Page 53 - 1901-11

RED ACŢIUNEA, „qazeta“ iese în Mare dl.
MiQinistraţinnea şi Tipografia Abcnamenta pentru Austro-Ungarla:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe ş6se luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori nofrancate nu se pri­ N-rii de Dumineci £ /. pe an.
mesc.— Manuscripte nu se
retrimit. Pentru România şi străinătate:
I N S E R A T E Po un an 40 franol, pe ş6se
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
■B prlmeso la Admlnlstraţluna in N-rii de Dumineci 8 franol.
Braţov şi la unmitdrole
Se prenumoră la t6te ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: oiele poştale din întru şi din
În -Vlena: la N. Dukes Naclif., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augenfeld. & Emeric Les-
ner, Heinrioli Schalek. A. Op- ADonamentnl pentru Braşcr
pelik Naohf. Anton Oppelik. Admmistrafiunca, Piaţa mare.
in Budapesta: la A. V. &old- Târgul Inului Nr. 30, stagiu
bergor. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şese
Leopold (VII ErzsĂbet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor,
PREŢUL INSERŢII! NILOR: Cu dusul în casă: Pe un nn
o Beria garmond pe o colină N U L L X I Y . 24 oor., pe 6 luni 12 o., petrei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 oorâne. — Un osemplar
Publicări mai dese după tari­ 10 bani. — Atftt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi inserţiunile sunt a se
pagina 3-a o soriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. 253. 1901.

Deraiare şi apropiare. De aici foia maghiară conchide Tot în decursul cjilei de erî s’a Din dieta ungară,.
cu drept cuvent, că Maghiarii se mai săvârşit o altă „apropiere" în
Buletinul cel mai nou, ce rii-1 tem de cestiunea naţionalităţilor, 6r cameră, unde deputatul sasWilhelm (Şedinţa dela 25 Noemvrie n.)
aduc foile maghiare despre mersul modalitatea amintită de a o per- Melzer a făcut unele enunciaţiunîîn
desbaterei adresei în dietă, spune, că tracta nu o aproba. Ţine adecă, că formă de apărare faţă cu atacurile Am semnalat deja erî, oă în şedinţa
dela 25 Noemvrie a dietei, a fost o discuţie
acâsta desbatere a deraiat. trebue se se clarifice elementele fun­ deputaţilor Rakovszky şi Gfyorffy
interesanta. Ivanlca Oszkar, membru în fos­
Foile maghiare recunosc, că ca­ damentale etice ale acestei cestiunî, îndreptate contra germanismului şi
tul partid apponyist, âr acjl mare liberal
racterul desbaterii s’a schimbat aprope fiind-că numai cestiunile cunoscute a Saşilor.
fără de veste şi că ea a trecut de­ şi pătrunse pot fi resolvate cu succes. Foile din Pesta raportâză, că szellist, a atacat în mod vehement partidul
odată dela cestiunile economice la Noi nu vom urmări ac|i mai de­ întrâga cameră a aprobat şi a aplau­ poporal împutându-i, oă susţine o fâie
(„Krestyăn“), care publică articole „contra
cestiunea naţionalităţilor. parte espunerile lui „Magyarorszag" dat enunciările lui Melzer, cari ar fi
statului" şi „contra Maghiarilor", âr edito­
Atât discursul tronului cât şi cu privire la modul de a discuta culminat în accentuarea „direcţiunei
proiectele de adresă — cjice „Ma- cestiunea des amintită. Voim numai pacînice a nisuinţelor culturale ale rul acestei foi fiind abatele I. Molnar (Dar-
gyarorszag" — au pus greutatea se arătăm, că presupunerile şi pă­ statului maghiar, în care t6te cele­ tidul poporal), acesta fu bănuit, că stă în
legături ou Slovaoii şi că îuouragiâză pe
principală pe situaţia economică a rerile ndstre au ajuns a fi recunos­ lalte elemente naţionaliste şi-ar găsi aceştia la „subminarea statului naţional
terii şi desbaterea a pornit în acest cute chiar şi de foile adversare. terenul lor de desvoltare şi vali- maghiar".
