Page 5 - 1901-11
P. 5
RED ACŢIUNEA, ,gazeta* iese îi flâcire dl.
Aiministraţinnea şi Tipografia Ahonamente pentru Ansrro-Ungaria:
Braşov, plaja mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe ş6se luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Sorisori nefrancato nu se pri- N-rii de Dumineci 2 fi. pe an.
moso.— Manuscripte nu se
ro trimit. Pentrn România şi xtrăinătate:
Pe un an 40 franoî, pe ş6se
I N S E R A T E luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
•e prlmeso Io Admlnlatraţluno în N-rii de Duminecă 8 franoî.
Braşov şi la unnătorole
Se prenumeră la tdto ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: oiolo poştalo din întru şi din
în Vlona: la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augeni'old & Emeric Les-
ner, Heinrich Schalek. A. Op- B Ationamentnl pentrn Braşci
pelik Nuohf. Anton OppoUk. Adnunistraţiunea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. V. Gold- Târgul Inului Nr. 30, etaşiu
berger. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şeee
Leopold(VII Erzsdbot-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor.
PREŢUL INSERŢIUNILOR: Ou dusul în oasă : Pe un an
o seria garmond po o oolină A N U L L X I V . 24 oor., pe 8 luni 12 o., petrei
10 bani pentru o publioare. — luni 6 oordne. — Un esomplar
Publicări mai dese după tari- 10 hani. — Atăt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME po căt şi inserţiunile sunt a se
pagina 3-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. 243. Braşov, Vineri 2 (15) Noemvrie. 1901.
Interesele Franciei în Orient. avem de-a face cu o ciocnire de in riţele de Nazarett îşî trimit la şeblă şi că temperamentul frances, precum şi in-
terese germano-francese. Şi este fetele chiar şi paşalele, âr surorile disposiţia provocată în Orient, ar pută să
(a) Demonstraţiunea navală pusă evident mai departe, că Francesiise Sf. Iosif şi ale Sf. Familii se ocupă dea prilej la nouă încurcături internaţio
la cale de Francia în Mitilene, a cau- află în defensivă. cu educaţiunea fetelor de burghezî. nale. Faţă cu periculul acesta Rusia,
sat o surprisă generală în lumea po Căci influenţa francesă îşî are încât privesce apoi interesul po Austro-Ungaria, Germania şi Italia voeso
litică. în Siria basa sa istorică. Pământul litic, Francia îşî are tradiţiile sale. să observe atitudine uniformă. Acâsta ar
AstăŢî, când demonstraţiunea acela a fost udat pe timpul crucia Importanţa Syriei a recunoscut-o fi causa pentru care împăratul Wilhelm
e
şî-a avut efectul dorit de Francesî, ne telor cu sânge frances şi se 4i° > deja Napoleon şi recâştigarea influ ţine cu orl-ce preţ să se întelnâscă cu Ţa
simţim îndemnaţi a face o reprivire că cine a observat cu atenţiune ti enţei vechî ar fi astă4î pentru Fran rul, mai ales, că Ţarul e convins, că Wil
asupra motivelor acestei demonstra- pul locuitorilor din Liban, a putut cesî o consolaţie cam tardivă, ce e helm îl va sprijini în cestiunile importante
ţinnî şi a arăta, cam ce fel de inte constata în figura lor o nuanţă fran drept, dâr în fine o consolaţie pen şi că politica orientală germană nu lovesce
rese sunt acelea, pe cari Francia cesă, din care se deduce cu drept tru cedarea Egiptului în mânile En- în interesele rusescl. Visita împăratului
crede, că e în drept a-le susţine in cuvânt, că sângele acestor două glesilor. Wilhelm e privită în Rusia ca un act din
Orient. rasse s’a amestecat. Nici nu se pbte Numai cine cunosce tbte aceste cele mai firesc!.
