Page 61 - 1901-11
P. 61
REDACŢIUNEA, „&azeta“ iese în Mcire îi.
AaministraUnnea şi Tipografia Abonamente pentru Austro-Ungaria:
Pe un an 24 oor., pe şdse luni
Braşov, piaţa mare or. 30. 12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori nefrancate nu se pri N-rii do Dumineci 2 fl. po an.
mesc.— Manuscripte nu se Pentru România şi străinătate:
retrimit.
Î N S E R A T E Pe un an 40 franoî, pe şăse
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
ss prlmeso la Admlnl8tra{lune în N-rii de Dumineci 8 franoî.
Braşov şi la urinătnreie 8e prenumoră la tdte ofi-
BIROUIU de ANUNŢURI: oiele poştale din întru şi din
în Vlena: la N. Dukes Naehf., afară şi la d-nii colectori.
Nur. Augenfeld & Emeric Les- «5
ner, Heiuricli Schalek, A. Op- Abonamentul pentru Braşti
pelik Naehf. Anton Oppelik. Âdministrafiunea, Piaţa nare.
In Budapesta: la A. V. Gold- TSrgul Inului Nr. 30, stagiu
bergor. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şese
Leopold (VII Erzsobot-korut). luni 10 cor., pe trei luni 5 cor,
PREŢUL I N S E R Ţ 1 U N I L O R : A N U L L X I V . Cu dusul în casă : Pe un an
o seria garmond pe o ooldnă 24 cor., pe 6 luni 12 o., pe trei
luni 6 oordne____Un esemplar
10 bani pentru o publicare. — 10 bani. — Atât abonamentele
Publicări mai dese după tari cât şi inserţiunile sunt a se
fa şi învoială. — RECLAME pe plăti Înainte.
pagina 3-a o seria 20 bani.
Nr. 255. Braşov, Sâmbătă 17 (30) Moemvrie. 1901.
Gestiuni de limbă şi sentiment E semnificativ, că chiar cjl aru î „Nouă ni-se pare", Zi° „M-g“, tarea sa economică şi întărirea ’posiţiunei
e
„Magyarorszag", care s’a distins pănă „că sentimentul comun trece încet sale politioe.
înainte cu câteva cjile s’a în acuma în propagarea ideilor de ma- dela idea mai 'vechiă a limbei la Lucrarea Domniilor-Vâstre este înles
tâmplat, că într’o şedinţă a curţii cu ghiarisare forţată, vine să constate idea sentimentului. Şî acesta e şi nită prin pacea europână, care este preo-
juraţi din Braşov, judele, care pre- cel dintâiti, că de aceea ,,părinţii lucru firesc, căci deplina suverani ouparea neîncetată a Puterilor celor mari.
sida tribunalul, a adresat unui mar patriei" numai siliţi vorbesc de ces- tate şi independenţă a statului un România continuâud a păstra o politioă
tor român câte-va întrebări în limba tiuuea naţionalităţilor, şi şi atuncî gar nu se pote face atârnătâre şi nu liniştită şi cumpănită, relaţiunile sale cu
româuă. Acâsta a fost de ajuns pen- numai ferindu-se de ea, fiind-că se se pâte suspenda pănă atuncî, pănă tâte statele sunt din cele mai amicale şi
tru-ca foiţa şovinistă maghiară de tem de ea. când vom contopi naţionalităţile". normale.
aici se dea alarmă, că s’a comis un Nu e bine însă aşa — cjice nu Nu seim ce să Zi° 6m şi sg mai
atentat contra limbei statului. m i t a foiă — căci numai studiând credem faţă cu părerile acesle nouă Domnilor Senatori!
Judecătorului i-se ia în nume şi pătrunzând temeinic acâsta cesti a fâiei maghiare. Ele ni-ar pută lă Domnilor Deputaţi!
de reu, dâcă schimbă câte-va cu une, ea pote fi lămurită şi resolvată muri numai atuncî dâcă ni-ar spune Ministerul de interne va propune pro
vinte c’un martor în limba maternă cu succss. „M-g“ cum crede, că Maghiarii vor iectele de lege a poliţiei rurale şi a orga-
a acestuia, pentru a se pută înţelege putâ câştiga acea basă largă a sen nisărei administrative, având de ţel a sa
Este interesant mersul ideilor
cu el imediat, nu prin mijlocirea timentului comun, pe care să pâtă tisface mai deplin şi mai grabnio interesele
lui „Magyarorszag" despre aceea
greoiă a interpretului. construi statul naţional ? fie-cărui cetăţân.
cum trebue să se lămurâscă cestiu-
Caşuri ca acesta, car! se repet Organisarea ministerului justiţiei, re
nea naţionalităţilor. înainte de tote,
Zilnic de la un colţ la celălalt al formarea legei portăreilor şi modificarea
Zice, trebuesce lămurit dâcă cestiu-
ţerii, sunt — dâcă vom avâ în ve Deschiderea corpurilor legiuitore mai multor disposiţiunl ale proeedurei ci
nea naţionalităţilor e curată ces
dere, că martorii din cestiune nu române. vile, vor face de-asomenea obieotul lucră
tiune de limbă? Căci de ar fi aşa,
sunt Cbinesî sâu Africani, ci fac rilor Domniilor-Vâstre.