văgaş. Şi acjî? Nimeni nu mai vor- ţ)iarul fracţiunei ugroniste a in- ditare."
besce de situaţiunea economică, ci dependiştilor aduce şi o soire detai­ Aşteptăm să vedem întregul dis­ In urma aoestor grave învinuiri de­
putatul I. Molnar s’a apărat printr’un lung
numai de cestiunile confesionale, şi lată despre amintita presentare a curs al lui Melzer, căci numai cu-
disours în care a documentat între al­
mai cu s6mă de cestiunea naţionali­ noilor deputaţi naţionalişti la minis­ noscendu-1 putem să seim pănă unde
tăţilor. Chiar şi resboiul de guerilla tru-preşedinte. Deputatul şerb Pav- a aflat a fi consult se mârgă cu tele opresiunea la care sunt espuşl Slo­
dintre partidul poporal şi fostul par­ lovicî şi deputaţii slovaci Martin „apropierea". vaoii. Discursul fiind de importanţă, îl re-
sumăm aici.
tid naţional se portă acum pe mo­ Kollar şi Ioan Valasek au fost ieri
tivele cestiunei naţionalităţilor. la Koloman Szell spre a i-se pre- Congresul pentru autonomia ca­ I. Molnar începe prin a declara, că â
După-ce arată aceste, numita senta. In decursul convorbirii s’a tolică. Preşedintele oongresului catolioilor cetit artioolii din „Krestyăn", dâr n’a aflat
f6iă mai face nisce interesante con­ atins, firesoe, şi cestiunea naţionali­ unguri, oontele Iulius Szapary, a oonohe- în ei nimic, ce ar fi îndreptat în contra
statări, scriind: „6menii au presim­ tăţilor. Deputatul şerb a accentuat, mat o conferenţă, ,1a oare a invitat pe mem­ limbei oficiale maghiare şi în contra „sta­
ţit, că cestiunea naţionalităţilor e că dorinţa cea mai ferbinte a Şer­ brii acestei corporaţiunî, ou scop ca să-şi tului unitar naţional magh'ar", de cumva
aprope se fia adusă în desbatere, bilor este cât mai grabnica conche- dea părerile privitor la obiecţiunile, ce s’au — dise — stîrpirea limbei altora nu se oon-
der n’au cutezat a-se atinge' de ea. mare a congresului lor bisericesc. făcut din partea diferitelor grupuri asupra sideră drept o reclădire a statului maghiar.
Au aşteptat, ba aprdpe au dorit (?), Szell se fi promis, că în curend va elaboratului comisiunei de două-cj.eoI şi şâpte. Molnar spune, oă programul politicei de na­
ca cei vre-o câţî-va deputaţi naţio­ pertracta în privinţa aeâsta cu pa- Contele Ferdinand Ziohy şi Ştefan Ra- ţionalitate a partidului său, este identic cu
nalişti nou aleşi se aducă lucrul în triarchul Brancovicî. Pavlovicî a asi­ kovszky din partida poporală s’au declarat programul ministrului preşedinte Szfll, şi
discuţiă. Aceştia au şi simţit tre­ gurat în fine, că poporul serbesc stă kotărît în contra acestui proiect. Ceilalţi totuşi poporalilor li-se strigă: trădători. Noi
buinţa de a-se declara, dâr au aflat pe basă constituţională şi că densul membrii, se afirmă, au dat a se ounâsoe, (poporalii), ca şi ministru-preşedinte dorim
aerul din parlamentul ungar neo- va stărui în dietă pentru esecutarea că pâte sub auumite oondiţiuul, ar fi aple­ a-ne purta echitabil faţă cu naţionalităţile.