Aceia, cari afirmă, că Francia tăgădui, că Sirienii au o simpatie interese, carî lâgă Francia de Orient,
este interesată acolo mai ales din deosebită pentru Francesî şi acâsta pbte să-şî dea sâmă de motivele, Universitate italiană şi sudslavă
punct de vedere religios, ca protec- se pbte afirma mai ales despre Ma- carî au cooperat la atitudinea atât In rŢiua de 10 Noemvrie a avut loc în
t6ră a creştinilor din Orient, nu sunt roniţii din Liban, car! şi astă4î îşî de energică a lui Delcassâ în ces- Viena „La cerbul alb din Hernals o în
u
tocmai greşiţi şi cu mirare se în- aduc aminte cu recunoscinţă de tiunea turco-francesă. trunire italiană, la oare au luat parte 250
trâbă orî-cine, cum de cabinetul Wal- generalul frances Beaufort d’Haupt- Nu se pbte tăgădui însă, că fără studenţi, apoi deputaţii baron Malfatti şi
deck-Rousseau, care trecuse în par poul, care la 1860 i a liberat de sprijinul tacit al Rusiei, cu greu s’ar Dr. Hortis, precum şi profesorii Dalia Roşa
lament legile draconice în potriva persecuţiile Drusilor Musulmani. fi resolvat cestiunea atât de grab şi Maddalens. Profesorii Mussafia şi Zam-
congregaţiunilor, un cabinet aş a-dâr, Dâr pe lângă momentul istoric nic şi cu împlinirea tuturor preten- boni au trimis telegrame de aderenţă. Mal
care acasă se presentă ca adversar nu trebue să uităm momentul co siunilor Franciei. fatti şi Hortis au discutat răspunsul minis
pronunţat al călugărilor, în Orient mercial. Comerciul de mătăsării in trului şi s’au deolarat mulţumiţi cu el. Re-
face pe protectorul aceloraşi călu tre Siria şi Lyon este dintre cele Alegeri comitatense. La alegerile soluţiunea votată la acâstă întrunire con
gări? mai vii; calea ferată între Beyrouth de acjl pentru întregirea membrilor cougre- ţine şi urmărârele: „Cerem oa singură so
Momentul paradoxal nici nu se şi Damasc, tramveiurile din Liban gaţiunei oomitatense, în suburbiu! Scheiu luţie a oestiunei transferarea cât maigrab-
p6te înlătura în acâstă cestiune şi şi alte întreprinderi, deşi pbrtă eti (suboercul al II!-lea electoral al Braşovului) nioă a catedrelor italianescl dela universi
esplicarea se pote găsi numai aşa, chetă otomană, sunt făcut cu capi unde Românii sunt în majoritate, au ales tatea din Insbruok la Triest, prin care lu
dâcă considerăm, că politica şi di taluri francese. numai aceştia. Lista română a întrunit 85 cru se va face de-ocamdată începutul înfi
plomaţia sunt artele, cari te ocupă Şi mai însemnat decât momen de voturi. Au fost realeşl domnii: Vasilie inţării universităţii complete italienescl în
u
cu armonia contrastelor. tul istoric şi cel comercial este in Voina, Ioan Lengeru şi Dr. George Baiulcscu, Triest .
Principalele interese ale Fran teresul moral, pe care-1 are Francia nou ales a fost d-1 Nioolae Bogdan profe Un delegat al studenţilor sudslavî din
ci ei sunt concentrate în Siria. în Siria. Ideile de sciinţă şi umani sor. — D-1 director Yirgil Oniţiu, care la Graz, a sosit tot în 10 Novembre la Viena
Când împăratul Wilhelm II. a tate, ce se infiltrâză în aceste po- acest din urmă loc fusese mai întâiă can şi a predat deputatului Dr. Ploj o petiţiune
visitat Orientul, vecjend oraşul Bey- pulaţiunî, pe car! influenţa islamis didat, a declarat, că nu pbte primi man isoălită de toţi studenţii sloveni din Graz,
routh, undeFrancesii sunt aprope stă mului le-a moleşit cu desăvârşire, datul. ou scop de a o presanta în Reichsrath.
pâni, secjice, că ar fi esclamat: „Acest sunt propagate aici numai de Fran Acâstă petiţie cere înfiinţarea unei univer
oraş este perla Orientului". Şi când cesî. întâlnirea împăratului Wilhelm sităţi slave în Laibach.
un împărat de talia lui Wilhelm II. Nenumărate şcole francese ser CU Tarul. „Munchener Neuest. Nachr. Din Laibach se sorie, că consiliul co
u
pronunţă asemenea cuvinte, condu- vesc scopului de mai sus. lesuiţii au primesce dela corespondentul său din Pe- munal într’o şedinţă estra ordinară a pri
siunea şî o p6te face orî-cine fără în Beyrouth un colegiu, o universi tersburg importanta scire, că împăratul mit referatul primarului Hribar, care pro
multă greutate. In adevăr în timpul tate, o imprimerie, o facultate cele "Wilhelm se va întâlni în curând cu Ţarul pune înfiinţarea universităţii.
din urmă comercianţii german! şî-au bră de medicină, care furnisâză me Nicolae în Skiernevice. Oausa nemijlocită
îndreptat privirile cu deosebire asu dicii Sultanului. Lazariştii posed un a întelnirei ar fi: expediţia francesă în marea Din camera austriacă.
pra acestui oraş şi nu se pâte tăgă colegiu, în care îşî dobîndesc edu- Egeică. In Rheims Ţarul adecă a promis
dui, că ei posed o colonie prosperă caţiunea chiar şi mulţî tineri orto lui Loubet, că nici Rusia, nici vr’o altă Luni, continuându-se desbaterea geue-
în Caipha, câştigă din ce in ce mai dox!. „Fraţii şcolelor creştine" pro- putere nu va conturba acţiunea Franciei ralâ asupra budgetului, a luat ouventul în
mult teren în Galilea şi că dorinţa fesâză învăţământul secundar, suro contra Portei. După aplanarea conflictului tre alţii şi deputatul bucovinean Lupu, care
lor este de a prinde rădăcini în apro rile lui Vincenţiu de Paul educă or franco-turcesc însă, diplomaţia rusescă a a (jis, după resumatul publicat de „N. Fr.
