Page 55 - 1901-11

Nr. 258-1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

Schneider: Dâcă am confisca cele 400 Turburările din Atena. In memoria regretatului G. Bure- rul biserioei gr. cat. din Baia-mare; âr li-
de miliâne de averi biserioesol, dâr şi t6te ţia au mai întrat la „Fondul Haral. T. turgia pentru defunctul s’a celebrat la 9
Trupele şi poliţia din Atena au rău- ore a. m. în aceeaşi biserioă.
averile Jidovilor, am putâ face un geşeft. Stânescu** pentru masa studenţilor români
şit în fine să restabilâsoă ordinea şi liniş­
splendid. Atunol Austria n’ar mai avâ da­ din Braşov dela d-1 Dr. E. Frooopoviol din Baia-mare, la 23 Nov. 1901.
torii, lefurile funcţionarilor s’ar putâ regula, tea în oraş. Patrulele continuă totuşi a Cernăuţi 10 cor. Primâsoă piosul donator Fie-i ţărîna uşorâ şi memoria binecu­
ţăranilor li-am ierta tâte datoriile, cu un cutreera strădile, arestând mereu manifes­ cele mai vii mulţumite. — Direcf. şcdlelor vântată !
tanţi.
Ouvent tâte ar merge atunci mai bine. Dâcă medii gr. or. rom. Alesandru Lucaoiu, inginer, Dr. Vasiliu
Studenţii continuă să ocupe univer­ Lueaciu, parochîn ŞişeşoI, Maria Luoac.iu m.
deputatul Malik întrâbă, ce s’a întâmplat ou
Barbul, Constantin Lucaoiu, par. în Jojib,
fetele de jidov furate şi ascunse prin mă­ sitatea şi declară, oă nu o vor părăsi, pănă Biletele pentru concertul Reuniu Elena Lucaoiu măr. Costin, Petru Lucaoiu,
năstiri, atunol ar trebui, dâcă s’ar fi întâm­ când traduoătorii evangheliei nu vor fi es- nei române de gimnastică şi cântări sunt inginer, ca fii şi fiice; Dr. Epaminonda
oomunicaţl. Ei esplioă acâstă atitudine a la cassierul Reuniunei Arseniu Vlaicu şi
plat o nedreptate, a prooeda cu cea mai Lucaoiu paroch în Szerb-Osanâd, Veturia
lor prin faptul, că nu vor să lucre |oontra membrii Reuniunei se pot orienta în Zilele
mare rigâre, ca să se lămurâsoă luorurile. Lucaoiu profesâră în Buouresol, Tullia Lu-
influenţei ruso-file, care se manifestă prin de Joi 15, Vineri 16, Sâmbătă 17 şi Du­ caciu profesoră, Vasiliu Lucaoiu stud. gimn.,
„A.şl vrâ însă să aud odată, că aoeştl domni
acâstă traduoere. mineoă 18 1. c. v. la dânsul. . Luni în 19 Maria Barbul măr. Kiss, Nicolau Barbul
să se soandaliseze şi de târgul de fete, ce-1 şi Marţi în 20 1. o. biletele vor fi date în stud. agronom în Debreczen, Gavril Bar­
fac Jidovii (Aprobări generale) şi să se Dumineoă s’a făcut înmormântarea bul când. inginer în Viena, Vasiliu Barbul
viotimelor. Poliţia a vrut să ducă mai în­ vânZare la librărie şi deol membrii, cari
soandaliseze şi de modul oum stăpânii ji­ stud. gimn., Titu Barbul, Gavril Barbul
tâii! oele şâse cadavre la spital, dâr popu­ pănă Dumineoă nu se vor fi prenotat, perd
dovi îşi tratâză servitârele creştine şi le proprietar şi director de bauoă în Seini,
mână sistematic în braţele oorupţiunei, pen- laţia, aţîţatâ de studenţi, s’a opus. A luat dreptul la biletele gratuite şi vor avâ a Paulina Lucaoiu năso. Serbao, Ion Costin
parte la înmormântare o mulţime imensă plăti taxa întrâgă, întocmai ca şi membrii, preot şi secretar la şcâla de silvicultură în
tru-ca să aibă servitâre mai ieftine". Pe
de lume. Nu s’a întâmplat nioi un inoident. oarl sunt restanţierl ou taxele. — Comitetul Brăneacî România, Luoreţia Lucaoiu năse.
papa pâte să-l înjure cine-va, oât ii place, Anghelesou, Nioolau Kiss notar cero. in
Ceremonia a fost fârte mişcătâre. Mulţi­ Reuniunei.
dâr vai de acela, care îndrăznesce să atace Mooira oa gineri şi nurori; Ioan Costin,
pe un rabin. mea plângea. Cosoiugurile au fost duse pe Naţionalisarea cerealelor se prac­ Ecaterina Lueaciu, Virgil Lucaoiu, ca ne­
braţe de cetăţeni. tica pe o scară întinsă, mai ou sâmă în poţi şi uepâte; Elenuţa Kiss, strănepâtă.
