Page 51 - 1901-11

Nr. 252—1901. G-AJZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

în loc să dea un răspuns, primul secretar Printre numărosa asistenţă am putut cerea unui inventar statistio, care să ou- oas de ciumă la Nicolaew, port la marea
al palatului Taşiu-bey a trimis în numele observa pe următorii: Archimandritul Di- prindă tbte întreprinderile mari şi mici ale negră, lângă Odess». — Consiliul sanitar
Sultanului o notă la ministerul de esterne, onisiu Simionesou, căpitan Panculesou, că­ acestei ramnre do activitate naţională. Priu superior a restabilit la Unghienî şi în por­
în care se face declaraţia, că Francian’are pitan Caracaş, o’un oficer Suedes, d-na şi acâstă lucrare, ministerul nu urrnăresce alt turile Sulina şi Constanţa visita medicală
nici un motiv de-a ţine aioi două vapdre d-1 Babeş, d-na şi d-1 S. Igiroşanu, d-1 soop, de cât să ounâscă situaţia reală a in­ şi desinfeoţiunea pentru provenienţele din
de răsboiO, din care oausă se refusă fer- Oomanescu dirigintele şcolei din Azuga, dustriei, nevoile ei şi mijlâcele cele mai Nicolftew şi Odessa. Tot consiliul sanitar
mauul de trecere. Ministrul este somat a-se d-na şi d-1 D, Rîpeanu, d-na Manolescu, nimerite de întrebuinţat pentru a o face a mai discutat şi despre măsurile, ce ar fi
adresa la ambasada fraucesă, oa să revdce d-na şi d-1 Kivu Ionescu, d-na şi d-1 I. să propăşâscă. Ou culegerea soiinţelor pen­ de luat în oaşul unei eventuale întinderi a
petiţia înaintată pentru acordarea fermanu- Iliescu, d-ş6ra Finţescu, d-ş6raDemetrescu, tru inventariul statistio al industriilor, mi- ciumei în Rusia.
lui de trecera. îu cerouril» bine informate d-şora Domnica Zissu institutâre, d-na şi nisteriul a însărcinat oomisiuuî şi agenţi
din Cnnstantinopol sunt de părere, că d-1 Ch. Coustantinescu, d-na Drăghicescu, «peoiall, cari se vor înfăţişa la fie-oare in­ Teatru Ibsen. Duminecă sâra —
trupa germană dela Berlin, care representă
Franoia nu va admite acâstă oerere şi se d-na şi d-1 Tafrin, d-1 Stănculescu, domnul dustriaş, în parte, cerâDdu-i informaţiunl
u mai piese de ale dramaticului norvegian
■crede, că vaporul va forţa treoerea prin Borlea, d-na şi d-1 Z»h. Mihăilescu, d-na după Gestionarele pregătite în acest soop.
Enrio Ibsen şi faoe un turneu în Orient, a
Dardanele şi fără ferman, chiar cu peri­ şi d-1 Badiceanu, d-na şi d-1 Chiţăneaou, Ministerul r6gâ pe toţi cei interesaţi să
dat şi aici în Braşov o representaţiune.
colul de-a fi bombardat. Afară de Franoia d-nii Săuesou, Niţescu, I. N. Ouoea, Das- dea multă atenţiune întrebărilor ce li-se
Sala a fost înţesată de un publio curios
mai au câte două vapora de răsboiă şi calescu, N. Constantinidis, Cojocaresou, vor pune de agenţi şi să răspundă în plin
de a aprecia prestaţiunile aoestei trupe în
Rusia şi Anglia, pe când Germania, Italia Cristian, St. Bondoc, I, Mândru, P. Dimi- adevăr şi cu bună oredinţă, pentru oa soi-
representarea dramelor lui Ibsen. S’a juoat
şi Austro-Ungaria nu sunt representate de trescu, Gh. Yladescu, Aron Jinga, C. Ciu- inţele ce se vor oulege în acest chip să fie,
u
„Wen wir Toten erwachen , una din piesele
cât prin un singur vapor. rea, Gh. Adam, M. Şioşiu, Petresou, Chi- icoua adevăratei stări de lucruri şi a ne­
oele mai nouă ale autorului norvegian şi
rescu etc. voilor oe fie-oare simte cu privire la in­
publicul a rămas fârte satisfăcut. Mâne,
Vamir. teresele meseriei sale. Pe lângă răspunsu­
Azugftţ 8 Noemvrie v. MercurI, se va da a doua representaţie.
rile ce fie-care industriaş va da la întrebă­
Aniversarea tricentenară a morţii rile agenţilor, ministerul îndâmnă pe toţi Rectificare. In nr. de erî, 251, înar-
lai Mihaiu Bravul, piua de 8 Noem­ SOIRILE DILEI. cei interesaţi a întocmi înşişi şi a încre­ artioolul de fond, ool. I. rândul 9 de jos
vrie v. a fost sărbătorită cu deosebită pompă dinţa agenţilor memorii scrise, în cari să în sus, este a ee ceti „augmentare“ în loc
— 18 (26) Noemvrie.