atuncî n’ar mai fi nici o speranţă
parte din naţiunile conlocuitore ne Erî s’au deschis cu solemnitatea în privinţa desvoltărei economice vi-se
sâu prâ puţină speranţă de a fi re
maghiare — caşuri tipice, ce earac- obicînuită corpurile legiuitâre ro vor presenta trei ptoieote de lege: a sin-
solvată cu succes. Atuncî cifrele seci
teiiseză stadiul în care se află ces- mâne. dioatelor agricole, a breslelor şi a meseria
ale statisticei poporaţiunei ar fi cri
tiunea naţionalităţilor la noi. La ârele 12 din Zi M. S. Re şilor. Ele sunt menite, prin măsurile, oe
teriul în apreţiarea puterii de stat
Nimeni nu se gândesce serios gele a întrat în sală salutat cu vii prevâd, sâ fie folositâre atât munoei in
ungar. Puind în cumpănă numărul
la resolvarea acestei cestiunî de aplause de senatori şî deputaţi şi a terne, cât şi relaţiunilor oomeroiale.
Maghiarilor şi al Nemaghiarilor în
viaţă pentru statul ungar. în dietă cetit cu voce tare Mesagiul de deschi Traotatul de comerciă, încheiat între
Ungaria şi în Croaţia, Maghiarii ar
se discută cu săptămânile asupra tu dere. Reproducem textual din Mesa România şi Turoia, se va supune imediat
fi, Zi cu Z ece la suta în
ce
turor întrebărilor interne, cari inte- giu partea esenţială, ce urmâză: aprobărei Domniilor-Vâstre.
re9âză ţâra, numai de cea mai ca minus. Cestiunea finanoiară predomină şi în Desvoltarea căilor de comuuicaţiune
u
pitală dintre ele nu se vorbesce de Nu e permis deci, adauge „M-g , momentele actuale situaţiuuea nâstră in pe usoat şi pe apă trebue sâ-şl mârgă
a privi cestiunea naţionalităţilor ca
cât atunci, când vre un incident ne- ternă. Sunt încă multe greutăţi de învins, cursul ei înainte. Pe de-oparte se vor pre
o curată cestiune de limbă, cum
prevăc|ut constrînge pe cei din dietă dâr sunt sigur că, prin sprijinul luminat ce senta desb&terilor Domniilor-Vâstre douâ
a fost privită pănă aZî. încă înainte
a-se ocupa de ea, şi şi atunci se vor veţi da guvernului Meu, se va duce la proiecte de lege, imperios cerute de inte
besce numai în sens negativ. cu 40 de anî Eotvos, cugetătorul bun sfîrşit opera de consolidare a finanţe resele generale şi locale : aoel al drumuri
Astfel de incidente, cum a fost adânc, a Zis, că basa naţionalităţii lor Ţârei. Stavila, pe care aţi pus’o oreş- lor şi aoel al apelor ; pe de altă parte, ou
nu e limba comună, ci simţământul
cel provocat de acusaţiunile îndrep oerei cheltuelilor statului, nu pote decât să tâte greutăţile financiare, construcţiunea
comun. Unitatea de limbă e un mare
tate contra partidei poporale, că ar înlesnesoă asigurarea trainioă a echilibrului portului Constanţa s’a urmărit ou energie
couspira cu Slovacii, nu numai că avantagiîi şi o mare putere, dâr nu budgetar.şi să aibă o influenţă binefăcă- şi astăzi comeroiul se pâte folosi cu mai
nu contribue cu nimic la vre-o lă e totul. t6re asupra creditului publio. Guvernul Meu multă înlesnire de densul. Prin întrebuin
murire, ci o îngreueză tot mai mult, Nu putem — adauge foia ma e, prin urmare, dator a veghia, ca îmbu ţarea lui în timpul iernei şi prin o mai
ba o face chiar cu totul imposibilă. ghiară — să resolvăm problemele nătăţirea dobândită pănă acum sâ fiă men sistematică org&nisare a comeroiului de ce
La convingerea acâsta încep a cele mai înalte ale statului şi să-1 ţinută. Spre a ajunge la aoest scop, se vor reale, se vor ameliora totodată în mod sim
ajunge încet încet Maghiarii înşişi, construim în tâtă puterea şi inde supune deliberărilor Domniilor-Vostre dife ţitor, oondiţiunile esportului nostru.
— cel puţin aceia dintre ei, cari, în pendenţa sa, decât atuncî, când va rite legi financiare şi o revisuire a legei Prin votarea legilor învăţământului,
mijlocul patimei esclusivismului ce-i ajunge deasupra unitatea simţămân pensiunilor. Domniile-Vâstre aţi pus o temelie sănâtâsă
stăpânesce, tot mai au din când în tului şi nu va mai predomni păre Ţâra întrâgă aştâptă ou atât mai mult desvoltării învăţământului public şi i-aţl dat
când momente lucide şi văd că nu rea, că cestiunea naţionalităţilor e ca financele statului sâ fiă stabilite pe te o direoţiune mai praotioă. Pe acâstă temelie
merg lucrurile bine. mai presus de tâte cestiune de limbă. melie tare, cu cât de acâsta atârnă desvol- se va ridica acum edificiul însuşi.
