Page 50 - 1901-11
P. 50
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 252 —1901.
Din congregaţia comitatului adunări de popor, ohiar oratorul, apoi d-1 Germania apar cărţi, cari se ooupă ou acâstă Schneider: D-le preşedinte! Vă rog,
Caraş-Seyerin. Bredioeanu şi protopopul din Făget au cestiune, şi în cari între altele se cj'ce, că să spuneţi Jidovului Seitz, că n’am nimio
umblat pe la ministeriu, dâr nimio nu s’a prăbuşirea Austriei este iminentă, îndată ce de vorbit ou el. Cu un Jidov nu vreau de
Mierourea trecută s’a ţinut în Lugoş
ales din oausă, afară de vorbe frumâse şi domnitorul actual igî va fi închis ochii (Stri fel să stau de vorbă!
o şedinţă estraordinară a congregaţiei oomi-
promisiuni. Şi pentru-ce? Fratele unui fuuo- găte sgomotâse. — S’audim !) îutr’o bro Seitz: D-ta ar trebui să soii, că stră
tatului Caraş-Severin.
ţioear sus pus, trimis să ancheteze aface şură întitulată „Der Zusammenbruch Oester- bunii mei erau deja în secolul trecut cu
înainte de a-se trece la ordinea cailei,
u
rea, ar fi declarat categoric: roman ember reichs (Prăbuşirea Austriei), Auutria se îm noscuţi în Viena, oa âmenl de rassă arică.
d-1 Ooriolan Brediceanu a adresat o inter
nem lcap fbldet! (Românului nu i-se dă pă parte pur şi simplu. Şi în aoâstă broşură Afirmarea d-tale prin urmare este o min-
pelare în afacerea sacrilegiului dela Balivţ,
mânt !) este atacată dinastia Habsburg. Nu un oiună.
oas cunoscut cetitorilor noştri. După-oe in-
Intrâbă deci pe viceşpau, dâcă are Habsburg se porte sceptrul, ci unul dintre Schneider: Am să vorbesc mai târcliu
terpelantul a espus întâmplarea revoltătore,
cunoscinţă despre stările insuportabile în principii suverani ai Germaniei. Aşa vrâu despre caracteristica Jidovilor. De-o-cam-
yioe-şpanul comunică resultatul investiga-
care se află poporaţ’unea băştinaşă română domnii." dată, Vă rog, d-lor deputaţi, să vă uitaţi
ţiunei sale şi a declarat, că respectivul fi-
din Valea-Begheiului, dâcă şi-a dat sâmă Wolf: Oare domni? la mutra deputatului Seitz şi apoi să spu
solgăbirău nu s’a amestecat în afacere şi
de măsurile, ce crede a-se lua spre sauarea Schlegel: Aoeia, oarl au scris broşura. neţi dâcă este Jidov, erl este om?
oă gendarraii din iniţiativa lor proprie au
acestui rău ? Wolf: Acela a fost un nebun. Familia Botschild, continuă Schneider,
îuceput perobisiţia, pentru care îşi vor lua
Viceşpanul răspunde, oă are ounos- Schlegel: Aşi dori, ca toţi domnii, cari posedă cel puţin 3000 de rnibone fiorini,
pedâpsa. — D-1 Brediceanu s’a deole.rat ne
cinţă despre acele stări desolate din Valea luorâză pentru desfiinţarea Austriei, să fie cari produc anual 150 miliâne fiorini do
mulţumit ca aoest răspuns şi a cerat ca
Begbeiului şi are ounosoinţâ, că chiar şi deolaraţl de nebuni (Aplause furtunâse în bândi. în trei ani aşa-dâr singură familia
hotărîrile luate in aoest obieotsă fie comu
acum se luorâză la looul competent, oa centru). E de temut, că acâstă mişcare a acâsta incassâză numai diu dobândi atâta,
nicate autorităţilor superiâre biserioesci ; a
âcoenii să fiă satisfăcuţi. câştigat teren şi în Austria, âtă de ce este cât faoe întrâga avere a congregaţiuniior
cerut mai departe, ca vioeşpanul să între-
D-1 Dr. G. Fopovid declară, dă nu de datoria nâstră a-ne ridica şi a cere gu din Austria.
vină la ministrul de honvecjl, pentru-ca
pâte lua la eunoscinţă răspunsul. Afacerea vernului, să se pronunţe lămurit la aoâstă Jidovii au fost persecutaţi nu din
acesta prin ordiuaţiune specială să oprâsoă
e mult mai gravă, decât să se trâcă uşor cestiune. causa religiunei lor, ci din causa particu
pe gendarmi de a întră în sanctuarul bi-
peste ea; cere dâr, ca în proxima şedinţă Wolf: Dâr Koerber a declarat odată, larităţilor lor eoonomice. Cartea cea mai
sericei.
