Page 6 - 1901-11
P. 6
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 243. —1901.
a observa, că decisiunea luată de comisiune tanţii maghiari şi astăcll o cultivă. Odini- Conflictul franco-turc. Intr’un con tyâmos se numera mai înainte printre cele
de a ţină o desbatere generală, a surprins 6ră se aliaseră ou Turcii, oarl erau cei mai siliul de miniştrii ţinut alaltăerl în Paris, mai înfloritore comune germane.
pe mulţi membrii ai ei, deâreoe deoisiunea mari duşmani ai creştinismului, astăcjl îi miuistru de esterne Delcassd a făout ounos-
aoâsta stă în directă contrac|toere cu inten- vedem aliaţi ou jidovii, oarl în ostilitate cut fasa ultimă a oonfllotului ; /Turcia' a Agitaţiuni „panslaviste" în Un
ţiunea de a prescurta cât mai mult desba- faţă ou creştinismul nu sunt mai pe jos de primit oondiţiunile francase şi în urma garia (le nord. Sub aoest titlu „P. L.“
terile. întorsătura aoâsta se esplioă de cătră oât musulmanii. acâsta s’a reluat ârăşî oontactul diplomatio aduce soirea, oă nisce Ruteni întorşi acasă
unii prin o neînoredere reciprocă între mem între cele două state. din America aveau de gând să zidâsoă o
brii oomisiunei. Dâcă ar fi aşa, ar fi regre Din conflictul acesta aşa-dâr Turcia a biserică rusâsoă. Ajungând aoâsta la ou-
tabil, fiind-că neîncrederea turbură orl-ce Din străinătate. eşit mai păgubită, căol a aoordat Franoiei noscinţa episcopului din Eperjes, aoesta a
concordia şi unde ea lipsesce, nu p6te fi mai mult decât aoâsta oerea cu oâteva săp îusăroinat pe protopopul Kappisinski să
înţelegere şi pace. Afacerea institutului San-Giro- tămâni înainte. faoă o anchetă la faţa locului. Protopopul
lamo. Din Borna se anunţă, oă episoopul
Treoeud la obieot, îşi esprimă viua însoţit de deputatul Artim făcând ancheta,
Milinovicî din Antivari şi ministrul munte-
părere de rău, oă în preliminarele budge- Pentru Polonii din Germania. a opinat contra cererei Rutenilor şi astfel
negrân Voinovicî mergând la Roma, au oon-
tare ale statului, dintre tote ţările singura Glnbul polon din Viena a decis să inter primejdia „panslavismului este înlăturată.
11
ferit alaltăerl timp mai îndelungat ou se
Bucovină nu e luată aprope de loc în eon- vină pe lângă guvernul austriac de a oere
cretarul de stat cardinalul Rampolla. Ei vor u
sideraţiune; pe când t6te celelalte regate esplicaţiunl guvernului din Berlin ou pri „Emke . Societatea culturala ardeleană
oere o audienţă şi la Papa. Episoopul şi
şi ţări sunt împărtăşite ou prisos din bud vire la atitudinea autorităţilor din Pozen, maghiară şl-a ţinut Dumineca trecută adu
ministrul s’au dus la Vatioan în afaoerea
get, pe atunci faţă cu aoâstă ţâră se face cari au rofusat distribuirea unor oirculărl narea sa generală în Cluşiii sub preşedinţa
institutului San-Girolamo. Se scie, că prin
o escepţiune, deşi tocmai Buoovina are mai trimise din Viena ou adrese sorise în limba fişpanului conte Beldi Akos. Era de faţă
cipele Nichita u apărat interesele supuşilor
mare şi mai urgentă lipsă de a se bucura polonă. Se crede, oă cestiunea va veni şi un public numeros şi mai mulţi notabili
săi catolici oât timp episoopul Milinovicî
de îngrijirea budgetară în privinţa cultu înaintea „Reichstagului german. maghiari, ca: fişpaniî Zeyk şi Bethlen, su-
era pe partea Austro-Uugariei. După cum
rală şi eoonomioă. De ani de (jile deputaţii periutendenţii Bartâk şi Ferencz, prim-ra-
1
anunţă ^Patria' ministrul muntenegrân
buoovinenl aocentuâză şi documentâză aoâsta binul Eisler, preşedintele tablei r.Pekete şi
Voinovicî a predat cardinalului Rampolla
şi nu de mult a aocentuat’o şi recunoscut’o alţii. Preşedintele Bâldi în disoursul său de
un memoriu în oare se silesce a dooumenta SOIRILE DILEI.