şi entusiasm de secţiunea Predeal a Ligei fie espuse atât nevoile industriei, aşa cum de „argumentare .
14
culturale şi de întrâga obşte din Predeal, Alegeri municipale. La alegerea fie-care le înţelege, cât şi mijlâoele cum
Azuga, Buşteni şi Poiana Ţapului. din cercul Valasutului (comit. Cojoona) s’au s’ar putâ îndrepta starea deastădl. De ase­
Serbarea acâsta a centenarului al 3-lea săvârşit mari abusurl. Propunerea făcută menea memorii, întemeiate bine pe fapte, SCIRi ULTIME.
din partea Românilor pentru a-se compune
dela mortea marelui voevod Mihaiu Vitezu, se va călăuzi guvernul când va fi vorba
o listă comună, îu oare să figureze 4 Ro­
ce s’a făcut la laudabila iniţiativă a Ligei de a lua măsuri pentru ocrotirea industrii­ Budapesta, 26 Noemvrie. Depu­
culturale, a avut reuşită deplină, fiind aju­ mâni şi 4 Maghiari, a fost respinsă de fi- lor mari şi mioî şi îu genere a intereselor tatul Melzer a ţinut un discurs în
tată de uu frumos timp, precum şi de ne­ solgăbirăul Hanko Veres cu ouvintele, oă economice ale ţărei. dietă polemisând cu Rakovsky şi
preţuitul concurs al întreg corpului didac­ pentru Români nu este loc. Declaraţia acâsta protestând, contra insinuării, că Saşii
a fost semnalul de luptă. Mijldcele din Din Bucurescî ni-se scrie, că la uni­
tic local în frunte cu neobositul diriginte ar sta sub influenţa politică a pan-
d-1 I. Oomanescu. D-sa a dat dovecll nu partea maghiară au fost cât se pote de ne- versitatea de aoolo şi-au trecut în ijiua de germanilor. Esistenţa Saşilor din Ar­
numai de un bun dascăl cunoscător perfect vrednioe. Notarii, primarii şi diregătorii 12/25 Noemvrie esamenul de licenţă în deal este inseparabil legată de statul
al misinnei sale, der şi de omul cu dor de curţilor domnesc! smulgeau ţidulele dela drept d-nii Nicolae Boca Velchereanul şi ungar sub hegemonia Maghiarilor.
alegătorii români, dându-le ţidull de ale Septimiu B. Mureşianu. Cel dintâih a tra­
neam şi patrie. Viena, 26 Noemvrie. In Reichsrat
lor. Prin manoperele aceste Maghiarilor li-a tat tesa despre „Regimul dotai“, âr al doi­
Des de diminâţă îl vedem în fruntea s’au respins moţiunile de urgenţă re­
elevilor şcolei înconjurat şi de întreg cor­ succes de a face ca lista Românilor se cadă lea despre „Condiţhmea juridică a streinilor lativ la congregaţiunî.
pul didactic. S’au cântat diferite cântece, In cerourile Blaşiu, Abrud şi Bărăbanţ (co­ în România“. Amândouă esamenele au fost
mit. Albei-inferiâre) lista Româuilor a reu­ trecute cu distincţiune. Atena, 25 Noemvrie. Cabinetul
cari dedeau acestei ci>l© un caracter deose­
şit în total sâu în parte. — In oercul Jghiu Teotokys a demisionat irevocabil. —
bit sărbătoresc. Moştenirea Take Anastasiu. îua-
au reuşit 2 Români; în cercul Vidrei 2 Ro­ Zaimis a fost primit în audienţă la
Pe întreg parcursul drumului Azuga- inte da asta cu doi ani a murit îu Tecuci Rege. El fu însărcinat cu formarea
Buşteni, au intonat mulţimea „Imnul Re­ mâni; în cercul Aiudului 3 Români; în oer- marele proprietar Take Anastasiu, lăsând
oul Vingardului lista Românilor a cătjut, noului cabinet. — Deşi cabinetul
gal", „Deşlâptă-te Române" şi alte cântece totă averea sa în valâre de mai multe ini-
graţia abusurilor şi presiunilor oontrure. — Teotokys şi-a dat demisiunea, stu­
patriotice, cari au fost primite cu însufle­ liâue Academiei Române. Doi fraţi ai de­
In Abrud au reuşit; 3 Români. denţii nu încetâză de a cere ca tra­
ţire de publicul adunat. functului s’au presentat nu peste mult cu ducătorii evangeliei se fiă escomuni-
Sosiţi la Buşteni, unde serbarea a Darânyi pentra Secui. în budget un alt testament, prin oare voiau să dove-
caţî In decursul Ţilei au fost âfăşî
avut loc, iau parte la acesta membrii Ligei ministerului de agricultură este o nouă posiţie dâscă, oă ei sunt adevăraţii moştenitori.