a congregaţiei să se pună la ordinea cjilei. că nu-i pangerman. Lasă-l acuma în pace olassică asupra calităţilor Jidovilor este
A doua interpelaţia a fost a d-lui Dr.
pe bietul om. (Ilaritate). însă-şl biblia. Cum i-a zugrăvit Moisi, Taoit
George Popovicî în cestiunea colonisărilor, pe
şi Iosepbus Plavius pe jidovi ? Sueton is-
care cu drept ouvent a numit’o „o rană Discuţiunî asupra congregaţiuniior Schlegel: Mişoarea „Las von Rom"
deschisă". Vorbitorul spune, că de un timp este o mişcare curat politică, ea este torisesoe, oă Jidovii au jelit pe Cesar
e
îucooe se aduc în mijlocul poporului român „în Reichsrath“. întreţinută cu bani din Germania. Diu Ger patru-cjeoî de c}il > fiind-oă pierduseră un
bărbat, cu care puteau face cele mai mari
elemente străine, apoi se provocă la date, (Şsdinţa dela 22 Noemvrie) mania vine şi ajutor spiritual, nisoe străini,
ea să nu se orâdâ că esagerâză. pastori protestanţi, vin în Austria, ca să o gheşefturl. Spania fu alâsâ de Jidovi ca un
Legea congregaţiuniior din Franoia a nou imperiu jidovesc, şi din causa lor s’a
Colonia Szapdrifalva — spune Dr. facă protestantă. Biserica catolică, încheie
o a i v i o l —• a primit în mai multe rânduri avut conseoinţe şi în străinătate şi sgomo- oratorul, n’are de ce să teme, ea va trăi, instituit acolo inqoisiţia. Dâcă eu aşi avâ
mii de jngăre de pămâut. Comunele mărgi tul disouţiunilor din parlamentul franoes când mişcarea „Los von Rom" de mult va puterea inquisitorilor, Torquemada ar fi pe
naşe: Gruin la o populaţiune de 886 de s’a repercutat săptămâna trecută în lângă mine un cârpacii!!
suflete are 780 jug. pământ, Costeiu-mic „Reicfisrath“-ul din Viena. fi adormită, însă dâcă şi statul va trăi mai
are 296 suflete şi 455 jug. pământ, Costeiu Protestanşii, socialiştii, p&ugermanii şi mult decât mişcarea „Los von Osterreioh",
mare are 1189 suflete şi 1712 jug. pământ, despre acâsta mă îndoiesc, mai ales când
Silha are 1200 suflete şi numai 938 jug. jidovii au profitat de-o moţiune de urgenţă văd, că guvernul n’are ouragiul să-şi dea Din streinătate.
pământ arabil. presentată în „Reichsrath" relativ la peri
părerea pe faţă. Situaţia în Macedonia, ţliarul
Cum au decăfjnt aceste comune strim- colul invasianei oongregaţiunilor frauoese,
u
torate prin noua ooloniă, servescă ca esem- ca să-şî desvâlte tâtă oratoria lor, atacând Malilc: vorbesce despre preoţii catolici „ Vecerna Novosti din Belgrad publică un
plu următorul fapt. Comuna Silfi.» a avut instituţiunile biserioei catolice. şi despre menagerele lor. El spune, oă în articol sub titlul „Revoluţia în Macedonia",
până la anul 1850, 1200 jugâre izlaz de Brasilia preoţii trăeso împreună cu uisce în care se spune : După soirile primite
arat şi 1700 jugăre păşunat dela erariu, Desbaterile au durat mai multe dile diu Bitolia, au apărut în împrejurimile
acum l’a perdut şi numărul vitelor mari a şi cu ocasiunea acâsta s’au audit voci aprâpe femei cinstite, pe cari le întroduc şi în so
soădut de atunoi pănă acum dela 3000 din tote partidele atât pro, cât şi ooutra cietate şi deşi nu sunt căsătoriţi formal cu acelui oraş peste 15—20 bande armate bul-
la 400. (Mişcare). De aci se esplică şi des- asupra oestiunei. ele, ei spun, că îndată ce se va abroga ce gărescl".