în şedinţa plenară a oamerei şi un deputat, deschidere arată, că înainte ou 4 ani oând
oaracterul ourat sârbesc al institutului.
oare nu e bucovinean. Numai guvernul nu a foit ales preşedinte, averea societăţii era
„Patria oalifică de neînţelâsă atitudinea — 1 (14) Noemvrie.
14
vrea să scie de tote aoestea spre paguba de 2.278 738. De atunci s’a înmulţit ou
guvernului muntenegrân. In memorand se 0 conferenţă, despre Ungaria, pi
ţărei şi a statului, din oare Buoovina face 310.267 cor. Acâsta se mulţumesoe spriji
cere, ca institutul San-Girolamo să fie îm lele treoute s’a ţinut în Miinchen adunarea nului societăţii maghiare (şi impositului de
parte integrantă şi indisolubilă.
părţit egal între Croaţi şi Sârbi. — Pro generală a Reuniunei bavareze ^Alldeutsch^. l°/ din oomitatele locuite de Români Sol-
Continuând, vorbitorul esprimă spe 0
ranţa, oă guvernul nu va mai pregeta de cedarea principelui Nichita a produs mare Din incidentul acesta Dr. Bohmeder a ţinut noc-Dâbâca etc. Red.) Seoretarul general
consternaţii la Roma. o conferenţă despre Germanii din partea Iosif Sândor raportâză despre activitatea
a ţină sâmă de trebuinţele cele mai ur
gente ale Bucovinei şi de a corăspunde Liberalii englesi şi rdsboiul. Se sud-ostică a Ungariei şi despre Şvabii din comitetului central. Din aoest raport vedem,
pretenţiunilor îndreptăţite naţionale şi cul pare, că opiniunea în Anglia faţă de răs- Bănat. Conferenţiarul spune, că Ungaria că diu dobâncjile capitalului în sumă de
turale ale Românilor. Ooasiunea i-se va boiul sud-african s’a schimbat radical. Mi este o ţâră tot aşa de poliglotă ca şi Cis- 138.882 c. s’au întreţinut o şoâlă agrioolă,
oferi la desbaterea proiectului de budget. niştrii nu mai vorbesc acum despre capi leitania, însă populaţia ei de 16 miliâne se un orfelinat, 7 şcâle, 11 kisdedovurl, 8 asile;
Vorbitorul oontâză pe sprijinul comisiu- tularea necondiţionată a Burilor şi însuşi împarte totuşi în 4 rasse principale : Cam afară de acestea au fost sprijiniXe 4 şcâle
nei şi al guvernului. In acâstă aşteptare Salisbury s’a orecjut îndemnat de a spune, 8 miliâne (?) sunt Maghiari (42°/ ), 3 mi- speciale, 31 şcâle confesionale, 167 biblio
0
l
el (Lupul) şi soţii săi de priuoipiu, vor că Anglia va da teritoriilor pustiite de liâne Români, 3 / '.miliâne Slavi şi mi teci poporale şi 74 reuniuni de cântări.
2
vota în total, preoum şi în special pentru flagelul răsboiului pacea, libertatea şi o liâne Germani. Ţinuturile principale ale Anul acesta s’au înscris 1206 membri noi.
proiectul de budget, prin urmare şi pentru autonomiă. Faţă de aoâsta o parte a libe Germanilor sunt la vest comitatele Moson, Adunarea generală a anului viitor se va
fondul de disposiţiune, a căruia încuviin ralilor englesi în frunte cu William Har- Şopron şi Vaş (300,000 Germani de origine ţine în Aiud. Advocatul Dr. Vajna Gâbor
ţare înainte de t6te aste a se privi ca o court susţine, că Burii nu mai pot să aibă bavareză); la nord-vest Soepuşul (oam din Braşov a trimis la adunare o telegramă
prevenire faţă ou guvernul. Cu aoest pri încredere faţă d’un guvern din care face 80.000 Germani); la sud-ost în Ardeal (cam de felioitare.
lej vorbitorul se vede îndemnat să accen parte şi Chamberlein. Intr’un meeting bine 225.000 Germaol); la Sud loouesc Şvabii,
tueze ou t6tă tăria, oă Românii, în mânia cercetat liberalul Leonard Gourtney a con colonisaţl aici dela isgonirea Turcilor. De Pentru masa studenţilor români
u
v
unei aserţiuni contrare, vor ţiDâ neclintit damnat aspru politica guvernului, care şl-a altfel şi în alte părţi se găsesc Germani şi din Braşov au intrat dbla: Bihoreana
institut de credit şi economii în Oradea-
la prinoipiile lor de păuă acum naţionale pierdut autoritatea şi pe care un vent cât ou limba germană poţi călători întrâga mare 20 cor., âr dela „ Oruviceana“ institut
şi politioe. de mic ar fi în stare să-l dobore. El cj'se: ţâră. Despre Şvabi cjioe, că forte mulţi din
ei s’au renegat, mai ales din olasa mai pe aoţii diu Oraviţa 50 cor. — Primâsoă
„încheiaţi răsboiul, cum veţi putâ.... căci
oultă. cele mai căldurâse mulţumite. — Direcţiu
„Ideal National . Sub acest titlu e posibil să pierdem colonia Oap“. SirRo- nea şcâlelor medii gr.-or române dm Brnşov.
