Page 58 - 1901-11

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 254—1901.

desbătut acesta afacere. Preşedintele Abra- suferi barbaria mult timp. Înşişi germaniii religiune, se ţes între Saşi şi Germania,
11
şinâză a ceti la cafeneaua „Europa un
u
hamovicz a dat cetire unei scrisori a cunos­ nu pot să stea pe vecie sub jugul prusianis- aparţin curat şi esolusiv cercului vieţii spi­
4iar „agitatoric , cum e „Gazeta .
14
44
cutului scriitor polon Sienlciewicz, în care mului, prin urmare viitorul trebue să aducă rituale şi religiâse, ele nu an caracter politic
Deşi nu spune ou numele, care func­
apelâză a-se face coleote pentru familiile o puternică revoluţie şi ispăşire. (Vii aprobări în drâpta. Adevărat! Aşa
ţionar e acela, totuşi se acie pe cine înţe­
oondatnnaţilor. S’a luat hotărîrea a-se es- „Oe să facem însă noi, în oontra oă- este!) şi ele nu vin în conflict ou adevă­ lege, fiind-că în Târgu-Mureşului nu esistă
pune liste de colecte pentru a-şl esprima rora pornirea sălbatică a răutăţii năvălesoe ratele interese ale ţării. (O voce din stânga
decât un singur funcţionar român la oo-
prin acesta simpatia faţă de Polonii per­ fără primejdie? Noi trebue să răsbim şi tre­ estremă: Şi acasă vorbiţi aşa?) Şi aoolo mitat şi anume de toţi stimatul domn An-
secutaţi. Clubul polon a mai decis să aducă bue să îndemnăm la perseveranţă pe toţi aceia vorbim aşa — şi în aotivitatea nâstră so-
dreiă Pop, oare de 53 de ani e în func­
şi în parlamentul austriac afaoerea condam­ cari sunt victime fără scut ale prepotenţei. oială lucrăm pentru scutirea şi Idesvoltarea
ţiuni publice şi actualmente munoesoe eon-
nărilor din Gnesen. După chinuirea copiilor au aruncat în tem­ forţelor şi instituţiun ilor, în cari, pe lângă seienţios oa notar referent la scaunul or-
*
niţă pe părinţii cari dau copiilor pâue. respeotarea cadrelor dreptului de stat esis- fanal din acel oraş şi ca interpret la tri­
Renumitul scriitor polon Henric Sien­ Pe-un acusat, o mamă, care are 7 copii, au tent, vedem o garanţiă a esistenţei nâstre bunal.
u
lciewicz a adresat cjlarul , Czas din Craoovia condamnat'o la doi ani şi jumătate. Au vrut naţionale; munca acâsta cadrâză cu marile
) D-l Pop şi răspunde în nr. 93 dela
următârea sorisâre : dor prin acâsta oa copiii eroici, să moră scopuri şi condiţiunl de esistenţă ale aces­ 17 Noemvrie al 4^ aru u 44
^ i „Szâkely Lapok ,
„S’a adus o sentinţă înfiorătore şi ni­ de fâme? Să dăm pâne acestor copii, să tui stat unitar şi nicl-odată ea nu vine în ce apare tot în Târgul-Mureşului, punând
meni nu şl-a ridicat mâna în oontra călă­ întindem mângăere părinţilor condamnaţi, contrazicere cu acestea (Aprobări în drâpta). la locul său într’un ton demn şi energio pe
ilor şcdlei. N’a fost niol un atao, niol o oa nenorooiţii lor copii să nu eerşâscă. Drep­ Saşii ţinând la naţionalitatea lor, se 'ocupă neastâmpăratul redactor al 4' aru u
l ' „Szâ-
opunere ou forţa, cu t6te acestea judecă­ tul divin şi uman pretinde compătimire de fericirea materială şi spirituală a popo­ kelyaâg Sz. Szakats Peter, oare în trâcăt
4 4
toriile prusace an pedepsit pe părinţii co­ pentru copii, ou atât mai vîrtos pretinde rului lor. fie 4is, a că4ut de donă-orl la alegerea de
piilor oresouţl în şoolele prusiene cu tem­ faţă de copii ca aoeştia. Alătur la scriso- Multe vâlcele, numerose rîurl îşi unesc deputat şi de oâte-va luni s’a fâout diarist.
niţă pe mult timp, fiind-că în desperarea rea mea 200 oorone. apa cu ourentul puternioului fluviu, care ast­ D-l Pop de altfel deolară, că îşi va
lor şi-au esprimat puţin mai apăsat revol- H. Sienlciewicz* < fel devine capabil, ca pe valurile lui să ducă căuta dreptul faţă cu şovinistul redactor şi
tarea lor în contra unei astfel de şoâle şi mai departe oorabia cea mare şi grea. Văile, îuaintea j jstiţiei.
