Page 59 - 1901-11

Nr. 254—1901. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

41
Din „Reichsrath . acolo la căpitanul oraşului, unde rămase la el o scrisâre, în care se plânge, că e S S f i V J E H f c S i î .
din întâmplare pe masa unui funoţionarde greu servioiul militar.
Dăm după „P. LI.** sfîrşitul desbate- poliţie. Un jurnalist, oare se interesâză de Un interview ciudat. înaintea unui
rilor asupra moţiuuilor de urgenţă în ees- tâte şi prin urmare şi de progresul salvării Seminar pentru diariştî. Sooietatea „interview** toţi omenii sunt egali. —- De
el nu pâte soăpa niol ohiar un miliardar.
tiunea oongregaţiunilor: de patrie, văcju şi ceti scrisârea şi publica cjiariştilor din Elveţia a adresat o oerere Acâsta a esperiat’o şi d-l Pi ©rpont Morgan,
Baronul Morsey espune, oă moţiunilor afacerea in jurnalul său. Din aoest număr la universitatea din Berna, pentru înfiinţa­ oând a fost de ourând în Anglia.
de urgenţă le lipsesce orl-oe basă, deâre- nu B’au vândut nici o sută de esemplare, rea unui seminar pentru fiiariştl. Faculta­ Oând representantul unei mari foi en-
oe congregaţiunile nu vin. Oratorul rele- oând âtă, că poliţia întrâ în activitate. S’au tea de filosofie, de oompetenţa căreia se glese l’a rugat în scris pentru o convor­
vâză meritele ordinelor oălugăresol şi res­ făcut perchisiţii pretutindenea, ohiar şi în ţine cestiunea, a luat hotârîrea a-se înţelege bire de două minute, marele milionar a
pinge ataourile îndreptate oontra jesuiţi- loouinţele oolportorilor şi întreg tirajul fu în privinţa aoâsta ou facultatea juridică. credut, că va descuragia pe gazetar dân-
lor; arată, oă la ţâră se simte lipsa de pre­ confisoat de poliţie din oausa acestei no­ Pănă acuma, pe oât soim noi, n’a esistat un du-i răspunsul sec, oă fie-oare minată a
vieţii sale are un preţ de 200 mărci.
oţi şi fiice, oă ar trebui să se facă un ple- tiţe. Jurnalistul fu citat de repeţite ori la ours special pentru ciiarişt.I, decât la uni „Voiă plăti acest preţ** — răspunse
bisoit şi atunol s’ar vedâ, dâoă şi poporul poliţie şi ascultat şi sfîrşitul oânteoului fu, versitatea din Lille (Francia). cjiaristul.
oste oontra oongregaţiunilor. Oombate afir- că funcţionarului de poliţie i-s’a dat a în­ In diminâţa următore raportorul fu
maţiunea, oă averile bisericei ar ti desavan- ţelege, că ar trebui să-şi dea dimisia. Res­ O mamă denaturată. în cjbia de 26 primit de d-l Pierpont Morgau, oel mai
tagiâse pentru economia naţională şi rele- tul se scie. — Aceste informaţii intere­ Noemvrie s’a găsit lângă linia ferată dela mare duşman al tuturor intervie-wurilor.
vâză meritele lor faţă cu îngrijirea săraci­ sante le luăm din „D. T. f. U.“. staţia Apoz un pachet, pe oare oine-va îl „Oe voiţi dela mine** — îi fiise brusc
lor. Nu de moţiuni de felul aoesta avem aruncase pe ferâstră trenului. în pachet era miliardarul.
D. Popovici la Sibiiu. Baritonistul un oopil în etate cam de şâse luni. S’a de-
aoum nevoie, fiioe oratorul, oi mai degrabă — „Nimio ! Te-am rugat de două mi­
D. Popovici a plecat din Braşov la Sibiiu, peşat imediat la Hatvan, ca să se faoă per- nute. Socotind minuta cu 200 mărci, faoe
de moţiuni oontra pastorilor luterani (Apro­
bări în centru). Sub pretextul unei mişcări unde va da un oOncert Duminecă, în 1 De- ohisiţie în tren pentru arestarea mamei de­ la olaltă 400 mărci. Etă banii!“
religiâse se faoe politică. Se face proseli- oemvrie în sala dela „Musikverein**. naturate. Ea însă dispăruse deja, aşa oă — „Şi acum?**
nu s’a mai putut găsi. — „Asta e tot**.