K
ou subscrierea de „1000-jde tineri maghiari bert Reid a spus tot la acel meeting, că Extra Hungariam non est vita?
u
a apărut nu de mult o cărticică, în care pacea nu pâte fi garantată deoât prin re- Următârea soire şl-a făcut turneul cjilele Pentru masa studenţilor din Brad
tinerimea universitară, care a luat anul ounoscerea deplinei autonomii a Burilor. aoestea prin cjiarele din Ungaria: Sâmbătă au mai intrat următârele dăruiri: 1) Ou.
trecut parte la mişcarea pentru jrehabiliU- Edmund Bohertson a cjis, că „după faptele au emigrat din gara din Iosef-stadt — Ti- D. Ioau Ineău notar cercual în jVaţia-de-jos
rea cruoei susţine, oă ar fi timpul să se nedrepte şi ilegale ale guvernului, nu ră mişâra în direcţia Arad nu mai puţin de 50 cor. 2) Pr. O. D. Ioau Groza junior,
faoă o îutârcere la prinoipiile oreştinesol. mâne altceva, decât înoheierea unui armis 36 familii, compuse din 102 membri. Emi protcpr-'sbiter gr. or. în Hălmagiu 10 cor.
Curios lucru însă, oă pa când acâstă cărti tiţiu, deschiderea negocierilor de pace şi granţii erau din Gyertyamos şi ţinta călă 3) On. D. Nicolau Mateiu par. gr. or. în
cică a produs un puternic ecou la îutrâga alt guvern . In limbagiul acesta au vorbit toriei lor era America. Paşapârtele emi UibărescI 20 cor. 4) O. D. Simiou Pavel
11
tinerime maghiară, studenţii protestanţi lordul Fitz Maurice în Mancbester, Thomas granţilor au fost vizate în gară de cătră par. gr. or. în Grohot 3 cor. 5) Gerasim
din Dobriţin şi Sarosparak deolină solida Burt şi Shaw în Nawcastie şi Keir Hardie poliţie şi găsite în regulă. Cel mai mare Cleş econom în Rib'ţia 1 cor. Suma 84 co
ritatea cu oei 1000 de tineri, pe motiv — în Farringdon. membru dintre emigranţi e de 43 ani. Con rone. Marinimoşii dăruitorl primâsoă cea
dio ei — că idealul naţional maghiar este Din Londra se mai anunţă, că numă- tingentul emigranţilor se recrutâză din ţă mai căldnrâsă mulţumită. P. T. D. cari ’au
presentat de dânşii îmbrăcat în haina con- roşl deputaţi liberali şi radicali au iuten- rani voinici germani. „Pentru-oe părăsiţi binevoit a primi dăruiri pentru maca stu
fesionalismului. Este soiut oă cărticica era ţiunea, oa imediat după venirea la guvern ţâra? — „Pentru-că sunt prea grele sarcinile denţilor dela gimnasiul nostru rom. gr. or.
u
îndreptată mai ales în potriva jidovismului a liberalilor — care se crede a fi iminentă şi pentru-că nu se permite să înveţe copiii simt rugaţi cu tâtă onorea a-le e^peda la
şi dâcă îi vedem pe tinerii protestauţl de- — să propună în camera comunelor o mo noştri în limba părinţilor lor. Etă de oe looul menirei lor, cu posibilă urgenţă! Di
olinând solidaritatea cu fraţii lor de ace ţiune de dare în judecată a actualului oa- părăsim Ungaria . — Ungaria a pierdut recţiunea gimnasiului rom. gr. or. (din)
11
laşi sânge, acâsta se face pe ba sa tradiţi- binet. Intre alte motive se va invoca căl ârăşî dintr’o singură oomună 36 de bravi Brad în 30 Ootomvrie. Georgiu Păi du, dir.
unei istorice, pe care se- vede că protes carea constituţiunei. agricultori şi oontribuabill. Comuna Gyer- gimn.