pierea ţărmilor Iordanului. fanii şi copiiî găsiţî, întreţin şcble ajuns la convingerea, că Delcassd n’a des Presse , cam urm&tărele:
u
Este evident aşa-dăr, că aici profesionale şi spitalurî. La călugă făşurat cu ocasiunea acesta artă politică Dep. Lvpul a introdus vorbirea sa prin
tt
FOILETONUL „GAZ. TRANS . părţile atât vinovatul, cât şi pîrîtorul aveau căci într’adevăr aşa era. Chiar şi astădl se vulgo cu numele Wach Rechino, şi o anu
să plătâscă o sumă de bani destul de mare pote convinge orî-cine, că în coteţul por mită lulia, adecă Basca Zabia slujiau îm
(8) pentru cheltuelile cancelariei. Acest sistem, cilor, ce-1 avea primarul din Prostovenî, se preună la un ţăran, el ca slugă, âr ea ca
care făcea neatârnător de alţii atât pe pri găsesc patra despărţiri, ast-fel, că de fapt slujnică. Oe să mai tăinuim: se iubiau şi
Natură si Yietă. mar, cât şi pe notar, contribuia şi la formeză patru celule. Deţinuţii şedeau aci nu puteau trăi unul fără altul, întocmai —
> 5
aceea, ca omenii să se ferâscă de pricini, să nu singuri în tovărăşia unor dobitoce, despre cu o mică deosebire — ca eroul şi eroina
De E. Sienkiewicz, trad. de I. C. Frunză
caute procese şi în chipul acesta să se ridice care cartea de zoologie scrisă pentru tine din tragedia lui Shakespeares. Gelosia se
— Continuare. — nivelul moral al comunei Prostovenî la un rime Zice: „porcul, un animal, care pen vîră între Romeo şi lulia, căci acâsta văZu
După acăsta au venit la rând diferite grad, de care în zadar ar fi visat filosofii tru murdăria sa se numesce ast-fel etc.“ odată pe Romeo al ei vorbind cam la
caşuri de drept civil, şi anume, întru cât din vâcul al opt-spre-decelea. Merită să se Cei închişi şedeau în chipul acesta în ca ureche cu fata din casă, cu Iaga. De atunci
ele nu priveau angajamente luate de ge amintâscă aci, fără să ne spunem părerea, mere, recte în celule în tovărăşia porcilor, nenorocita Iulie sta pe gânduri şi pândia
nialul nostru notar, se tractau fără nici dâcă aprobăm sâu ba, că Pan Zolcikiewicz ca ast-fel neîmpedecaţl să se potă gândi ocasiunea, ca să-şi resbune. Odată, când
un amestec din partea acestuia, cu cum trecea în socoteli tot-dâuna numai jumătate în linişte la faptele rele săvîrşite şi să Romeo, după închipuirea luliei, s’a întors
păna dreptăţii in mână şi în basa minţii din banii ce-i încassa ca pedepse, âr cea câştige pentru viitor un indemn la fapte prâ de timpuriu dela câmp şi ceru fără as
sănetose a representanţilor din comuna laltă jumătate era menită pentru „împrejurări mai nobile. tâmpăr să-i dea de mâncare, isbucuiră
Prostovenî. Ast-fel, mulţămită principiului neprevăzute", în cari ar fi putut ajunge Servitorul primăriei se duse îndată la amândoi, începură să se certe, să se îm-
engles de neintervenţiune, tâte lucrurile le notaru, primara şi consiliera Gămulea. închisâre şi aduse din celulele ei — nu doi prosce şi în cele din urmă s’au înhăţat şi
conducea „inteligenţa şi unirea şi unani In fine au ajuns la desbatere uuele omeni, ci într’adevăr o păreche de rău fă s’au schimbat între ei lovituri nu tocmai
14
mitatea în comună numai arare-orl era tur pricini penale şi ast-fel s’a dat poruncă cători, şi-i puse înaintea cinstitelor feţe ale delicate, dându-şl cu pumnul şi ou făcăleţul.
burată prin câte-o observare, pe care şi-o servitorului, ca să aducă pe cei închişi, în „înaltei autorităţi", din ceea-ce uşor pote Natural, urmele acestui joc d’a buşa se ve
aruncau representanţii comunei unii altora, faţa judecăţii. E de prisos să mai amintim vedâ cetitorul, ce fel de pricini complicate deau ca pete vinete pe faţa ideală a luliei
dorindu-şl reciproc ciumă, coleră şi bole — că în comuna Prostovenî era introdus de o adâncă psihologie, ba unele delicate în aceeaşi măsură, ca şi pe fruntea sgă-
de tot felul. Mulţămită nepreţuitului prin sistemul de celule pentru închisori, ceea-ce de tot, avea să hotărască oficiul primăriei. riată şi pe faţa bărbătâscă a lui Romeo.
cipiu de neintervenţiune, tote daraverile şi corăspundea cerinţelor civilisaţiunei. Gurile Şi numai ce-i drept afacerea jpresentă era Autorităţile comunale aveau să chibzuiască
certurile se aplanau ast-fel, că amândouă rele să nu tragă la îndoială acest lucra, ceva delicat la culme. Un anumit Bomeo, pe a cărui parte este dreptatea, fie pentru