tism protestant. Oratorul declară, că parti­
Pentru masa studenţilor români — „Şi de ce m’ai rugat atunol de o
dul său va lupta pentru biserioa-oatolioă
din Braşov. D-l oăpitan de artilerie Va- convorbire ?**
şi pentru casa Habsburgică (Vii aprobări şi
siliu Popa a oontribuit pentru masa studen­ — „ F i i n d c ă m’am rămăşit pentru
aplause.) NECROLOG. Subsorişii, cu inimă
ţilor români din Braşov suma de 20 cor. 2000 mărci, că voifi ajunge pănă la D-ta
Rolanslcy vorbind în numele Cehilor adânc întristată aduo la cunosciinţa tuturor Ţi-am dat în acest moment 400 de mărci,
în looul unei cununi trecătâre pe mormân­
tineri oombate afirmaţiunea lui Eisenkolb, consângenilor, afinilor şi cunoscuţilor, oum- câştig prin urmare încă 1600 de mărci,
tul neuitatei sale nepâte Elisaveta Popa, so­
oă Prusia ar fi ţâra libertăţii. Guvernul oă prea iubita soţiă, mamă, fiioă, soră şi adecă cu 600 de mărol mai mult pe mi-
ţia preotului Iustin Naşcu din Dumbrâu, nută, decât D-ta !**
prusian a introdus ou bâta instruoţia reli- noră Elisabeta Naşcu n. Popa, după
răposată după 2 ani de fericită viaţă con­ Pâte cineva să-şî închipuâsoă oât de
giâsă germană la Polonii din Posen. Stri- sourte şi grele suferinţe, provădută ou sf.
jugală, în 25 n. 1. c.; 2) în memoria re surprins a fost d-l Morgan după lămurirea
.gătele elevilor bătuţi s’au aufiit pe stradă sacramente ale muribuncjilor, în anul al 24-
gretatului Romul Petrio fost cassar al „ A l ­ acâsta.
•şi mamele au venit să-şi apere copiii. Pen­ lea al vieţii sale şi al 3-lea a! preaferioitei
binei *, cu ocasia parastasului oomemorativ
1
tru aoâsta au fost oondamnate aceste mame căsătorii, şî-a dat nobilul său suflet în mâ-
au oontribuit pentru masa studenţilor d-nii Flotele comerciale din lume. „Lloyd's
la temniţă de 2'/ ani. nile Creatorului la 25 Nov. a. c. 9 ore a. m.
2 loan Fetric, protopresbiter 10 cor. şi d-l Rcgister Boolc“ apărut fidele acestea arată
După aoâsta ia cuvântul Dr. Lueger Mârtea prea timpurie şi neaşteptată a re-
Dr. Aurel Popescu, candidat de advocat 8 oă la sfirşitul anului 1898 Englitera dispu­
fâoeud apologia călugărilor misericordienl pausatei în Domnul, o deplângem inconso­
cor. — Primâscă pioşii donatori cele mai nea de o flotă comercială, oare întrece sub
şi spune, oă la atacurile adversarilor nu gă- labili cu toţii. Rămăşiţele pământesc! ale
vii mulţămite. — Direcţiunea şcdl. medii gr. raportul tonagiului tote flotele celorlalte
•sesoe un cuvânt mai potrivit, deoât inter­ scumpei nâstre defuncte se vor astruoa în
or. rom. ţări. Vapârele şi vasele cu pânze din Marea
jecţia de grâţă : „Pfui**. 27 o. la oră 1 p. m. spre eternă odihnă
Britanie şi Irlanda, care stau în serviciul co-
Malilc (pangerman) insultă pe Lueger. Congres antisemit în Bucurescî. în cimiteriul vechili, lângă osămintele prea meroiului fac 12,926,924 tone, cele ale colo­
Prohaszlca (sooial-creştin) Ticălos obras- în cjhele de 8 şi 9 Noemvrie v. a avut loc iubitului ei tată, — Fiă-i ţărîna uşâră şi niilor britauioe 1,061,584 tone, în total
nio, taci din gură! D ta ai fost ofioer? în Bucurescî al Vl-lea congres al „Alianţei memoria neuitată! 13,988,508 tone. Printre statele celelalte
Malilc: Da, şi înoă vitâz. antisemite române *, la care au partioipat
1
Dumbrâu, la 25 Nov. 1901. cele dintâiă locuri le ocupă Statele-Unite
Prohaszlca: Am să-ţi trag o palmă. representanţii . dela 35 de seoţii, şi anume ale Amerioei de Nord cu 2,465,387 şi Ger­
Mahlc: Să vedem. 30 din provincie şi 5 din oapitală. Alianţa Iustin Naşcu, preot ca soţ; Virgil şi mania cu 2,553.334 tone. Apoi urmâză Nor­
Prohaszlca: Nu aiol, afară. antisemită română fusese obiectul unor ata­ Nerva, ca fii ; Vasiliu Popa, căpitan de art. vegia cu 1.694,230, Francia cu 1,242,091,
oa unchifi; Andreii! Popa, funcţ. reg.