crescerea numerioă a oomunei şi decadenţa Deputatul Dr. v. Fuchs a tratat oes- libatul, se vor cununa. Malik a produs Populaţiunea din întregul judeţ e în
ei. (S’andim ! multă ilaritate ou espunerile sale. fârte rele disposiţii şi e gata să ia armele,
tiunea din punct de vedere juridic şi forte
Prin colonia nouă Bodofalva s’au vă pentru a-se apăra în contra vexatorilor
tămat şi strîmtorat comunele învecinate: obiectiv. El a spus, că pe deputatul Dr. Schneider : Se miră, că în tot cursul turci. Cea mai mică causă pâte să produoă
Balinţ, Outiua, Nevrinoea şi Clioiova. Ase Eisenkolb era deprins a-1 considera ca om desbaterilor nu s’a vorbit nimic despre insurecţie. Vilaetul Bitoliei, cj'oe diarul sâr
menea prin colonia Betfilenfiaza comunele serios, după ultima sa vorbire însă, îndrep antisemitism. Se vorbesce despre imigrarea
învecinate. Şi la aseste oomune nu vine în tată contra instituţiunilor catolice, nu-1 mai congregaţiuniior francese, pe când la gara besc, e locul oel mai nimerit pentru o in
cele mai multe locuri nici un jugăr de su p6te oonsidera, decât din puuct de vedere de nord şi la gara statului în fie-care di surecţie în Macedonia. Se svonesoe, oă Sa-
flet peutru traiul populaţiunei băştinaşe. rafoff, fostul preşedinte al comitetului bul
Cum s’a lucrat ou colonisarea, servâsoă ca patologic. Discursuri, ca cel al lui Eisen ne putam convinge, cum se importâză în gar, va trece la un moment oportun în
dovadă şi următorul fapt. Lângă comunele kolb şi Sobnbmeier, el de 23 ani, de când Viena Jidovii din Polonia, Rusia şi Ro
Turcia, pentru a-sa pune în fruntea insur
Bujor, BoteştI. Monoştor şi Răchită s’a e membru în „Reichstag", n’a aucjit. mânia. La noi invadâză mai mulţi jidovi,
aşecjat o colomă Igszfalva la 1897, oăre'.a Deputatul Tatcar în numele Sloveni decât îi putem suporta. Oratorul este de genţilor. N’ar fi nici o mirare, dâoă ar is-
s’au dat atunol 5800 jugăre pământ. Er de lor liberali din Oraioa protestezi contra părere, că deja un singur Jidov este mai mult, buoni o insurecţie generală îu Macedonia
atui ci s’a dat din pădurea Făgetului şi din şi n’ar fi de mirare de-asemenea, dâcă Serbia
BoteştI încă circa iiOOO jugăre, ou totul influenţei prea mari a episoopilor, şi sus decât trebue. (Ilaritate). La începutul secolului ar rămânâ simplă spect.atâre la desfăşura
deci la 7800 jugăre. Comuna invecinatâ ţine, oă poporul sloven numai scrâşnind XIX erau în Viena 20,0)0 astăcjl sunt mai rea evenimentelor, aşa după cum a făout
Racfiita, oam asemenea cu Tgazfaiva, are mai pâte purta jugul preoţilor. Episcopul bine de 150.000 de jidovi. (S’aucjim !) Aceştia
numai 1377 jngăre de pământ la o popu dinLaibach îşi asumă dreptul de-a impune sunt numai Jidovii declaraţi, sunt însă o în timpul revoluţiei Rumeliei-Orientale din
laţiune de 1525 suflete, er comuna Monos- poporului contribuţiunl. mulţime de aceia, oarl nu se dau pe faţă. anul 1885.
tor n’are loc nici unde săşl adape vitele.
Aceste date le a ino pe scurt, la timpul său, Deputatul Dr. Schlegel vorbind despre Toţi aceşti Jidovi nu luorâză nimica, oi TJn nou conflict turco-frances a
e:
0
Q
decă va trebui, voii! servi ou dovedişi mai mişcarea pangermauă cji° »)Î Germania numai speoulâză, îuşâlă mai mult sâu mai isbuonit cjd®! acestea. Al doilea vapor de
sdrobitore. deja de mai mulţi ani esistă o mişoare, puţin şi fie-care din ei dă în cele din urmă răsboiî! frances „Mouette" părăsi Constan-
Arată, că s’au făcut o mulţime de de care n’are alt scop, decât unirea tuturor un faliment mai mic sâu mai mare. N’am tinopolul câte-va săptămâni după plecarea
mersuri în causă, dâr fără de nici un re- Germanilor într’un stat. Acâstă mişcare văcjut încă până acuma nici pe unul mun lui Constans, oa să facă eserc'ţii în marea
sultat. S’au înaintat numărâse petiţiunl, s’au este motivată prin oolosala desvoltare, oo cind. egeică. Voind acum să se întârcă înapoi, a
dus mulţime de deputaţiunl, s’au ţinut şi a luat’o Germauia în anii din urmă. în Seitz: II întrerupe pe orator. cerut fermanul de trecere prin Dardanele.
