Page 57 - 1901-11

REDACŢIUNEA, 5,gazeta« iese în Sleire ti,
Administraţiiinea şi Tipografia Abonamente pentru Anstio-Ungarla:
Braşov, piaţa mare or. 30. Pe un an 24 oor., pe şdse luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Boriaorî nefrancate nu se pri- N-rii de DurninecS £ fl. pe an.
moao.— Manuscripte nu se Pentru România şi străinătate:
retrimit.
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, pe şdse
luni 20 fr., pe trei luni IO fr.
»e prlmoso la Admlnlstraţlune în N-rii de Dumineci 8 franol.
Qraţov şi la următ6relo Se prenumerâ la tdte ofi-
BIB.OUBI de ANUNŢVHÎ: oiele poştale din întru şi din
în Vlena la ST. Dukea Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augenfeld & Erneric Lea-
ner, Heinrich Sclialek. A. Op- Abonamentul pentru Braşot
pelik Nuckf. Anton Oppelik. Admmistrafiuneu, Piaţa mare.
In Budaposta: la A. V. G-old- TSrgul Inului Nr. 30, etaeiu
berger. Ekstein Bernat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şăse
Leopold(VAI Erzsâbet-korut). luni 10 oor., pe trei luni S oor.
PREŢUL INSERŢII) NILO R: Ou dusul în casă : Pe un an
o seria garmond pe o ooldnă A N U L L X I Y . 24 oor., pe fi lunII2 o., petrei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 cor6ne____ On osemplar
Publicări mai dese după tari­ 10 bani. — Atât abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi insorţiunile sunt a se
pagina 3-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. 254. Braşov, Vineri 16 (29) Noemvrie. 1901.

Partidul poporal şi Szell. oficială slovacă şi cărticele de dare Acdsta caracterisbză destul de Mai departe în pădurile destinate pen­
slovace. viu sentimentele, ce le nutresce d-1 tru oolonisare îu comitatul Timiş şi Caraş-
Cele afirmate de oătră deputa­ Ei bine, şi ce pecat mare a Szell pentru naţionalităţi. Severin s’a ooutinuat stîrpirea, aşa că
tul Ioan Molnar în respunsul, ce l’a severşit acel candidat, despre care în comuna Nemettaes s’au putut zidi înoă
dat în cameră la acusările deputa­ se asigură, că nici n’a reuşit la ale­ Din Austria. Gazeta oficială din 30 de case.
ţilor Bornemissza şi Ivanka, ca par­ gere, dbcă a ridicat astfel de pos­ Viena publică un raport asupra situaţiunei Tot pentru soopurl de colonisare am
tidul poporal, din care face parte, ar tulate? parlamentare, oare se orede, oă a fost in­ cumpărat moşia dela Şilinghia, comitatul
conspira cu naţionalităţile, n’au fost
A eşit la ivblă din asigurările spirat de guvern. In acest raport se c}' > Arad, 2985 jugăre, pentru a încerca oolo-
C6
nici deoum pe placul ministrului
deputaţilor de pe băncile partidului oă cu anevoie se va puţi evita crisa parlamen­ nisările ou areudft şl lucrare în parte.
preşedinte Szell. Nu i-a plăcut aces­
poporal, că acel candidat, cu nu­ tară, dâcă nu se va întâmpla o soliimbare Ou cumpărările mai nouă întinderea
tuia mai ales afirmarea lui Molnar,
mele Markovicî, a fost candidat na­ radioală in tempo şi modul lucrurilor ca­ moşiilor aouirate în sensul art. V. diu 1894,
că politica de naţionalitate a parti­
ţionalist, în contra căruia chiar şi merei. Faitnele, că consecuenţa continuării este de 16.710 jugăre catastrele. Din aoest
dului poporal e cam aceeaşi ca a partidul poporal a pus candidat.
ministrului preşedinte. stării de până acum va fi disolvarea came­ teritor 6283 jugăre sunt în Ţimiş şi Caraş-
„Atunci — replică Szell — se rei, se răspândesc în mod tot mai hotărît. Severin âr 10.427 în Transilvania. Până
De aceea Koloman Szell a în­
contopesce caracterul vederilor sale Deoisiunea nu va urma imediat; e cu pu­ acuma însă nu s’au făout colonisărl, decât
trebuinţat ocasiunea, în discursul, ce
l’a ţinut erî la încheierea desbaterei naţionaliste cu caracterul progra­ tinţă, ca oomisiunea budgetară să-şi ter­ pe un teritor de 5640 jugăre.
mului partidului poporal.“ mine lucrările pănă la Orăoiun. Acâsta se
generale a adresei, spre a-se lăpeda
de solidaritatea cu politica de na­ Incidentul acesta a dat mai în va vedâ.