demonstraţiunî. Trupele sunt tote
ou drapelul, şcbla din Azuga cu drapelul care portă titlul: „Pentru scopurile ajutoră­ S’a făcut proces, oare durâză şi astftdl. La
consemnate.
etc. şi o asistenţă destul de numerdsă. rii economice a poporului de pe vămentul sâ- ultima pertractare ţinută în cjiua de 22
Paris, 25 Noemvrie. Porta oto­
44
La ora 10y a. m. se începe oficiarea cuesc — 38.000 cordne . Ou acâstă sumă şi Novembrie esperţii Minoviol, Ionescu şi
2
mană a autorisat trecerea prin Dar­
parastasului de Prea Sfinţia Sa Archiman- cu cele 70.000 cordne preliminate pentru Voinescu au declarat, că acest testament
danele a staţionarului ambasadei
dritul Diouisie Simioneseu, încunjurat de „ajutorarea asociat iunilor ce se vor forma ne este fals, care declaraţie advocaţii fraţilor
francese din Constantinopole „La
11
cler. Corul d-lui Mihăilescu, dirigintele şoo- pământul sâcucsc ministrul speră, oă va Anastasiu in zadar s’au încercat a o răs­
44
Mouette .
14
lei din Buşteni, spre lauda sa a fost şi de face un „bun început în favorul Săouilor. turna. Tribunalul a respins oererea de anu­
astădată la ÎDălţime. lare a primului testament şi a fixat termi- Johannesburg, 25 Noemvrie. Tri­
Kossutliiştii şi dreptul de alegere.
Terminându-se serviciul divin membrii nul pertractării finale pe cjiua de 31 Ia­ bunalul marţial a pronunţat pedepse
Sa soie, că printre cei cari aspiră la o lege
Ligei învită publicul să ia parte la confe­ nuarie. Se orede oă în urma declarării es- asupra Burgherilor Werneck şi Mayer,
electorală mai bună, sunt şi kossuthiştii. acusaţî că au instigat pe Burgherii
rinţa, ce urma să se ţină în localul şcdlei, perţilor va trebui să intervină procurorul
Ei însă uu voiesc ca de acest drept car­ din câmpurile de coucentraţiune se-şî
de cătră d-1 Rîpeanu, dirigintele şcdlei din contra fragilor Anastasiu.
dinal să se buoura şi naţionalităţile nema­ calce jurământul de fidelitate. Wer-
Predeal, relativ la viaţa şi măreţele fapte
ghiare, drept aceea pun o oondiţiă monstru- f Otto V. Biilow, fost ambasador
ale marelui Mihaiu. neck, condamnat la morte, a fost
osă: numai acela să aibă drept de alegere, german la Vatican, a murit îa 22 Noemv. împuşcat; Mayer fu condamnat la
Sala şcolei, ce se oferise de d-1 I. Ka- care scie scrie şi vorbi unguresce. „Alkot- în Roma în etate de 74 ani. Otto v. Bii­ închisbre pe viaţă.
lindern administratorul Domeniilor Coronei, many face la acesta pretensiuce monstru- low a fost însoţitorul permanent în călăto­
4 4
destul de încăpătdre altă-dată, pentru acum osă nrmătdiea observare nimerită : „Asta riile lui "Wilkelm I după răsboiul germano-
era insuficientă pentru a ouprinde pe toţi ar însemna esehiderea din drepturile con­ frances, ca representant a] ministerului de g V JE Si S 13.
ce veniseră să asculte pe oonferenţiar. stituţionale a 7— 8 miliâne Germani, Slo­ esterne. El fu numit representant la Vati­ Un baston istoric. In anul 1899 s’a
In mijlocul tăoerei, ia cuvântul D-1 vaci, Români, Sârbi, Ruteni. Dâr să presu­ can la 1892, după retragerea lui Scbdozer vândut la licitaţiune publică îu Londra un
S. Igiroşanu preşedinte al Ligei, secţiunea punem, oă pretensiunea şovinistă orbă a şi a funcţionat oa atare păoă !a 1898, când simplu bastou de trestie cu butnbuleţ de
Predeal, care în câte-va cuvinte bine sim­ kosauthiştilor e îndreptăţită şi cuminte: s’a retras din causa bătrâneţelor şi fu în­ aur, pe care un amator de rarităţi l’a cum­
ţite, arată scopul aoestei sărbărl, şi în mij­ atunci pretindă kossuthiştii şi aceeea, ca locuit prin baronul Rotenhan. părat on „dece mii de fiorini". Ou acest
locul aplauselor nesfârşite pesentă pe confe­ oetăţenii, cari nu sciu unguresce, sâ nu plâ- baston a bătut în 1850 locotenentul Ro-
bert Pate pe regina Victoria a Angliei.