S’a vorbit aiol şi despre diferite trac­ *
tate. Acestea însă nu conţin dogme, în tal­ Buoovina, unde comercianţii cumpără pro­ ua
La cameră era o mare aglomeraţie — In Buşteni a repausat în Z> de
mud însă stă soris, că tot ce este cuprins acolo duse rusescl pe oare le descarcă în maga­ 12 Noemvrie v. Dumitru FrâncH, în etate
de public. La sosirea miniştrilor lumea a ziile lor şi pe urmă le espediâză în interi­
trebue crecjut de oătră Jidovi, şi dâcă doi de 48 ani. 11 jeleso soţia sa Maria şi copiii
început să urle, se ţîpe şi să fluere. S’a
rabini afirmă două lucruri opuse, atunci orul imperiului austro-ungar, dâr mai cu Ioan, Zaharia, Elena, Maria, Petru, Florica,
strigat: Jos asasinii! Să dimisiontzc cabi­ sâmă în Ungaria ca fiind produse locale. Eoaterina, Dumitru şi Lucreţia. înmormân­
Jidovii trebue să-i orâdă pe amândoi. (Ila­
netul ! tarea va avâ loc Mercur! în 14 Noemvrie v.
ritate). Jidovii mai sunt odioşi şi din pri­ Faptul, oă numai produsele rusescl sunt
Şedinţa camerei a fost forte agitată. — Aurel Barbu, fost oficial’de postă
cina, că se înmulţesc mult mai tare, deoât căutate pentru naţionalisare, se esplică prin
Oposiţia împedeca pe ministru-preşedinte şi telegraf, după lungi şi grele suferinţe a
Creştinii. Ei trăeso de 10 / ori mai mult, preţul minimal de transport de oare se bu­
7 Theotolcis să vorbâsoă, strigându-i mereu: răposat Duminecă în 24 Noemvrie a. o, la
decât Nejidovii. cură în Rusia. D-1 Cogâlniceauu, oonsulul 1 âră d. a. în etate de 38 ani. înmormân­
Asasin! Delyanis, şeful oposiţiei, ţinu un român la Cernăuţi, a atras atenţiunea gu­
Jidovii îi urăsc de mârte pe jesuiţî, disours vehement, atacând guvernul şi aou- tarea s’â făcut Marţi în 26 Noemvrie st. n.
fiind-că aceştia stau pe punctul esolusivis- sându-1 de slăbiciune. vernului spre a lua măsuri ca să se scadă 1901 la 2 âre d. a. în cimiterul gr. cat.
tariful român de transport pe C. F., spre din Aiud. II jeleso fraţii Sever, Enea, Fla-
mului de rassă. Regulele jesuiţilor oer, oă Ministrul Theotokis putu în sfîrşit viu, Luoian, Rom şi Rem.
la primirea unui nOu membru, să se ceroe- vorbi şi declara dela început, că nu şl-a a putâ şi Românii a conoura pe pieţele
teze şepte generaţiunl în asoendenţâ, dâoă făout decât datoria. El făcu apoi istoricul austro-ungare ou oereale române.
nu cutn-va a fost între străbunii lui vre-un traduoerei evangheliei, spunând că însă-şl Regularea rîurilor. Ministrul de OE V H U S E .