bicînuit şi de tot aspru, ceea-ce li a legei de naţionalitate. caţi a primi proieotul. Cu privire la con- Apoi continuând:
luat voia său curagiul de-a păşi cu Deputaţii slovaci au declarat la chem&rea congresului pentru autonomia oa- In artioolii respectivi se ridică plân­
vizirul deschis pe arena parlamen­ rendul lor, că ei îşi vor esprima în tolieă, s’a luat la cunoscinţă, că el va fi gerea, câ poporul slovac nu se simte aici
tară. Ei aşa au crecjut, că va fi mai dietă dorinţele numai pe basă con­ oonchemat în jumătatea a doua a lunei lui acasă, nu vede nimic în jurul său, oe ar
bine, dâcă vor încerca mai întâiu o stituţională. La acâstă declarare de Ianuarie 1902. pute să deştepte în el sentimentul, că ţră-
apropiei e de caracter confidenţial, sine înţelesă, i-a constrîns Coloman esce între rudenii, ci toţi din juru-i îi strigă
de aceea s’au presentat astăcji în Szell, care a aflat cu cale a i aver- Mişcarea deputaţilor bucovineni. oă e străin. De aici nu reiese, că poporul slo­
corpore la ministru-preşedinte, şi şî-au tisa, „se nu urmeze politica pansla- Un cjiar din Cernăuţi este informat, că toţi vac e centrifugal, el nu nisueăoe în afară,
desfăşurat înaintea lui gravaminele, viştilor estremî". După acăsta Kollar paşii mareşalului Lupul pentru împlinirea ci-1 d6re, că în patria sa nu-şl p6te găsi
dorinţele şi plângerile lor. Vedem der a atras atenţiunea ministrului-preşe- postulatelor puse de deputaţii bucovineni, vatra, că în propriâ-i patriă e tratat ca
din tote părţile reservă şi trăgănare dinte asupra părăginirei scdlelor slo­ în urma oomferenţelor, au rămas zadarnici. străin. îmi aduo forte bine aminte, oă în
în cestiunea naţionalităţilor şi lucru vace, 6r Szell i-a răspuns, că se va — „Deşteptarea" din Cernăuţi nu se miră versta mea de băiat alergam ou sete la
ciudat, desbaterea totuşi a eşit din informa temeinic asupra stărei lor. de loo de acest nesuooes, căci între depu­ ţărmul Dunării şi strigam bieţilor vîslaşl
văgaşele cestiunilor economice şi a Aşa s’a petrecut „apropierea taţii buoovinenl nici unul nu este ales din slovaci vorbe de batjocură şi ocară. Ungu­
sărit în orbita cestiunei naţionali­ confidenţială" a numiţilor deputaţi voinţa liberă a alegătorilor. rul dice, că „Slovacul nu-i om°. Sunteţi şi
tăţilor". de ministru-preşedinte. d-vostră convinşi oa şi mine, oă Slovacii

FOILETONUL „GAZ. TRANS". — Of, domne, dâmne! însă?.... Când are ţăranul o suferinţă, el o Calea i-o încurcă 11 ...
Uiu iu-iu!
