Page 54 - 1901-11

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 258 -1901.

nu sunt populari în Ungaria. Mergeţi ori fel, încât cred, că toţi sciu UDguresoe. Şi Numerii aceştia nu sunt sooşî din lista „Sviet sorie, că acum Maghiarii tre-
a
unde in ţâră (printre Maghiari) şi vedeţi, totuşi „Budapesti Hirlap" scria pe atunci, paşapârtelor date, ci din datele asupra oir- bue să alâgă între Germani şi Slavi.
dâoă nu oumva Slovaoii pretutindeni sunt oă aoeştî 167,000 de omeni, afară de sina­ culaţiunei în porturile străine. „Ruslctj Listok declară, ca Maghiarii
u
amintiţi oa obiect de batjocură. goga din strada-dohâny, în t6te biserioile Se vedem însă, după naţionalitate, câţi tot-dâuua se clatină între Germani şi Slavi
în articulii pomeniţi se plâng, că sub li-se face cultul divin în limba germană. au emigrat: şi mai bucuros se iufeodâză Germanilor,
masoa patriotismului, ei (Slovacii) sunt asu­ Vdszi: Greşală, pe care trebue să o
Slovaci...................... . . . . 1 4 ,170 , decât alături de Slavi să jâoe un rol inde­
priţi. F6rte bine îşi vor aduce aminte domnii, desaprobăm, cu oare noi (Jidovii) nu ne
Maghiari . . - . .....................9 883 pendent pe bina istoriei universale.
că funcţionarii din nordul Ungariei au făcut identificăm şi vom oere îndreptarea ei (Mare u
Germani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 . ,393 „Petersburgskija Vjedomosti nâgă Ma­
pe başibozucii. Aoeştî funcţionari aveau un sgomot). oe
Croaţi şi Sârbi . . .....................3, 928 ghiarilor orl-ce rol iudependent, şi (j' >
paratoner, ei juoau pe marii patrioţi, fiind­ Molnar I.: Ei, vedi d-le Veszi, dâcă
Ruteni....................... ,116 că pentru aşi susţină propria lor viaţă de
că biroul (seoţia naţionalităţilor) pe care vrâi să maghiarisezl aşa de straşnio, pof­ stat, sunt siliţi a-se umili dinaintea influen­
Români..................... .....................5. 092
l’a desfiinţat d-1 mioistru-preşedinte, privia tim şi începe aici.
Alte naţionalităţi . 306 ţelor vienese în tâte oestiuuile interna­
ou oohl buni lucrurile, oe le săvîrşiau ei, Oratorul oontinuând vorbesce despre ţionale.
Mai mulţi au emigrat aşa-dâr Slovaoii,
că adecă maghiarisau cu forţa. Tocmai pen­ emigrarea Slovacilor, ou provocare la sus- Mai interesantă e părerea cjiarului
după ei Maghiari, apoi Germanii, deşi aceş­
tru acâsta administraţia le ierta unele lu­ numita f6iă slovacă, şi arată, că oonviuge- „Rusia , după oare apropierea Austro Un­
a
tia sunt peste tot bine situaţi materialicesoe
cruri, oe n’ar fi trebuit să le ierte. rea emigranţilor slovaci este, oă o duo mai gariei de Rusia vrâ să fiâ o curată trăsă­
şi ţin mult la patria lor. Din Transilvania
Articolii din oestiune mai ridică plân­ bine în America, decât în Ungaria, fiind­ tură de şah pentru contrabalansarea peri-
au emigrat ou totul 4946.
gerea, că Slovacii fiind săraol lipiţi, că în Amerioa tâte popârele sunt egal oulului răsboiului vamal cu Germania.
mai trebue s£ îndure persecuţiunl şi pentru tractate. Căuşele? — Uşor de ghicit: miseria Foile unguresc! reproduc aceste
ceea-ce s’a născut de-odată ou ei, adeoă Molnar spune, că partidul poporal nu şi amărăciunea la cei cari n’au norocirea voci, fără de a-le face vr’un comentar.
pentru limba lor, sunt priviţi chiorîş când aousă pe nimeni de trădare de patriă, şi de a-se fi născut din seminţia lui Arpad-
iau în mână o carte slovăcdscâ, ori sâ rdgă cjioe, că partidului poporal nu i-se pote Levi; la ceilalţi dorul de a-şl căuta un traiă
din carte slovăcdscă... Da, sunt persecutaţi lua îd nume de rău stilul, oe l’a folosit în mai bun, decât în „fericita Ungaria". Una Discuţiunî asupra congregaţiunilor
pentru limba lor (oratorul e violent în­ apelurile cătră alegători. Partidul poporal din cause nl-o relevă o fâie guvernamen­ în „ReichsrathY
trerupt.) Dâcă bine îmi aduc aminte, chiar a învăţat aoest stil dela liberali. Citâză din tală maghiară. Ea spune, că în 1900 şi-au
eu am interpelat pe fostul ministru de in­ o oirculară a fişpanului din Treiscaune, schimbat stăpânii 514.263 proprietăţi diutre (Şedinţa dela 22 Noemvrie.)