ţionalitate a partidului poporal, ce urmă, la începutul desbatarei spe­ Miseria între ţăranii bucovineni. In oo­ Polonii din Posen.
i-s’a atribuit. ciale, prilegiu la un conflict aspru misiunea budgetară, la capitlul dărilor di­ Guvernul prusian şi-a pus de gând să
N’a putut ministru-preşedinte se între partidul poporal şi ministru- recte deputatul Lupul a apelat la guvern germaniseze cu forţa pe nenorooiţii Poloni
nege, că ceea-ce pretinde partidul preşedinte. cerând, să amâne plata dărilor păDă la al
treilea, respective al patrulea cuartal al din Posen. în primul rând ei au dat nă-
poporal în §. 13 al programului seu, Deputatul Rakovszky a numit
anului viitor şi înoă fără obligămentul de j vală asupra şcolelor polonese şi apoi asu-
relativ la esecutarea legei naţionali­ „apucătură" afirmarea de mai sus a
a plăti interese de întârziere, deorece, din | pra proprietăţilor. Nu mai esistă şc61ă po­
tăţilor, nu se contrariază cu devisa ministrului preşedinte şi a îndreptat lonă, în oare instruoţia să nu se faoă în
sa de „lege, drept şi dreptate.“ S’a ve- contra politicei şi a personei acestuia causa miseriei, ce domnesoe arjl între ţă­
rănimea bucovinână, va fi fârte greu, ca limba germană. Singur religia nu era păuă
c|ut deci constrîns a recunosce, că un atac, care a surprins pe toţi din acum atacată. I-a venit însă şi acesteia rân­
ceea-ce se cuprinde în § 13 al amin­ causa vehemenţei sale. Ministru-pre- ţăranul să plătâscă dările îu decursul pri-
măverei şi a verei. dul. Guvernul prusian a ordonat, oa şi
titului program nu se pbte contro­ şedinţe s’a aperat între aplausele
obiectul religiunei să se propună în limba
versa. A declarat Inse în modul col majorităţii şi a stângei estreme, ară­
germană şi cântările biserioesol încă să fiă
mai hotărît, că controversâză cu tând, ca nu a ajuns la putere înur-
atât mai mult comentarnl. ce l’a fă­ “aJihTieelor sale, cum pretinde Ra- Colonisările. germane.
cut partidul poporal la acel para­ icovszKy, ci ia provdcar« _ Tribunalul prusian din oraşul Gnesen
u
narchului. Astfel incidentul" s^ă ter­ ministrul de agricultură în raportul seu 111 Uiajuiiuvivv VA-I------------ 1 - . <y «_ J . r> 1 u
graf.
Nu pote primi ce a cjis deputa­ minat cu o demonstraţia a partide­ oficial: 27, ani, pentru-oă au participat la o de­
lor amintite în contra partidului po­ Pe terenul colonisaţiei m’am îngrijit monstraţia aranjată înpotriva instrucţiei re-
tul Molnar, că statul asupresce limba
poral. care „conspiră" cu Slovacii. în prima linie de desvoltarea coloniilor deja ligiâse în limba germană. Fiind-oă elevii
Slovacilor şi că voesce se-i maghia-
riseze cu forţa. Nu pbte primi de a Abstragend dela certele in­ esistente, îu a doua linie m’am îngrijit să din Wreschen au refusat într’o Zi a răs *
sa acăsta tesă. terne dintre partidele maghiare, în avem la disposiţie nouă terenuri de oolo­ punde în limba germană, so61a s’a închis,
Pentru a aplica o lovitură şi cari nu voim se ne amestecăm, tre- nisare. ăr elevii au fost bătuţi cu varga. Mamele au
mai simţitbre, din punct de vedere bue se recunbseem, că în adever Anume am oumpărat din fondul colo- întrat atunci ou forţa în şcălâ şi au insul­
şovinist maghiar, partidului poporal, chochetarea partidului poporal cu nisărilor : 1) In comitatul Turda-Arieş 2121 tat autoritatea şoolară. Din causa barbare­
Koloman Szell a susţinut, că unul Slovacii superă şi îngrijesce mult pe de jugăre catastrale dela baronul Kemâny lor condamnări, s’a pornit o puternică ma-
din candidaţii acestui partid ar fi cei dela cârmă. Domokos. nifestaţiă antigermană. In Craoovia grupuri
desfăşurat îq programui seu nisce Ministru-preşedinte Szell, oare 2) In comitatul Tiruava-mioă dela ba­ de manifestanţi au percurs stradele profe-
vederi, ce nu se pot nici decum s’a distins pană acuma prin calmul ronul Szentkereszthy Pal 1165 jugăre. râud insulte la adresa Germanilor. Mai pu-
admite. Astfel se fi cjis acel candi­ seu în discuţiune, a devenit fbrte iri­ 3) In Oaraş-Severin în comuna Balinţ ternioă a fost demonstraţia dinaintea unui
dat, că în interesul naţionalităţii Slo­ tat, când a vorbit de atitudinea par­ dela Dr. I. Maior 535 jugăre. restaurant, unde o societate de artişti ber-
vacilor pretinde reînfiinţarea şcble- tidului poporal, care nu se sfiesce a 4) In comitatul Tîrnavei-marI dela linesl dădea o representaţiă.