Jidov sâu vre-o Jidâvcă. (S’aucjim!). Numai regina a făout o traducere, pentru-ca sol­ agricultură a preliminat 6 miliâne de oor. Limba albanesă este o ramură spe­
când papa dă ordin, se faoe escepţiune. daţii răniţi în răsboiii s’o pâtă ceti şi în­ pentru regularea apelor. Din aoâstă sumă cială a tulpinei de limbi indogermane (ală­
Acâsta însă s’a întâmplat numai o singură ţelege. să revine suma de 350.000 pentru Someş. turea de elina şi latina), are însă multe ele­
dată. Vorbind apoi despre turburările, oe Regularea Mureşului, care s’a început deja, mente străine, mai ales latine, apoi eline,
Cestiunea jidovâscă este o cesliune au avut loc şi despre nenorocitele victime, va costa anul viitor numai 150,000 corâne, slave şi turoescl, aşa că particularitatea sa
de sânge, de rassă şi de cultură, oare nu­ el nu-şl putu stăpâni emoţiuuea şi înoepu âr pentru Oriş se vor întrebuinţa anul vii­ s’a obfusoat în aşa măsură, încât pănă în
mai cu sânge şi ou fier se va putâ resolvi. să plângă. tor 500.000 corone. timpurile mai nouă filologii nu erau lămu­
Dâoă aşi fi eu însărcinat să-i botez pe Ji­ După aceea se suspendă şedinţa. riţi asupra posiţiei ei. Numerâsele dialecte
dovi, eu i-aşl boteza după sistemul sfântu­ * Ciuma la Chişineu. O telegramă so se împart în două grupuri: gegic (în Alba­
sită la serviciul sanitar român anunţă, că
lui Ioan, adecă i-aşl oufunda în apă, însă
Populaţia Atenei înfuriată pe curte, la Chişineu s’au declarat două caşuri sus- nia de nord) şi toscic (în Albania de sud,
i-aşl ţine acolo cel puţin cinci minute. (Ila­
oă aprobă guvernul, şi-a manifestat supă­ peote de ciumă. în acest scop, direcţiunea Grecia şi Italia). Cel mai vechiu monument
ritate sgomotosă). — Eu votez contra mo­
rarea Dumiuecă când familia regală tre­ de limbă este „Dictionarium latino-epiroti-
ţiunilor de urgenţă. generală a serviciului sanitar român a te-
cea pe stradă, conducând pe prinţul cnm“ al lui Franciscus Blanchus (Roma,
legrafat. d-lui medio primar al judeţului
G-eorge, care pleoa spre Creta. Contra obi­ 1635). Literatura albanesă s’a desvoltat nu­
Iaşi, că măsurile de prevenire oe se ridi­
ceiului, familia regală fu primită ou răcâlă ua mai la Albanesii diu Italia de sud : Giulio
Din streinătate. caseră la UnghenI din Z’ d® 8 a. o. să Variboda (s. 18) este autorul unei poeme
şi cu tăcere: nici o persână nu o saluta.
fie reluate.
* despre viâţa Ma'cii Domnului, Girolamo de
Tariful vamal german. După diarele Rada (s. 19) celebrâză amintirile naţionale.
Semnele morţii. Direcţiunea gene­
germane, guvernul a supus deputaţilor o mo- Primul ministru Theotokis a presen- rală a serviciului sauitar român va afişa ur- Ţâra mamă posedă un singur poet liric, pe
tivere a noului tarif vamal, în care rele- tat regelui dimisia cabinetului. Regele a
mătârele instrucţiuni pentru a constata Nosim Bey (s. 19). Numerâse sunt poesiile
vâză, oă industria a profitat de tratatele primit dimisia şi a însărcinat pe d. Zaimis semnele sigure ale morţii şi de a împie- şi sorierile poporale. Dela 1896 revista „Al-
de oomercifi, oail au produs o scădere a ou formarea unui nou cabinet. deoa îngroparea de viu. Tabloul a fost ela­ bania** din Bruxella represintă interesele
protecţiunei vamale pentru agrioukură. Situaţia e încă gravă şi populaţia ate­ politice şi spirituale ale Albanesilor. Gra­
Primejdia, oare ameninţă agricultura ger­ niană e tot agitată. borat de d. prof. Dr. M. Minoviel. 1) Lu­
mina ochilor se sbîrcesce, se turbură, âr matică (Dialectul tosoio)şi mai multe studii
mană, va urma să esiste încă mult timp ;
ochii încep a-se scufunda în oap. 2) Dâcă albanese â scris profesorul Gustav Meyer
pentru a-se înlătura pe viitor, proiectul ta­ se apropie flacăra unei luminări de vîrfol din Graz.
rifului vamal vrea să îmbună'ăţâsoă situa­ SCIRILE DILEI.
