel se
ghiarism, în patriotism şi în libera listă în cameră, este „trădare de pa rile „congreg&ţiunilor nici unul n’a luat
4 4
pâte aştepta, ca desbaterea budgetară să
44
lism. Cu partidul poporal cei din tria şi numai a cădâ în prepusul, ouventul. Nici una din pretensiunile Cehi
decurgă, deşi nu tocmai neted, dâr fără
majoritate sunt ce-i drept de-o pă că ai voi se simpatisezî sâu chiar se lor nu este de natură de a nu pută fi îm
turburârî.
rere în privinţa dreptului public, dâr dai cre-care sprijin poporelor conlo- plinită, din care oausă împlinirea lor o cere
diferă esenţial in celelalte privinţe. cuitore, car! sunt considerate ca nu numai clubul ceh, dâr şi marea proprie
Nici chiar în maghiarism şi patrio streine în patria lor străvechiă. tate. Clubul ceh este un club oposiţional
FOILETONUL „GAZ. TRANS . rime uimitore ; în faţa lui erau o mulţime Merse lângă gratii cu mare groză. Nimenea — De unde eşti?
44
de trăsuri, de căruţe şi de prăvălii ovreescl. însă nu se uita la ea. Rizepowa stă şi stă, — Din Porceşti,... da de ce?
(15) trece aprope o oră; lumea întră şi ese,
Rizepowa gândia în sine, că aici trebue să fie — Unde este aici prefectul?
câsul din birou bate tictacurile regulat şi
vre-o spovedanie mare . . . „Unde este aici
Natură si vietă. prefectura? întrebă sărmana de ea pe un Rizepowa încă tot lângă zăbrele. în cele — Sciu eu?
4 4
domn în frac şi se plecă pănă la pământ înain din urmă totul era perdut, funţionarul se După aceea întreba ea pe un domn cu
De E. SienJciewicz, trad. de I. C. Frunză nasturi de aur; acesta nu era înbrăcat în
44
tea lui. „Eşti chiar înaintea prefecturei , aşedâ liniştit la masă şi începu să scrie.
— Continuare. — Acum îndrăsni şi Rizepowa să vorbescă: frac şi avea cotele rupte;... der ce să faci!
i-se răspunse. îşi luă inima ’n dinţi şi în
Rizepowa lăsându-se în voia întem- tră în palat. Se uită împrejur: aici erau o — Să dea Dumnezeu bine ! domnul nici nu se uita la ea, ci răspunse
scurt:
* plării, dise: „să fie pentru lauda lui D-cleu mulţime de coridore, uşi în drâpta şi în — Oe ai?
4 4
şi-şi continua drumul. Când ajunse în cen stânga, uşi într’una, şi pe fie-care erau — Prea mărite domnule prefect!.... — N’am timp.
trul oraşului, se speria. Era uşor să vii în scrise nisce litere. îşi făcu cruce şi sfiită — Aici este cassieria. Rizepowa întrâ ârăşl în cea dintâiîî
Măgăreni, dâr cu mult mai uşor era să te deschise uşor cea dintâih uşe, pe care o — Prea luminate domnule prefect! uşe pe care o văclu, sărmana de ea n’a
rătăcesc!. Intr’un oraş nu este lesne să te vădu. întră într’o sală mare, cu despărţi — Aici este cassa, n’audl? sciut, că d’asupra acestei uşi era scris:
scii orienta. Chiar şi într’un sat străin tre- turi de gratii ca într’o biserică, în dosul — Dâr unde este domnul prefect? „persone, cari nu aparţin administraţiei, nu
bue să întrebi, unde loeuiesce cutare sâu gratiilor se afla un domn în frac cu nas s6 pot întră . Bine înţeles ea nn aparţinea
41
Colo! cfi cassierul arătând cu
—
cutare, der încă în Măgăreni?... „Mă voiîi turi auriţi şi cu condeiul după ureche, condeiul cătrâ uşe. administraţiei, dâr într’adevăr nici nu bă
41
rătăci p’aici ca într’o pădure , gândia Ri âr în faţa gratiilor era o groză de lume. gase de sâmă, că ar fi ceva scris pe uşe...
zepowa îngrijată. Nu-i rămânea alta de fă Domnii plătiau şi plătiau, âr funcţionarul Rizepowa eşi ârăşl în coridor. Colo ? Deschise uşa şi se uită împrejur: o odaie
Asta-i bună! Unde? Uşi destule, der pe
cut, decât să întrebe pe cine-va. Locuinţa îmbrăcat în frac fuma la ţigări şi scriea golă, lângă ferâstră o bancă, pe care şe
care să între ? în fine printre lumea, care
comisarului iute a aflat’o, der i-s’a spus, că chitanţe, pe care le dedea domnilor, cari dea cine-va şi moţăia. O altă uşe ducea
alerga din tote părţile, zări pe un ţăran,
se găseşte la prefectură, âr prefectul trebue făcuseră plată. îndată-ce îşi lua cine-va într’o cameră în care întrau şi eşiau domni
ou un biciîî în mână şi se adreseză că-
căutat la palatul administrativ. Aşa e, der chitanţa, pleca din sală. Biata Rizepowa îmbrăcaţi în fracuri şi în uniforme. Rize
tră el.
unde-i palatul? O, prosta de mine, palatul gândia în sine, că aici trebue să plătescl powa se apropia de omul, care moţăia pe
se află în Măgăreni... der unde e ? Căutând întâii! şi ast-fel îi păru rău, că a dat de — Ascultă nene! bancă; nu-i era aşa târnă de el, de6re-ce
ÎDtr’una zări, de-odată un palat de-o mă pomană cele şese groşiţe, ce le avusese. — Ce vreai? îl vedea îmbrăcat simplu şi în pioiârele lui