Mahlc: Atunci eşti un bandit de curi nedemne din partea pressei jidovite. Italia cu 875,851, Rusia cu 643,527, Spania
stradă. Congresul a votat înoredere comitetului finauc., Victor Popa, ca fraţi; Maria Popa,
•oa mamă; Atanasiu Naşcu şi Anioa, ca ou 608.885, Suedia cu 605,991, Japonia cu
PrahossJca (furios): Cum mă poţi numi faţă cu acele atacuri. în congres afară de
, socrii; Michaiti Popa, Adolfina, Valeria 533,381, Danemarca cu 511,958, Olanda cu
bandit? Eu mi-am câştigat în tot-dâuna raportul asupra activităţii anuale, s’a dis­
Popu, Emil, Aurelia, Victor şi Augusta, 455,609, Austro-Ungaria ou 380,414, Greoia
pânea ca proletar oinstit (sgomot). cutat cestiunea pressei ^naţionaliste, oestiu-
Petricaş, Emil, Romul, Virginia, Olivia, cu 233,644, Brasilia cu 173,966, Belgia cu
Mahlc: Când vienesilor le va veni nea meseriaşilor români şi cestiunea ini- 151,842, Turcia ou 146,553, Chili cu 107,495
Letiţia, ca veri şi verişâre.
mintea la loc, vor spânzura pe primarul ţiârei unei mişcări antisemite a femeilor,
şi Portugalia ou 101,758 tone. Câte mai pu­
Lueger de oel dintâifi felinar. după esemplul femeilor din Viena. Congre­ ţin decât 100,000 de tone posedă flotele eo-
Steiner (sooial-oreştin) sare ou pumnii sul s’a terhiinac ou un banchet, în care
v, ; . » meroiale din Argentina, China,| Mexioo, Peru
la Malik, numindu-1 mucos boemo-german pi imul to.as s’a ridioat peutru Regele 8C1RI ULTIME.
u România şi Havai, care au împreună 300,000
(deutsch boliemischer Lausbub). Car ol. • de tone. Tâte flotele oomerciale din lume
Mai mulţi deputaţi s’ar între dânşii Bucurescî, 27 Noemvrie. Astă4î
,a
„Hie?. şi „jelen**. Am adus nu de dispun prin urmare de un tonagiu de
şi-i despart. la 6rele 4 şi 25 p. m. a sosit în ca­
mult soirea, cum au fost pedepsiţi cu arest 27,674,424 tona, din oare aprâpe trei pă­
Strobach (cătră Schalk): Tioălosule, mi- pitală Regele şi Regina. La gară
nisce reserviştl români din Bihor trecuţi trimi revin vapârelor, âr restul corăbiilor
rşelule, derbedeule, pungaşule. Ar trebui să trenul regal a fost aşteptat de o
de ourând dela linie la honvecjl, peutru-că ou pânza.
te iau de urechi. mare mulţime, care a aclamat pe
din inadvertenţă au răspuns la adunarea
Schallc: Rîudaşule! Rîndaşul trebue Suverani. Mâne, în 28 Noemvrie se
de oomrolă cu „hier“ în loc de „jelen**.
să tacă. vor deschide corpurile legiuitbre prin- L i t e r a t u r ă .
Foile maghiare aduc acuma din Csik-Szereda
Cu acâsta sfîrşindu-se soandalul, a pu­ tr’un mesagiu regal. Deschiderea va
o soire tocmai oontrară. Acolo fu adecă Mama sfăntnlui Augustin de Emil
iuţ lua cuvântul din nou Dr. Erler şi Dr. fi precedată de un „Te Deum“ la
pedepsit cu arest un reservist ungur, care Bougaud, traducere de Salba. Editura d-lui
Eisenkolb polemisând ou ministrul. mitropolie.
în loc de „hier** a răspuns ou „jelen**. Şi prof. Dr. E. Dăianu. Tipografia archidie-
La vot au căcjut amândouă moţiunile acestea aşa merg fără sfirşit.