ţia agriculturei sporind protecţia vamală. unui deget dela picior, fără a atinge fla­ Un mijloc ciudat de apărare Este
— 14 (27) Noemvrie. căra de deget, se face pe deget o beşică o şopârlă (Phrynosoma Blainvillei) însem­
Populaţia oonsumatâre nu va avă de te­
fără apă, oare pocne-ce producând o poc­ nată prin însuşirea ce are de a sămăna
mut, din oausa acestui tarif, pagube în­ Eternisarea memoriei lui Cogălni-
nitură. 3) Dâcă se lâgă un deget cu o la colâre în totul cu locul unde se află, aşa
semnate. ceanu. O mişcare de reounoscinţă s’a por­
sfâră la rădăcina lui şi dâcă degetul se îu- că e fârt« greu de deosebit. Trăiesce în Ca­
nit pentru eternisarea memoriei marelui
Sobrania despre evenimentele din vineţesoe spre vîrf, atunci omul nu e mort, lifornia prin Sierra Madre. Holder luând
bărbat de stat Mihail Cogălnioeanu. Măria
vechia-Serbie. în şedinţa de alaltăerl a dâcă degetul rămâne alb, atunci este mort. într’o Z’ în mână o şopârlă de acestea văZA
Sa d-na Elena Cuza, care se află actual­
Scupştinei sârbesci, Vuiet, răspunzând unei 4) Când omul este mort şi stă ou faf,a în că-1 stropi pe (degete cu sânge şi oă tot-
mente la Geneva, a făgăduit, că va da o
interpelări adresată cu privire la evenimen­ sus, se ivesc pe părţile de dinapoi ale oe- oda ă şi ochii şopârlei erau sângeraţi. Mai
f
tele din Vechia-Serbie, a declarat, oă în­ însemnată sumă de bani pentru sporirea fei, trupului, mânilor şi piciârelor nisce apoi văZu, că animalele când se speriau,
fondului destinat ridicârei unei statui lui
verşunarea Albanesilor contra populaţiei pete mari îutinse, roşii-vinete. 5) Cel mai aruncau sânge din pleâpe la depărtare de
Mihail Cogălnioeanu. Statua ilustrului Mol­
sârbe a fost . provocată de neîncrederea au­ sigur semn de morce este când apare pe 33 de oentimetri. Că apărarea acâsta are
dovean este vorba să fie aşec}ată în piaţa
torităţilor turcesc! din oausa agitaţiunei co­ pântece — mai îutâiu în partea drâptă şi un rost, s’a|văZ R de pe aceea, oă un câne
l
Unirei la Iaşi. In adevăr că nioăirl n’ar fi
mitetelor maoedonene. Autorităţile turoescl apoi se întinde peste tot pânteoile — o odată ce l’a stropit pe nas ou sânge, l’a
mai potrivit locul pentru glorifioarea neîn­
au arătat aoeeaşl atitudine faţă ou Serbii, pată verde-albăstrue, care arată, că mortul a prins frica. Faptul a mai fost descris de
trecutului patriot român.
■cari erau nevinovaţi, şi atunci s’au produs început să se împufăscă. Un singur semn din Veruon Balley la 1898. Şopârlele acestea
arestările ounosoute. La esoesele Albanesi­ Deputăţie secuescă la Budapesta. acestea nu arată, că omul e mort. Iarna se află, afară de California mijlocie şi su­
lor guvernul sârb n’a putut rămâne indife­ In rj' de 25 Noemvrie o deputaţiune să- semnele apar mai târZiu. dică, şi in Mexico.
ua
rent şi s’a silit să convingă pe Pârtă, des­ ouâscă din comitatul Ciucului s’a presentat
pre nevoia de a menţine ordinea în pro­ la Budapesta unde sub conducerea deputa­ Illusionistul Carmellini se va pro­ Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
priul ei interes. Q-uvernul sârbeso a reuşit tului Dr. Gyârffy Gyula au fost în audi­ duce mâne sâră, Joi, în restaurantul Giibel Redactor responsabil: Traian JE T . Pop,
■atunci să obţină, prin iutervenirea d-lui enţă la miniştrii Hegediis, Plosz, Szell şi dela Redută. Representaţia, ce a dut’o Sâm­
Sinovje-w, ambasadorul Rusiei la Oonstan- Lukaos. Pretutindenea au fost bine primiţi bătă sâra, a avut un succes desăvârşit. Biuroul advocaţilor asociaţi.
tinopol, punerea în libertate a Sârbilor ares­ şi li-s’au făgăduit căi ferate, regularea pro­ C. Rădulescu,
taţi, destituirea mutesarifului din Pristina prietăţii, înmulţirea judecătorilor eto. pen- NECROLOG. întristata familie şi nu- fost procuror şi judecător de tribunal, şi
şi repatriarea Sârbilor din Vechia-Serbie, tru-că „perirea Săouilor ar fi pentru Unga­ măroşii oonsâng enlou inimă înfrântă de du­
cari se refugiase pe teritoriul regatului. ria o nenorocire atât din punctul de vedere rere anunţă mârtea bunului părinte, moş, Nicolae Andrei Popovicî,
Guvernul îşi reservă dreptul să faoă, dâoă al statului, oât şi al apărării ţării * — oum strămoş şi eonsângean Michail Lucnciu, doctor în drept, tost magistrat,
1
fost oantor-învăţător iubilar şi pensionat
va fi nevoie, nouă demersuri pe lângă a spus ministrul-preşedinte Szell. gr. cat. în Ba'a-mare, întâmplată la 23 se angajâză a pleda înaintea tuturor ins­
Pârtă. Nov. 1901 în etate de 79 ani după primi­ tanţelor judecătoresol din România,
Regele şi Regina României plâcă rea sfintelor sacramente ale muribunZilor. procese de orl-oe natură, eseoutărl
acp[ din Sinaia şi de sâră vor sosi în Bn- Imormântarea defunotului s’a făcut la 25 de hotărîrl şi creanţe.
curesol. c. 3 âre d. m. dela casa proprie în oimite- Bucuresd, strada Smârdan 53.