terne, pentru-că tinerimei slovaoe din Csa- oare să folosesce de termini mult mai as­ cari numai '/ parte au fost moşteniri. In ErI ni-a adus firul telegrafic soirea,
4
cza i-s’a oprit o serată, la oare voia să dea prii. Iu fine citâză din cjisrul lui Vâszi 1900 s’au făcut înlabulărî p6 imobil pentru oă moţiunile de urgenţă ale deputaţilor Er-
o representaţiă teatrală în limba slovaoă. „Budapesti Napl6“ şi din alte diare ungu­ suma împrumutată de 678 milione corâne, ler şi Eisenkolb, cari cereau între altele şi
Dâr cum să dea ei o representaţiă ma­ resc! arătând, în ce stil neîufrânat şi vă­ şi din datoriile acestea n’au fost şterse de­ eliminarea oălngărilor şi oâlugâriţelor din
ghiară, când nu sciu unguresce? tămător s’a scris despre partidele con­ cât 344 milione. Reiese aşa-dâr, că proprie­ instrucţiunea publică, au fost respinse.
Veszi (Weiss): Sd 'nveţe unguresce. trare. tarii de case şi pământ din Ungaria au Din şedinţa dela 22 Noemvrie însă
Mo In ar I. : Aibă niţică răbdare d-1 * fost siliţi să se îndatoreze într'un singur an trebue să mai aducem sfîrşitul disoursului
deputat, voifi reveni şi la acâsta. Aşa-dâr, în şedinţa dela 26 Noemvrie, conti- cu 334 milidne cordne. deputatului Schoeider, care este caracteris­
on. oameră, li-au oprit să dea representa- nuându-se desbaterea adresei, ia cuvântul Cifre aloquente. tic în privinţa gradului de aversiune, de
ţia, pe când aoolo altfel decât slovăcesce nu deputatul Gyurlcovicî (croat), care spune, că oare e stăpânită populaţia creştină din
poţi vorbi cu poporul. Veţi cjioe, că să ma- în Croaţia e pace şi linişte. Majoritatea Austria faţă cu Jidovii.
gbiarisâm. Şi eu dio, să maghiarisăm, dâr locuitorilor simte la fel cu Maghiarii, tră­ Voci rusesci despre Maghiari. Ultimul pasagiîi, ce l’am adus erl din
ian să vă cetesc ceva. Când limba ma­ iesc împreună, şi dâcă va fi nevoie, vor discursul lui Schneider, era acel referitor la
ghiară s’a decretat de limbă ofioiosă, Sze- muri împreună. De când cu visita marelui duce inquisiţia spaniolă, despre care Schneider
chenyi a c|’ (oetesoe): „Legile nostre nu Mclzer declară, faţă ou Rakovsky, că Mihail Nicolaevicî la Budapesta, foile spunea, oă a fost motivată de tendiuţele
8
prescriu o’un fir de păr mai mult, decât ca Saşii nu germanisâză sub pretextul protes­ rusesc! s’au ocupat şi se ocupă încă de acaparare ale Jidovilor, oarl voiau să
în locul limbei latine morte, să păşâscă tantismului şi protestâză ooutra aousării, cu Maghiarii şi cu rolul ce-1 au ei faoă din Spania un nou imperiu jidovesc.
u
limba maghiară". Şi apoi dice (cetesce) : oă societatea „Gustav Adolf" ar da ajutore în politica europâna. „Novoje Vremja Deputatul Schneider, oonsiderâud stările de
„Cel oe pretinde mai puţin său mai mult şi pentru alte scopuri, decât pentru oele publicase chiar un articul măgulitor atunci din Spania, a esclamat : „Dâcă eu aşi
deoât atâta, acela a [uitat de drepturile na­ bisericesc!. Saşii sunt credincioşi buni ai pentru Maghiar!. S’au aliat înse fi avut puterea inquisitorilor, Torquemada
ţionalităţilor.. .“ Er eu cred, că Szechenyi a patriei ungare şi sunt aderenţi nestrămutaţi 4iare rusesc!, car! i-au combătut pe ar fi fost faţă ou mine un uoonio de oiobotar"
fost tot aşa de bun patriot oa d. e. d-1 Veszi, ai ideii de stat maghiar. politicianii din Peşta, imputându le, (Wenn ich die Macht der luqnisitoren ge-
fiind-oă istoria îl numesoe pe Szechenyi de Ralcoslcy declară, că Melzer nu i-a răs­ că persecută şi nedreptăţesc pe Slavii habt hătte, Torquemada wăre gegen mich
cel mai mare Maghiar. turnat aousaţiile. din Ungaria. „Poli. Corr.“ din Yiena ein Sohusterbub gewesen).