a unor dascăli de felul acesta. Pretutin­ rîurile acestea au fie-care nume deosebit şi Ga să-şi facă ciue-va idee despre lim-
deni unde oultura degenerată n’a trecut Din dieta ungari numele lor propriu şi-l pierd nuooai atunci, bagiul ofensător şi veninos al gazetei să-
înoă în sălbătâcie, ba chiar între acei Ger­ numai atunci şi-l contopesc într’un alt nume ouiescl, vom reproduce aici din articolul
mani, cari vor să jooe alt rol în istorie de Şedinţa dela 26 Noemvpie n. comun, când îşi unesc apa cu aceea a ma­ amintit, în care redactorul ei actual se nâ-
cât rolul călăilor prusieni, va produce scârbă Am amintit deja, că în şedinţa dela relui fluviu, oa sub numele comun al acestuia, pustesoe asupra nostră şi a funcţionarului
şi disgust aoâstă sentinţă şi va umplâ tot­ 26 1. o. a dietei a luat cuvântul deputatul să curgă mai departe. Multe naţionalităţi din cestiune, câte va rânduri dela sfârşit.
odată inimile cu îngrijire şi temere pentru săsesc Wilhelm Melzer pentru a răspunde are ţâra acâsta. Sub nume deosebit, ou limbă După-ce vorbesoe de ceea oe am constatat
4 4
viitor. Dâr noi, cari din timpul de când o la aousaţiunile, ce le-a ridicat deputatul deosebită, ou facultăţi deosebite tâte lucrâză noi despre „Kulturegylet Z* 0 6 :
parte a poporului nostru a devenit parte Gyărffy Gyula în contra deputaţilor săsescl pentru fericirea proprie spirituală şi mate­ „Se ţinem minte, cu ce neruşinare
a Rusiei, cunosoem mai de aprope acest şi a răspunde tot-odată şi deputatului Ra- rială. Dâr munca acâsta numai un scop pote vorbeso despre noi şi instituţiile nâstre Ro­
milieu: nouă nu ne este permis sS ne mi­ Icovszky în oestiunea subvenţiunilor, ce le să aibă, şi în scopul acesta se contopesce mânii încă şi atunci, cânitrăeso din pâuea
răm de aoesta şi nu ne este iertat a ne dă societatea „Gustav Adolf" biserioelor orl-oe nume deosebit, tote limbile deosebite ce ll-o oferă pământul şi oficiul maghiar.
4 4
mulţumi cu cuvinte şi de a da din umeri. ev. săsesc! din Ardeâh şi orî-ce alte deosebiri Munca acâsta tre­ Aoum sciu eu de ce în cafeneaua „Europa
4 4
Aşa este. Mirarea n’ar fi la loc, căci ma­ Wilhelm MeLer: Vrâu să fac o scurtă bue să sporâscă cu succes, să facă puter­ un „Valah funcţionar maghiar cere în fie­
ă
rele lor scriitor a 4' odată cuvintele ou rectificare şi o sourtă deolaraţiă, la care mă nic curentul acestui fluviu mare pe valurile care 4 4 cu 0 impertinenţă atât de bătătâre
adânc înţeles, oă: „greşesce cel oe vede, silesoe atacul îndreptat direct oontra nos- căruia pârtă corabia mândră a aoestui stat, la ochi „ Gazeta“, de ce pretinde dela chel­
că politica imorală nu va demoralisa socie­ tră, a deputaţilor saşi. (Mişcare în stânga a acestei patrii. '(Vii aprobări în drâpta). ner, ca îndată ce-1 vede intrând în cafenea,
tatea şi viitârele generaţiunl". estremă. Strigări: deputaţi maghiarii. El Acâsta formâză principiul fundamental al să aşe4* pe masă productele murdare ale
„S’a întâmplat aşadâr oeea-oe trebuia (Gyorfîy) ne-a numit aşa, şi suntem deputaţi uisninţelor politicei săsescl. (Vii aprobări în pressei valahe.... etc. Acest domn înzadar a
îmbătrânit în Tirgu-Mureşului în funcţie
s§ se întâmple. Dela blândul Erideric II, naţionali saşi. (Strigări în stânga estremă: drâpta).
* maghiară şi mâncând pâne maghiară, căci
ba şi mai dinainte politica prusiana a fost Nu esistă astfel de deputaţi.)
un lanţ neîntrerupt de siluire, de perverşi Leszltay Gyula: Vorbesce îu numele „Magyarorszâg“, spune, că Melzer a îndată-ee e liber, se adencasce cu deliciu
44
tate şi de umilire faţă cu cei tari, de ti- deputaţilor maghiari. declarat în numele colegilor săi saşi, că nu în cetirea „Gazeteii , fiind-ci aoâsta îl în­
44
răniă faţă cu cei slabi, de înşelăciune, sper- Madarâsz Jozsef: Nu sunt aici depu primesce nici unul din proiectele de adresă. vaţă a urî pe Maghiari .