lor medii şi a şcdlelor secundare recunosce ca Slovacii sunt în ade­ contesa Haller Luiza 1350 jugăre. Cu totul Clubul Polonilor din „Reichsrath“-ul
slovace, 6r în cercurile slovace limba ver asupriţi. 5171 jugăre. austriac în şedinţa sa dela 24 Noemvrie a

FOILETONUL „GAZ. TRANS". şi-a venit în simţii! şi a întrebat de copil, întregi, ca şi cum ar fi fost încremenit. Din întâmplare fântâna Rizepowei secâ
Rizepa, în loc să fiă îngrijat de sortea bie­ Mai târdiu când era să se adreseze unul şi ast-fel, mergând să-şi aducă apă, trecea
(17) tei femei, sări mânios cu gura la ea. „Tu la altul cu vre-o vorbă, mergea greu de pe lângă cârciumă şi auZia cum vorbiau
mergi la oraş şi ucigă-1 toca era mai să tot. Trăiau ca şi cum ar avea ură unul ficiorii din sat între ei: „uite că trece
Natură si vietă. ia băiatu. Ţi-ai fi luat şi tu dela mine o contra celui-lalt şi peste tot în casa lor era muierea soldatului!" — Altul apoi adăuga:

păruială, de i-se întâmpla băiatului ceva !“ o tăcere şi o linişte ca în mormânt. Des­ „nu e muiere de soldat, este o îndrăcită"...
De E. Stenkuwicz, trad. de I. C. Fi'unaă — Faţă de atâta nerecunoscinţă biata fe­ pre ce ar fi şi putut să vorbâscă?—Amân­ Rizepowa nu Zicea nici un cuvinţel, oi mer­
— F i n e . — meie fu cuprinsă de-o adevărată amără­ doi scieau, că nu mai era nimic de ajutat gea în calea ei, vedea însă cum ficiorii îşi
ciune şi voi să-l mustre în durerea ei, dâr şi că sortea lor era hotărîtă. Câte-odată se făceau cruce. Ea luâ apă în ulcior şi plecâ
10. învingerea geniului.
n’a fost în stare, ci i-a Zi simplu pe ocupa Rizepa şi cu gânduri rele. Merse la acasă. înaintea cârciumei şedea ovreiul
s
Herşcu a luat pe Rizepowa cu copi­ nume: „Vavrisie!" şi se uita la el cu la­ vicar să se spovedâscă, dâr acesta nu-i Şmul. Când o văZfi pe Rizepowa, îşi luâ
lul ei de sub salcie şi i-a dus în Prosto- crimile în ochi. Rizepa era mai să caZă de dădu ertare păcatelor ci-i dise să vină în din gură pipa lui de porcelan, care-i atârna
venl. Pe drum întâlni pe Rizepa, care dâcă pe lada pe care sta. 0 bucată de vreme Ziua următore. A doua Zi Rizepa în loc pănă dedesuptul bărbii, şi grăi:
a văZut, că se apropie furtuna, s’a pus în fu linişte, âr mai pe urmă grăi: „Marişca să mârgă la biserică se duse în câr­ — Rizepowo!
car, ca să-i iasă înainte nevesti-si... Sărmana mea, iartă-mă, văd, că te-am amărît!" în­ ciumă. Lumea auZia, cum el în beţie
— Ce vreţi? întreba ea şi se opri
femeie a zăcut totă noptea în pat, aseme­ cepu apoi să sbiere şi să ofteze şi să-i să­ Zicea, că dâcă nu-i ajută DumneZeu, îşi va în oale.
ua
nea şi Z' următore, dar după aceea se rute piciârele nevesti-si, care acum îl acom­ vinde sufletul dracului. — Aţi fost la primărie? Zi Şmul.
se
scula, căci băiatul se bolnăvise greu. Ve­ pania plângând. El simţia, că nu-i vrednic Lumea începu să se ferâscă de el, şi
— Da, am fost!
niră babe din sat şi afumară băiatul cu de-o ast-fel de nevastă. Acâstă bună înţe­ casa lui o ţinea că4i afurisită. . . . Tote
— Aţi fost la preoţi?
cununi sfinţite la biserică, âr bătrâna făură- legere însă nu dura mult. Grijile cele multe gurile rele se puseră în mişcare, ba se Z‘"
— Am fost!
râsa descânta boia, punând o găină nâgră îi cuprinseră ca o rană puroiasă şi forte cea chiar, că primarul şi notarul au făcut o
sub o sită. Copilului i-s’a făcut îndată mai des ajungeau la neînţelegeri şi cârtă. Când faptă bună, căci un ast-fel de afurisit de — Aţi fost la boerul ?
bine, dar năcazul cel mare era cu Rizepa, înţra Rizepa în odaie, trez sâu beat, nu om, un eretic ca acesta putea să aducă
— Am fost!
care bea într’una rachiu, de n’o mai putea Zicea nici un cuvânt cătră nevastă-sa, se ura lui DumneZeu pe întreg satul. Chiar — Aţi fost la prefectură?
scote nimenea la cale cu el. Lucru ciudat! aşeZa pe ladă şi se uita în pământ ca un şi faţă de Rizepowa începură babele să —• Am fost!
Când Rizepowa, după calea aceea grea, lup. In chipul acesta sta el pe ladă câsurl vorbâscă multe şi de tote. — Şi n’aţl făcut nici o ispravă?