Veszi: Asta a fost înainte ou 60 de a răspuns priutr’un articul inspirat Schneider (continuă) : Jidovismul are,
Papp Zoltan susţine, că actualul sis­
ani, mult am progresat de-atunol. din Budapesta, negând or!-ce opre­ după cum se vede din istorie, o influenţă
tem politic nu se pâte menţine. Oere teri-
Molnar I.: Te rog aştâptă puţin, re- siune a Slavilor. periculâsă statului, nu numai în Austria,
tor vamal şi armată independentă. El spune,
viu îndată. Şi eu dio, să maghiarisăm, fi- „Novoje Vremja vine acum şi dâr în lumea întrâgă ; ar fi mult mai bine,
u
că statul cumpără locomotivele din Graz.
resoe în măsură trebuinciosă, între margi­ răspunde lui „Poli. Corr.“ următo- dâoa s’ar prooede contra acestor âmenl din
După pausă Csernoch loan apără pa­
nile necesare, er nu esoedând, fiind-căprin rele: partea statului, nu contra călugăriţelor.
triotismul partidului poporal faţă cu aou-
esces nu facem, decât să ne înstrăinăm pe „Pentru Maghiari a sosit într’adevâr (Aplause furtunose pe băncile sooial-oreştmi-
sările lui Ivanka.
oei de limbă străină şi în loo de-a ajunge timpul să se gândâsoă la isolarea în oare lor). Mai departe particularităţile de rassăînoă
ceea-ee am ţintit, vom da de contrarul. se găsesc şi să privâsoă puţin în jurul lor. sunt causa pentru care Jidovii au fost persecu­
Pichler: Germania germanisâză în Emigrările. Pe Austria nu se pot lâzima. Mintea sănă- taţi. Vă rog să vă uitaţi numai la unul din
Posen cu bastonul. tosă pretinde, ca Ungaria să sprijinâscă pe ei şi veţi ounâsoe îndată, dâcă este sâu nu
Molnar I.: Dâoă pofitiţl şi vă place, Din raportul asupra stărilor publice acele elemente austriaoe, cari pot forma Jidov. După nas îl v-^ţî ounâsce numai
recomand acest mijloc pentru aceia, despre în Ungaria, mai interesantă este partea re- un zăgaz faţă ou pangermanismul, adecă deoât, că este Jidov. (Aprobări). Drumont
cari voi îi vorbi îndată. Ou ooasiunea ulti­ feritore la emigrări. După statistică au emi­ să sprijinâscă pe Slavii austriacl şi mai pe spune: „Jidovii se mirâsă unii pe alţii".
mei numărări a poporaţiunei, s’a afiat, că grat, în : sus de tote pe Cehi. Sprijiuind ei pe aceşti (Ilaritate). Chiar şi alte popâre semite au
este în Ungaria o rassă, care numără fârte 1896 .................................. . . 24.648 anteluptătorl, la timpul său şi Ungaria se o ură mare oontra Jidovilor.
mulţi loouitorl şi din cari numai în Buda­ 1897 .............................................. 14.106 pote răzima pe marea lume slavă, oare îi Sohuhmeier a vorbit şi despre con­
pesta trăeso 167.000 (Jidovii\). Asta e o 1898 .............................................. 22.802 încunjură de tote părţile şi de care îi lâgă fiscarea averilor biseriesi.
rassă cultă, inteligentă ; se ooupă cu şcâla, 1899 .............................................. 43.894 nedespărţit oomunitatea de mari interese Schuhmeier: Am spus din contră : „ Fu
ou cartea; îşi eduoâ, îşi învaţă oopiil aşa 1900 .............................................. 54.767 politice". las toţi banii bisericei".