-de urgenţă. Lemberg, 27 Noemvrie. Iritaţia cesană din Blaşiă. Cartea are 31 oâle de
pricinuită de condamnările din Gne- tipar (500 pagini) şi este fructul ostenele-
Condamnat pentru defraudare. La
sen ia proporţii tot mai mari. Din lor unor laborioşî studeDţlîn teologie dela uni­
tribunalul din Braşov s’a judeoat în diua
Gnesen se anunţă, că unul din con­ versitatea din Budapesta. Cuvântul „Salba**
SOIRILE DILEI. de 27 Noemvrie prooesul lui Rad6 Aurel, damnaţi a fost pus îu cătuşî şi ast­ ne reamintesoe societatea literară cu ace­
fost oassier de mărfuri la gara din locali­
fel l’au aruncat în temniţă. Consu­ laşi nume a teologilor din seminarul desfi­
— 15 (28) Noemvrie. tate, acusat că a defraudat suma de 11.731
latul german din Lemberg e păzit inţat „S-ta Barbara** din Viena, oărei so­
0 dimisiune. Câte dimieiunl nu se corâne. Rado a fost condamnat, ou luarea de un numer mare de poliţişti. — cietăţi îi mulţumim publicarea Fabiolei şi
■dau «lilnio din fel de fel de motive şi ni­ în considerare a circumstanţelor atenuante, Contele Andreiu PotoczJcy, mareşal a unei părţi din oatechismul oel mare a*
meni nu se sinchisesoe de ele. Dimisiunea, la 6 ani temniţă. provincial, a dat 2000 corbne şi con­ lui Deharbe. Traduoătorii ne ofer o lectură
despre oare vorbim însă, are nisce anteoe- Pentru Dr. Palyi, care s’a ales ou tele Sanislav Badeni 1000 corbne pen­ edifioătâre în stil îngrijit, tiparul aurar,
denţe, cari ne interesâză de-aprope şi pe
o rană la picior ou ocasia duelului, oe l’a tru condamnaţii din Gnesen. hârtia bună. Preţul unui esemplar legat
•noi Românii. Este vorba de dimisiunea co­
avut cu Koposdy, sosesc cj'lnio adrese la elegant în pânză este 3 corâne (-}- 40 b
misarului de poliţie luliu Stoisics din Ti- Viena 27 Noemvrie. Un mem­
Redacţia fiiarului „M. Sz.“. Consternaţia porto.) Un esemplar broşat 2 oorâne (-{-
mişâra, oare a fost primită de adunarea ge bru al clubului polon va declara, cu
este mare mai ales între membrii comuni­ 40 b. porto). Se află de vencţare şi la Tipografia
nerală municipală ţinută în fiiua de 25 ocasiunea propunerei partidului po­
tăţii israelite din jMiskoloz, de unde este A. Mureşianu, Braşov.
Nov. sub preşedinţa fişpanului Dr. Viotor poral german de a-se manifesta sim-
originar Dr. Palyi. Tatăl său, Sigmund
Molnar. l£tă antecedenţele: Sunt oâte-va patiă pentru Buri, că e forte ciu­ „ Cartea Durerii“ de Emil Bougaud,
Klein, a plecat imediat la Budapesta şi tradusă din originalul francâs de Iacob
săptămâni, de când o scrisâre confidenţială dată simpatia Germanilor pentru
şâde mereu lângă patul fiiului său, care a Nicolescu, editura lui Dr. E. Dăianu. Tipo­
sosi dela ministrul de interne din Buda­ 1 Buri atunci, când aici în Europa în­
oăcjnt victimă prinoipiilor sale „liberale *. grafia lui Heinrich Uhrmann din Timişâra
pesta la fişpanul din Timişâra. în acâstă şişi Germanii asupresc în mod atât 1895. O cărticică de mângăere sufletâscă
scrisâre se comunica fişpanului, că „un Sinuciderea unui recrut. în Oradea- de brutal pe Poloni. Deputaţii po­ care costă legată 3 corâne plus 10 bani
profesor de universitate$ român (Iorga — mare deşertase dela regimentul de infan­ loni, cehi şi sloveni au decis s§ porto. Se află de vîn4are la Tipografia
facă colecte pentru condamnaţii din „A. Mureşianu*.
Red.) outrieră Ungaria de Sud şi ţine pre- terie Nr. 37 infanteristul Ştefan Olah, a
tutindenea conferenţe şi prelegeri n anti- fost însă prins şi pedepsit ou o pedâpsă Gnesen.
maghiare*. Pentru salvarea patriei aoest disciplinară. Marţia trecută însă, când re­
Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
profesor trebue urmărit de-aprope şi în gimentul stătea în curtea casarmei, Ştefan
Timişâra. Aoâstă scrisâre a sosit ou instruc­ Olah s’a aruncat jos dintr’o ferâstră a eta­ Redactor responsabil: Traian 1T. Pop•
ţia neoesară dela fişpan la primar, âr de- jului II şi a rămas mort pe loc. S’a găsit