E uşor de înţeles, că d-l Andrei Pop,
juriu, amăgire şi de jjnemenţinerea tracta- taţi saşi.
- --------- —ct 91; 1 ti 1 -------- -V nfnr.nt ^A..r,Anol îu 3COX3 cl U T»lo 8©
0 aa, că deputaţii saşi şi poporul sâseso „uazeia“ ci încă ceva.
n’avem să ne mirăm de generala deoa- sunt duşi de sfora „agitatorilor * dela„All- mai sus,’şl-a reservat a se răfui şi înaintea
1
44
1
denţă spirituală şi de aceea, că în astfel deutscher Verband". Privitor la societatea Sub acest titlu 4> aru l Sz6lcehysăq' din tribunalului ou redaotorul foiei „Szekelysâg ,
ri
:
de circumstanţe sentimentul dreptului şi 4 4 Târgu-Mureşului în numărul său dela 14 Nov. Iu cât privesce Z arul nostru, am da
„Gustav Adolf declară, că ea nu două mi- prea mare atenţ'une fiţuioei veninose din
4 4
dreptăţii a degenerat şi a pierit cu totul liâne, ci numai 30,000 mărci cheltuesce se ocupă într’un stil ou adevărat „săcuiesc
din inimile âmenilor simţul moral. îndată anual pentru ajutorarea bisericilor evange- de observaţia, ce am făcut’o noi în două Târgu-Mureşului, dâcă am sta cu ea de
oe un organism social caşoâla — în urma lice din Ungaria. Nu-i adevărat, că sunt rânduri, că adeoă o parte din miliânele vorbă. — Va fi de ajuns a nota, că d-l
u
unor evenimente regretabile — a început ajutorate numai bisericele germane; între societăţii „Emke este adunată din impo- notar dela oficiul orfanal în răspunsul, oe-1
se se simţă tare, necesarmente trebue sS bisericele ajutorate sunt cele din Dobriţin, situl de 1% impus unor comitate looude ! dă la expeetorăriîe de mai sus, caracteri-
se ivâsoă apariţiunl infame, cum este per­ Cincl-bisericl, Vesprim, Alba-regală ş. a. îu majoritate de Români, cum e Solnoc- sâză fârt.e nimerit cele scrise de „Szâkely-
tractarea (prooesul) acesta. Putem însâ afla Saşii au fost acusaţl de tendenţe pan- Dobâca şi Ternava-mioă. seg" 4'°end, că redactorul acestei foi se
mângâiere în consoiinţa, că asta nu p6te, germane. Ei însă nu se vor deda nici odată Numitul 4^ neputând tăgădui, oeea- pricepe de minune la aţîţaree urei în con­
ar
să dăiuuiâscă aşa mult timp! Istoria ne la astfel de neghiobii necopte. Esistenţa na­ oe afirmasem, debitâză la adresa nâstră tra naţionalităţilor.
Prin aceea, că 'aru 1 nostru a afirmat
învaţă, oă instituţiile, cari s’au clădit pe ţională a poporului săsesc e inseparabil nisce injurii, pe care numai cu greu le-ar că „kulturegyletul umblă a ne magbiarisa
4 4
tirăniă şi ură, nu pot să dureze mult. Şi contopită cu asistenţă unitară a aoestui stat putâ cine-va traduce într’o altă limbă. ou bani luaţi dela noi prin imposite co-
Rusia, oare înoă sufere sub un jug tătă­ sub egemonia rassei maghiare. Saşii nu pot în acelaşi timp se năpustesce cu furie mitatense, a oonstatat numai un fapt, pe
resc cinstit, a încercat să-l scuture. 4 4 avâ şi nu au tendinţe politice înafară de de vandal asupra unui „funcţionar român care nu-1 pâte răsturna nici chiar „Szâkely-
4 4
„Regimul înfiorător special s’a înfrânt acest stat (Vii aprobări în drâpta). Firele
u
) din Târgu-Mureşului, despre care susţine, sâg , n’a aţîţat însă la ură oontra Ma-
Poporele oreştine şi civilisate nu mai pot cari în virtutea comunităţii de limbă şi de oă „trăind din pâne maghiară" nu se „ru- ] ghiarilor.