tea boerâscă. Domnişorul acesta nu o cu- şi broscele nu se ucid cu toporul". . . Aşa dure şi în pădure era şi mai întunerec şi înâcă vocea şi-i împedecă răsuflarea. îşi luâ
noscea pe Rizepowa, dâr ea îl cunoscea I cam după un ceas, cu mult năcaz se târî mai înspăimântător. Din când în când vî- cârpa de pe umeri, îşi desbrăca zăbunul,
dela biserică. Se gândia în sine să mârgă biata femeie mai departe, deşi i-se cam jîia şi urla grâsnic, de par’că şi bracjii se îşi deslegâ şurţul, de rămase aprope în că-
cătră cabrioletă şi să se roge ferbinte să-şi împleteceau piciorele. • « întrebau între ei încet, că ore, ce are să maşe şi-şî în văii copilul; într’aceea la lu­
facă domnii milă, ca cel puţin să ia pe — Oe a greşit acest copil, acest bul­ fie. Oâte-odată ârăşî se făcea linişte şi se mina unui fulger zări în apropiere o salcie
băiatul cu ei, ca să fie aperat de furtună; găr de aur, o dumnecjeule ! dicea într’una părea, că o voce răsună din adâncurile pă­ plecată, se tîrî aprope pe brânci pănă
se sculă de jos, dâr de giaba cerca să facă strângându-şl copilul la sîn. durii. Rizepowa se îngrozi şi i-se părea, că acolo, puse copilul în tufiş şi sărmana cădu
un pas, căci ,n’o ţineau piciorele. Cocona- Mai încolea fu cuprinsă de nisee spas­ aude un rîs batjocoritor ca de vrăjitore, la pământ lângă copilul ei.
şul nostru trecu p’alăturea şi cum văcju o muri de friguri şi începu să vorbâscă i-se făcu grozavă frică, i-se părea, că vede — Dumnedeule ia-mă, dise ea domol...
femeie pe care n’o cunoscea, că stă prop­ aiurând: duhuri necurate jucând şi şuerând... „De-aşI închise ochii. Furtuna ţinu încă o bu­
tită de cruce, îi strigă: — Leagănul în colibă estâ gol şi scăpa din pădure, căci mai încolo e mora cată de vreme, în cele din urmă cerul se
— He muiere! Ia loc. bărbatul meu a luat’o la răsboiă cu ca­ şi casa morarului!"... Alerga biata femeie liniştî. Era pe la miedul nopţii, stelele se
— Dumnedeu să vă... rabina. din totă puterea. într’aceea însă par’că se arătară printre nori. Sub salcie zăcea aprope
— Pe pământ, pe pământ! Vântul îi rupse cârpele din cap, pă­ rupseră zăgazurile cerului d’asupra capului amorţită biata Rizepowa.
Boeraşul acesta era cunoscut în totă rul ei frumos îi cădea despletit pe umeri ei, şi o ploie cu grindină cădea ca vărsată — „Hei!" se aucji o voce.
împrejurimea ca un derbedeu, căruia îi şi flutura în tote părţile, De-odată fulgeră cu ciubărul; vîntul sufla năprasnic încât După câte-va clipe se audi uruitul
plăcea să rîdă şi să şl facă haz de ori şi şi trăsni aşa de aprope încât îi mirosi a a bracjii se îndoiau pănă la rupere; pădurea unei căruţe, şi nisce pleoscăniturl de co­
cine. Ast-fel şi-a făcut gluma sa şi faţă de puciosă şi ast-fel fu silită să se lase jos. întrâgă era învălitâ în negură în aburi şi pite prin băltoce. Era Herşcu, arândaşul
Rizepowa şi în hohote de rîs plecă mai — îşi veni în fire şi strigă: „Cuvântul, trup în puvoie. NicăirI nu se vedea calea şi ar­ lăptăriei, care se întorcea acasă, acum
departe. în urechile sărmanei femei răsuna s’a făcut /“... aruncă ochii la cer, la cerul fur­ borii se îndoiau pănă la pământ şi vîjîiau după c.e-şl vînduse gâştile în Măgărenl.
de departe rîsul coconaşului şi âl guver­ tunos, neîndurat, turbat şi începu să cânte şi trosneau; ramurile se rupeau făcând sgo­ Vădu ceva alb, băgâ de sâmă, că este
nantei, ea observă tot-deodată, cum pere­ cu voce tremurătore: „Sub scutul tău mot teribil în întunerecul nopţii! Rizepowa Rizepowa, se opri şi se dete jos din
chea elegantă se săruta, şi cabrioleta dis­ domne!"... O lumină aramie, care preves­ simţia, că i-se îndoie piciorele sub ea. trăsură.
păru în întunerec. Rizepowa rămase ârăşî tea un desastru, se reflecta din nori pe pă­ — Scăpare ! Ajutor! — dise ea în­ (Va urma.)
singură... Nu de giaba se cjice că: „femeile mânt. Rizepowa mergea acum printr’o pă­ cet, dâr nimenea nu o audia. Furtuna îi