întinse avea nisoe ghete rupte. îl atinse — Aici este administratorul, nu pre acâstă scenă şi se opri: totă lumea îi fel începu să borborosâscă vorbe fără nici
puţin pe umăr. El se deşteptă, se ridică a fectul. — îi arătă apoi cu degetul o uşe dase râtă. o legătură : „Burak! Rizepa! Rizepa! Bu-
lene, se uită buimăcit la Rizepowa şi apoi din fundul coridorului — acolo, unde atârnă — Oe este? întreba prefectul. rak ! of domne!
strigă: tabla aceea verde, vedl?... Dâr să nuîntri, — Trebue că-i beată ! —observa unul
— Măria ta, domnule prefect...
— Intrarea oprită. căci este ocupat, ai înţeles? Aştâptă aici, din cei de faţă.
Numa atâta clise, căci aşa era de spe
Femeia se depărtă repede, trântind trebue să trâcă îndată.
riată, încât graiul n’o mai slujea: limba îi — Şi-a lăsat gura acasă — adause un
uşa după sine.
Şliabţiţul se depărtă, er Rizepowa se al doilea.
sta ca înţepenită.
Acum pentru a treia oră se afla ârăşî uită după el, ca după un înger mântuitor.
— Ei, ce este? — Ce vreai femeie? — repeta pre
în coridor. Se aşecjâ lângă o uşe şi aştepta Mult aşteptă încă acolo, pănă când de-o- fectul percjendu-şl de tot răbdarea. Te-ai
— Of, domne!... între recruţi...
acolo, cu o răbdare tipică la ţărani, de-ar dată se deschise uşa cu tabla verde; un îmbătat, ce?
fi sciut de bine, că aştâptă pănă la a doua domn bătrân, îmbrăcat în uniformă, eşi din — Şi-apoi? Ce e, vreai să fii scrisă
— O, Isuse Cristâse! Maică precestă!
venire. „In urma urmelor, tot are să mă acea uşe şi o luă grăbit prin coridor. în între recruţi? se pâte? — întreba pre — striga Rizepowa, simţind, că totă nă
intrebe cine-va despre dorinţa mea!" gân- dată cunoscu, că acesta trebue să fie pre fectul.
dejdea i-s’a dus pe copcă. — Prea lumi
dia sărmana în sine. Ea nu plângea, îşi fectul, căci mai mulţi inşi din drepta şi — Lumea rîdea de acâstă glumă,
nate domnule prefect....
freca numai ochii, căci o cam înţăpau şi din stânga se îndesau după el şi audi şi vrând să ţină pe prefect în bună disposiţie,
într’adevăr era tare ocupat prefectul,
simţia ca şi cum coridorul cu tote uşile Rizepowa, cum se adresa lumea: „stimate dâr el se adresa cătră cei ce-1 încunjurau
lui s’ar învârti împrejurul ei. într’aceea lu domnule prefect!" — „Numa un cuvânt, clioând: căci se începuse recrutarea, şi multe inte
rese ale districtului îl reclamau; în cele
mea venia şi se ducea în drepta şi în domnule prefect!" — „Prea luminate d-le — Vă rog!.... fi-ţî liniştiţi!
din urmă văzând, că nu putâ scote nimic
stânga, uşile scârţîiau, era o învălmăşâlă prefect!" — El însă nu audia nimic şi-şi
Se întârse apoi, perdendu-şl răbdarea, din acâstă femeie, clătina din umeri şi clise:
ca la un târg. în sfârşit se îndură D-deu mergea calea înainte. Rizepowei i-se făcu
cătră Rizepowa:
de ea. Din uşa, lângă care se aşezase, eşi un negru înaintea ochilor. „Fie, ce va vrea — Rachiul! rachiul!. ... Şi femeia e
şlîabţiţ elegant, pe care-1 văduse odată în Dumnezeu!" îi trecu prin minte şi se trânti — Mai iute! Spune-mi ceai?... N’am frumâsă şi tînără!
biserică; o agrăi întrebându-o : în genunchi în mijlocul coridorului şi-şi îm- timp de perdut. (Va urma.)
— Ce aştepţi aici? Ce vreai? pleteci mânile, aşa că împedeca trecerea Sărmana femeie îşi perduse capul,
— La prefectu.... mai departe a prefectului. El se uită la când a aucl.it cum a rîs’o lumea şi ast