renţiar. tâscă dare şi să nu fiă obligaţi la miliţia. Moştenire uriaşă. Nioulae Papazian Regina tocmai eşiâ din palatul de Cam-
D-1 Râpeanu, cu figura-i simpatioă şi Aşa-i că la asta nu se gândeso kossuthiştii? este un biet Armân, care a imigrat nu toc­ bridge, unde dăduse audienţe, când Pate
cu o vooe destul de oiară, începe prin a Dâr cel care e bun să plătâsoă dare şi să mai de mult din Turcia şi-şl câştiga pâ- i-a sărit înainte şi l-a tras câte-va lovituri
face istoricul întregei vieţi a voevodului fiă soldat, acela să fiă buu şi între barierele nea ca servitor la primăria din Gherla, pi­ aşa do puternice ou bastonul, încât pănă la
român, face o oehire generală asupra poli­ drepturilor constituţionale, ori seie uugu- lele acestea Papazian a primit o veste, oă luârtea ei se cunosceau urmele loviturilor
pe trupul ei. Pate a fost osîudit să fie bă­
ticei întregei Europe de pe acel timp, schi- resce, ori nu. Kossuthiştii fac pe marii şo- a moştenit dela uu unchii! al său suma de tut în public cu bioiul, dar regina a mo­
ţâză relaţiunile ţării cu celelalte puteri, viniştl : Dâcă sunt cu adevărat şoviniştî, 50 mibdne fiorini. Cu bani adunaţi de pe dificat sentmta în exil de şeapte ani. Osîn-
.arată starea precară a bietului popor ro­ atunci de ce primeso în numărbse cercuri la binevoitori, Papaziau a plecat în ţâra ditul şi-a făcut pedâpsa îu Tasmauia. A
mân, descrie în culorile oele mai vii lup­ voturile celor cari nu sciu uuguresoe? 4 4 sa, ca să aducă la Gherla colosala moşte­ murit îu 1895. Pe atunci se vorbia, că ne­
tele dela Călugăreai, precum şi celelalte nire. norocitul a oomis crima într’un acces de
Concert. Corul Reuniunei române de nebunie.
avute ou Turcii, Polonii şi Tătarii, pănă ce
cântări din Braşov va da uu ooncert în Proprietarilor de case le aducem
ajunge la intrarea triumfală a lui Mihaiu
20 Noemvrie (3 Decemvrie n.) în sala re­ aminte, că fasiuuile de dare relotive la chi­ Proprietar-. Dr. Aurel Mureşianu.
în Alba-Iulia; arată modul mişelesc cum Redactor responsabil: Traian SC. Pop«
dutei orăşănescî. Programul acestui oonoert ria oaselor cari vor servi ca basă la măsu­
acest geniu militar oăclu victimă uneltirilor rarea dării de case pe auii 1902, 1903 şi
se va publica îu curând.
lui Basta pe oâmpia Turdii. 1904, trebue să se predea pănă în 30,Nov. oooQaaooooQaooo®oaooooooooooooo
Dela început şi pănă la sfârşit d-sa & Inventar statistic asupra indus­ st. n. la oficiul de dare orăşenesc. A se Dr. Sterie 2T. Cinrcu
ţinut înoordată atenţiunea auditorului. Ul­ triei române. Ministerul rornâu al agricul-
vedea publicaţiunea apărută în n-rii 247 şi
timele cuvinte i-au fost acoperite de aprin­ turei, industriei, oomerciului şi domeniilor 249 ai „Ga^. Trans. 4 4 X. JPelilkangasse. — Nr. IO. Viena
sele nesfîrşite ale publicului. EotusiasmaţI publică următârele prin „Monitorul Oficial : C o n s u l t a ţ i u n !
44
cai de faţă se repe.'jiau la oonferenţiar, Ministerul, dorind a cunosoe într’un mod Ciuma în Rusia. Legaţiunea română cu celebrităţile medicale şi cu specialişti dela
■stringându-i cu căldură mânile şi felioi- esaot şi complect, numărul, felul şi starea din Petersburg a însciinţat ministerul ro­ facultatea de medicină din Viena.
tâudu-1 pentru frumosa reuşită. industriilor esistente in ţâră, a hotârît fa­ mân de esterne despre constatarea unui OOOOOOOOOOOOOOOSJ oooo oooocoooooo