FOILETONUL „GAZ. TRANS“. Ambasadorul frauoes cl' * scriso- Pentru dificultăţile, ce erau de biruit mântului, dupăoe angajat ai plăti anual în for
ce
n
na sa: în reuşita întreprinderei sale, Disloway se mă de tribut a Z ecea parte din tâte venitele
„Proiectul d-lui Disloway, nobil un adresâză, cum am văc}ut, m&rchisului de oe i-le-ar prooura noul stat, din ori oe
Un curios proiect politic din u
gur ataşat principelui Rakoczy, constă în Villeneuve, rugându-1 a interveni pe lângă specie de produote...
secolul XVili. stabilirea unui nou regat la oonfiniile Tran rege, pentru a susţine acest proiect. Am Disloway mai adaugă, oă având deja
De Octav George Lecca. silvaniei şi Uugariei. D-l Dislowny pretinde basadorul însoiiDţâză pe ministrul afaceri sprijinul principelui Moldovei, el a făcut
In corespondenţa urmată între minis (13 Maiă 1732), că esistâ o ţâră mare ne lor străine, aşteptând avisul regelui. propuneri la Pârtă, căreia i-a presentat un
terul afacerilor esterne din Paris şi între locuită, situată la confiniile Ungariei şi Iu intervenţiunea sa pe lângă amba dublu avantagiu pentru imperiu: unul ar
Villeuenve, ambasadorul regelui pe lângă Transilvaniei şi dependentă de Moldova şi sador, Disloway arată, oă e secondat în oonsta în aoeea, că statul, pe oare îl avea
Valachia... u
sublima Portă, în 1732, găsim interesanta realisarea proiectelor sale de diverse cir în vedere să-l fondeze, ar constitui o nouă
relaţiuue, oe urmâză şi care atinge de aprâpe Ne-ar fi cam greu a determina ou cumstanţe şi de principele Moldovei. barieră între imperiul Sultanului şi al îm
ţările româue. precisiune posiţiunea geografică a acestui „...Care lucru ar fi cu atât mai uşor de fă păratului, opunând aoestui din urmă o
Nu este de prisos a aminti, că la teritoriu. Niol ambasadorul, nici autorul cut, ou cât Ungaria şi Transilvania, în cari ţâră, a cărei trecere ar fi tot-dâuna liberă
acâstă epooă Franoia era guvernată de Lu- aoestui pleu nu-o indioă în coresponden ţări spune, că a întreţinut mereu relaţiunl trupelor marelui stăpân; âr al doilea, că
dovio XV şi oă tronurile din Valachia şi ţa lor. şi dela îndepărtarea ea de aoolo, sunt pline locuitorii acestui nou regat ar forma un
Moldova erau ocupate, cel dintâiu de Gri- Acâstă ţâră dependentă de Moldova de nemulţumiţi, cari nu oaută, decât un pri corp de trupe tot-dâuna utile şi stând în
gore II Ghica, âr oel de al doilea de Con şi de Valachia, ni-se pare a fi teritoriul de lej pentru a se sustrage dominaţiunei îm serviciul Porţii.
stantin Mavrocordat. Oarol al VI era îm la Vrancea, singurul care împlinesce oou- păratului. Scopul Ini Disloway ar fi de a „El oere în aoelaşl timp, că suooesiu-
părat al Germaniei. diţiunile a se afla situat între Transilvania, obţine dela râge acâstă ţâră în suverani nea ereditară a acestei suveranităţi să-i fie
In sorisorea sa dela 13 Maih 1732 Moldova şi Valachia. Ca tâte acestea se tate şi pentru acâsta a crezut, oă ar trebui asigurată familiei lui."
Villeneuve însoiiDţâză pe guvernul său des pâte oa acest teritoriu să fiă altul. să îucăpâ prin a preveni nu numai oposiţi-
pre proiectul unui ungur, Disloway, relativ unile, ce le-ar pută întâmpina din partea Villeneuve adaugă în raportul său, oă
„Ţâra, adaugă reiaţiunes, este fârte după spusele lui Disloway, propunerea sa
la stabilirea unui regat creştin între Un principelui de Valachia şi a principelui de
roditâre şi'jproprie prin situaţiunea sa şi ar fi fost ascultată favorabil, însă, oă i-s’a
garia şi Principatele române*). Moldova, dâr a-i face chiar favorabili.
prin calitatea terenului de a atrage aoolo pus un obstaool : după ultimele tratate în
*) A se vede corespondenţa şi răspunsul un mare număr de loouitorl pentru a forma „El a făcut acestui din urmă propo- tre imperiu şi Portă, acâsta ar fi angajată
afacerilor externe în colecţ. Hormuzachi, — docu
14
mente culese de Odobescu; — supl. I. tom. I, colonii . siţiunl, în urma oărora a obţinut consimţă a nu favorisa nicl-odată intreprinderile Un-