După aceea se depărta din palat. sufere... şi nimic mai mult! Rizepowa se
(16) Cum zări pe Rizepowa, rămase pe loc
Afară se întunecase cerul şi se vedeau în simţia în mâna aspră a nenorocirei, întoc­ îşi deschise braţele şi grăi:
Natură si vietă. depărtare nori grei de furtună. Era pâclă. mai ca o pasere chinuită de un copil răs­ „Hei, fetiţă
Nu voesc să mai descriu, ce se petrecea în făţat. Ea mergea supărată şi cu privirea
sufletul Rizepowei acum, când se întorcea abătută. Vântul o punea pe fugă, sudorile Dă-ml guriţă!“
De jE. Sienkiewicz, trad. de I. C. Frunză
acasă şi trecea pe lângă biserica reformată. îi curgeau pe frunte, âr ea nu eficea nimic. Voi să o prindă în braţe, Rizepowa
— Continuare. —
Dâcă s’ar afla domnişora Iadwiga într’o Din când în când, dâcă copilul, bolnăvio- se speria, ocoli pe acest ţăran şi-şi strînse
După aceea se adresa din nou cătră ast-fel de împrejurare, de bună sâmă ea ar rul ei copil, deschidea gura şi răsufla greu, copilul la sîn; ţăranul se luâ după ea, dar,
Rizepowa eu o voce, încât femeia sta să scrie un roman de sensaţie, în care ar ca şi cum şi-ar da sufletul, îi cjicea do­ oum era beat, cădu peste cap. Se ridica de
se ascundă în fundul pământului: căuta să convingă pe cei mai amarnici po- mol: „Iascule, dragul meu!" şi-şi lipia bu­ jos, nu o urmări mai departe, puse mâna
— Dâcă eşti trâză şi mă înţelegi, stivi şti, că totuşi în lumea acesta mai zele ei de mamă pe fruntea aprinsă a bă­ pe-opâtră şi arunca după ea, de sbârnîia prin
arată pricina ta la primăria din sat şi ast­ esistă fiinţe idealiste. La domnişora Iadwiga iatului. — Se depărtase binişor de oraş, vânt. Rizepowa simţi o durere la cap, i-se
fel mi-se va presenta în scris ! fie-care impresie i-ar fi ajuns în consciinţă se afla departe în câmp, când de-odată se întuneca privirea şi cătju în genunchi. îşi
Ou acestea se depărta pripit şi lu­ şi amărăciunea sufletului ar fi isbucnit în opri, căci un ţăran beat venea pe drum. aduse aminte de copil, se opinti şi o luâ la
mea alerga după el cu cuvintele: „d-nule vorbe şi în idei dramatice. Acest circul vi- Norii se adunau şi se rostogoliau într’una fugă. Se opri lângă o cruce, se uita în tote
prefect!" „Numai o singură vorbă, d-nule tios, acest simţământ adânc şi dureros de pe ceriu, se pregătea o vijelie. Din când în părţile şi observa, că beţivanul era departe în
prefect!“ nepotrivâla, ce esistă între neputinţă şi când fulgera. Ţăranul habar n’avea de ni­ urma ei şi mergea clătinându-se cătră oraş.
forţă, acăsta frunză pe timpul unei furtuni, mic, împlăşcat cu zăbunul în vânt, cu că­ în clipa acâsta simţi o ferbinţâlă deosebită
în coridor nu mai era nimenea, o li­ convingerea înăbuşită, că nicăiii nu este ciula pe-o ureche, cânta clătinându-se în­ la gât, se pipăi cu mâna şi când se uitâ
nişte adâncă, nu se aucjia nimic, numai co­ scăpare, nici aici pe pământ, nici dincolo tr’o parte şi într’alta: pe degete, văclu pete de sânge. I-se făcu
pilul Rizepowei începu să răcnâscă. Se deş­ în cerib,— tote acestea la un loo i-ar fi in­ negru înaintea ochilor şi-şi perdu simţirea.
tepta, biata femeie ca dintr’un somn, se ri­ spirat domnişorei Iadwiga un monolog în­ „Umblă Lina După o bucată de vreme îşi veni ârăşl în
Prin grădină,
dică de jos, îşi luă copilul în braţe şi ca sufleţit, pe care dâcă l’ar fi decopiat ci- simţiri, era jos pe pământ proptită de cruce.
Napi ea sapă
să-l adormă începu să-l lulue, cu o voce ne-va, era de ajuns, ca să-şî facă o repu- Napi desgrdpă, Pe alăturea trecea o cabrioletă şi în ea
care chiar şi ei i-se părea străină. taţiune şi să ajungă la renume... Rizepowa Coda sapi-i scurtă era un coconaş cu o guvernantă dela cur-