Rizepowa răspunse cu un oftat şi 11. N ă p a s t a . — Vreai să mă omori? ast-fel de lucruri şi mulţămită neutralităţii,
Şmul continua:
Pe cerii! sclipeau stele, când Rizepowa — Nu perde timpul, Marişco ! — dise nici boerimea nu se pricepe mult la aşa
— Ni! Cum eşti atât de prostă, o
deschise uşa şi întrâ în casa ei... Rămase el —• fă-ţl cruce şi cu asta s’a gătat tote! ceva. Pan Zolcikiewicz, care sciea cum
prostă mai mare nu se găsesce în tot sa­
pe loc ca şi încremenită, căci creduse, că — Vavrisie, spui tu adevărat?... stă lucru, avea totă încrederea, sciea că
tul ! De ce ai fost pe la atâtea locuri?
Rizepa va durmi ca de obiceiii în cârciumă. — Pune capul pe ladă.... afacerea întrâgă se va trăgăna şi grâza de
— Apoi unde-ar fi trebuit să merg? care are să fie cuprinsă femeia lui Rizepa,
Rizepa însă şedea pe ladă proptit cu spa­
întreba Rizepowa. — Vavrisie!
tele de zid, ţinea pe genunchi mânile fă­ o va face să se arunce în braţele lui.
— Unde? — răspunse ovreiul. — Pe cute pumni şi se uita posomorit în pământ, — Pune capul pe ladă! strigă el acum Şi marele bărbat nu se înşelă. — între­
ce e scris contractul ?... Pe hârtie, dâcă nu în vatră licărea jarul dela cărbuni. cu spumele la gură. baţi, ce s’a ales de Rizepa?... După-ce a dat
mai este hârtia, nu mai este nici contrac­ — O, domne! Scapă-mă! Ajutor!
— Unde ai fost? întreba Rizepa cu foc boerului, a plecat să-şi răsbune asupra
tul ; n’are decât să se rupă hârtia şi tote Se au4'i o lovitură straşnică, un ge­ 4 4
privirea întunecată. notarului. Der la strigătul: „arde, arde! se
s’au sfârşit! met asurZit şi femeia cădu la pământ;
In loc să răspundă, îi cădu la piciore ridică tot satul în piciore şi ast-fel scăpă
— Oe lucru uşor! — 4* Rizepowa urmă alte lovituri, alte gemete şi sângele
se
plângând şi suspinând : notarul de furia lui Rizepa. Zolcikiewicz
— dâcă aşi fi avut hârtia aceea, de mult ar împroşca în tote părţi, încât şi cărbunii şi acum este încă notar, în comuna Pros­
—Vavrisie! Vavrisie! Pentru tine, pen­
fi fost bucăţi! din vatră se stinseră. Un tremur se mai tovani, are însă speranţa, că va fi ales ju­
tru scăparea ta m’am dat păcatului, m’am
— Ba că chiar! Apoi nu scii, că hâr­ observă la corpul Rizepowi, totul e gata decător de pace. Tocmai a terminat cetirea
dat perdării. M’a înşelat, m’a nebunit şi
tia se afla la notarul? şi rămase ţâpănă şi întinsă pe podinî. scrierei Barbara Ubrik şi sperâză încă şi
m’a alungat. Vavrisie! ai tu cel puţin milă
Ei... eu sciu, că ai mare preţ în ochii îndată după aceea flăcări groznice lu­ acum, că odată domnişora Iadwiga tot are să-i
de mine, sufletul meu ! Vavrisie !
lui; el însu-şl mi-a spus odată: dâcă Rize­ minară întunerecul nopţii,... ardeau clădirile strîngă mâna pe sub masă.
Rizepa luâ toporul de după ladă.
powa. 4i cea el) ar veni şi m’ar ruga, aşi boerescl. Viitorul are să dovedâscă, dâcă se vor
rupe numai decât hârtia şi tote ar fi sfâr­ — Nu, nici decum! — Zi se rece — îndeplini speranţele notarului, de a ajunge
şite ! —■ ai să mori. Ia-ţl rămas bun dela lumea E p i l o g . judecător de pace, şi de a primi „strînge-
Rizepowa nu răspunse nici un cuvânt acâsta, căci n’ai s’o mai ve4l. Păcătoso, nu Acum cetitorilor voiesc să vă spun rile de mâni , ce le visâză.
44
îşi luâ repede ulciorul şi pleca de-adrep- vei mai sta în coliba asta, ci vei odihni ceva în taină: Rizepa de bună sâmă n’ar
tul la locuinţa notarului. începea să se în­ de veci în cimitir.... tu.... fi rămas soldat. Un contract, cum a fost
tunece. Abia acum văZu cât e de furios şi de acela scris în cârciumă, n’ar fi avut nici o
cătrănit bărbatu-său. valore. Aşa e, dâr ţăranii nu se pricep la