necredinţă în dragoste, fie pentru urmările din fântână, a apucat’o toţi dracii. Când mi-ai tot spus, că mă iubescl, că mă ai înţeles, că Pan Zolcikiewicz trecu la con
păruelei, şi aveau se hotărască, ca o parte venisem acasă, a trântit cheile pe masă de aşa de dragă, de ai fi în stare să mă mă dică numai cincizeci de copeici de per-
din impricinaţl, drept despăgubire, sâ plă- par’că eşiau scântei din ele, începu cu gura nânci totă! — Crăpare-ar să crepe! Suci- sonă. Cu acestea se termină şedinţa, căci
tâscă celei-lalte părţi cinci zloţi polonezi sâu la mine, de nu puteam lua nici o bucătură i-s’ar limba în gură! Nu cu făcăleţul i-am Pan Zolcikie’wicz se sculă de pe scaun, îşi
sâ 4'cem în limba oficiosă, şâpte-decî şi în linişte şi mî-a aruncat fel de fel de în dat, ci cu resteul. Sorele încă nu apusese aşe4ă hainele ridicându-şl pantalonii şi lă-
cinci de copeici în argint. Mintea sănătosă jurături, ma făcut: „trântor, ticălos, calic şi el şi venise acasă să îndope\ I-am cţis cu sându-şl în jos jiletca lui violetă. Membrii
a celor ce aveau sg judece în ProstovenI, ba chiar şi sufragan !“*) Numai . când am binele şi fârte cuvincios : „mă afurisitule ! ... comunei începură să-şi ia căciulele şi bi
u
încă nu era atinsă de bâla Apusului, se în audit că-mi cjice sufragan, i-am tras de mâ Sufragan însă nu i-am dis, martor mi-este cele, ca să plece dela şedinţă, când de-o-
fiora pănă în adâncul sufletului de emanci- nie una peste flâncă, âr ea m’a lovit cu Dumne4eu... Luatu-l’ar fi fost toţi... dată uşile, închise de când cu invasiunea
paţiunea femeii, care nu se potrivea cu na făcăleţul în frunte.... Primarul provoca la ordine pe im- purceilor, se deteră în două părţi şi apă
tura idilică a Slavilor. Primăria deci dete Acum nu se mai răbda drăgălaşa pricinată şi se adresă la ea cu între rură Rizepa întunecat la faţă, în dereptul
cuvântul mai întâifi lui Romeo, care pu- Iulie, îşi fâcu mânile pumni, i-le arăta lui barea: lui Rizepowa însoţită de cânele Corbei.
nându-şl mâna la fruntea sgăriată, începu Romeo înaintea nasului şi cu o voce în- — îţi ţii gura odată, tu vrajbă? Nevasta lui Rizepa era albă ca pânza, fru-
să spună: mosele şi drăgălaşele ei trăsături arătau
ţîglată striga: Urmă o mică pausă, consiliul comu
— Mărite feţe! Acâstă ticălosă nu-mi — Minţi! tote’s minciuni! latri ca nal începu să cbibzuiască asupra sentinţei, durere sufletâscă şi smerenie, er în ochii
dă pace de multă vreme. Am veuit, ce e un câne! ce să o dea şi — ce minune a împrejură ei negri se iviră lacrăml, cari se scurgeau
drept, sg cer de cină şi ea începe la mine: rilor! — nici una din părţi n’a fost con pe obrâjl. Rizepa intrase cătrănit şi cu ca
După aceea ca şi cum şî-ar fi luat pul ridicat, dâr dând cu ochii de consilie
Mg ticălosule, cârciumarul încă n’a venit damnată la plata celor cinci zloţi, dăr pen
ceva de pe inimă şi cu lacrimile în ochi rii adunaţi îşi pierdu curajul şi cu voce
din câmp şi tu te-ai şi repezit acasă? tru susţinerea prestigiului şi pentru a lua
se întorse cătră consilierii comunali, ce aveau
Vreai sg te trântescl pe vatră şi sg-ml faci pildă toţi îndrăgostiţii din ProstovenI, con slabă 4ise:
sg judece şi grăi:
semne? Nicl-odată nu i-am tras eu ochiu, siliul condamnă pe impricinaţl la un arest — Să dea Dumne4eu bine!
dâr de când a vgcjut, că i-am ajutat Iagei,- —Măriţi jucjî! O, nenorocita de mine, mai departe de douăzeci şi patru de ore
(Va urma.)
fetei din casă, sg scotă o gălâtă de apă sărmană orfană! o domne! Nu la fântână în celulele închisorii şi la o amendă în
l’am vgcjut cu Iaga, orbire-ar fi fost amân bani de o rublă de cap, care să se între
*) Sufragan — clăcaş, iobagii. doi! Mă, sdranţă şi obiâlă !... De câte-orl nu buinţeze la cheltuelile cancelăriei. De sine
