Page 62 - 1901-11

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 255 —1901.

Munca va fi grea:; însă cu statornicie de fapt deputaţi de naţionalitate săsâsoă. lui Szell despre un oandidat de deputat tându-1 cel puţin până la50°/o aripile aces­
vom îndeplini înaltul :soop, oe urmărim. (Strigări în stânga estremă: Astfel de de­ (Markovics), care a oerut limbă ofioiâsă tea, âr alte 50% l’au ajutat forţele lui spi­
Guvernul Meu nu va oruţa nimic pentru putaţi nu esisfcă !) slovaoă eto., ţîntind prin acâsta a insinua rituale. Curâud a ajuns în posiţiâ înaltă,
a-1 atinge. * poporalilor, că merg mâuă’n mână cu na­ responsabilă, în post distins, şi bucnro3 ne-
se
Biserica intăritâre a celor sufletesol, ErI am fost observat, că după „Ma- ţionaliştii slovaci. Acel oandidat. c].' Ra bucuros s’a încurcat în Jîntreprinderea bos-
simbolul păoei şi al liniştitei ougetărl, con­ gyarorszâg“ Melzsr a deolarat „în numele govszky, n’a fost al partidului poporal şi niaoă. A stat pănă când a oostat 60 mi-
tinuă să ţină uu loc de frunte în preocu­ său şi al soţilor săi Saşl“, oă nu primesoe aoest partid n’a avut şi n’are nimic cu el; lione, apoi a sărit, a retirat, îndată-ce a
pările nâstre. Ou toţii trebue să ne silim a nioî unul din proiectele de adresă presen- era candidat naţionalist. costat mai mult. A întrat apoi la înfiinţa­
oontribui la înălţarea şi înflorirea ei. Gu­ tate de partidele maghiare. Din textul de Oratorul pune apoi din nou întreba­ rea de bancă, a devenit bancher. ErăşI îi
vernul va presinta Domniilor-Vostre un mai sus autentic al vorbirei lui Melzer rea: este schimbare de sistem, ori nu? mergea bine d lui ministru preşedinte. Bună­
proieot de lege pentru înfiinţarea oassei însă resultă, că a făcut acea declarare nu­ Szell: Am spus în ce oonstă schimba­ starea materială îi era de aşa, încât noi toţi din
bisericilor, spre a asigura o bună întrebuin­ mai în numele său. încât pentru soţii săi rea de sistem. oposiţiă n’am putâ uşor să adunăm o sumă
ţare a averilor bisericei. politici, a deolarat din contră, că ei nu°află Rakovszky: Ai spus vorbe multe. atât de considerabilă din propriile forţe. A
Ţâra, dimpreună ou Mine, ara purtat aptă aoâstă desbatere pentru a face decla­ D-l miuistru-preşedinte a făcut un adevărat urmat apoi o luptă mare în care miuistru-
rări politice. l’oc de jongltur cu frasele şi cu multele
nn neîntrerupt interes pentru armată, iusti- preşedinte aproba tot. A aprobat alegerile
*
tuţiune mărâţă — ca şoâlă a ordinei şi a vorbe frumâse. A esplicat, a reesplicat şi făcute de Banflfy a aprobat lex TLza, totul, şi
Publicând discursul deputatului Mel­ totuţl n’a demonstrat nimic. A esplicat lu­
datoriei, ca scut al Patriei. In timpurile atunci când un bărbat luâ ou desintere-
zer „Kronstădter Zeitung“ (Jice: cruri, ce nu trebuia. Faptele d-lui miuistru-
grele de astâZî nu am lipsit să veghez cu sare în mâna sa firul descuroării şi a fost băr­
„Ceta-ce a avut să <|ieă deputatul preşedinte peste tot nu întăresc presupu­
ochi neadormiţi asupra ei. Mijlâoele nece­ bat, care să fâcă primul pas ou risicul pro­
Melzer, a fost de fapt mai mult decât o nerea, oă ar fi schimbare de sistem, şi este
sare pentru a satisface cerinţele ei s’au îm­ priu, eşind din pârtid, atunci în urma unei
părţit ou chibzuială şi sunt mândru a vă simplă rectificare şi o soartă declarare, lăsată în âre-care clair obscure cestiunea, întâmplări fatale d-l ministru-preşediute de­
putâ asigura, că în manevrele de astă- cum a numit’o el ; a fost o enunciaţiune dâoă este schimbare de sistem ori nu este. vine premierul Ungariei.
săsâsoă, care fu primită de îutrâga oameră Are d-l ministru-preşedinte fapte, cari lasă
tâmnă s’au vădit în mod neoontestabil pro­ Spune, că este meritul decedatului
ou o atenţiuue estraordinară . a-se presupune, că esiată sohimbare de sis­
u
gresele, ce ea face necontenit. Szilagyi, oă lucrurile s’au puiuţ aranja ast­
Mai oonstată uumita f6ie, că deputa­ tem ; are însă fapte, cari dovedesc hotărît fel, încât după Banflfy să urmeze Szell, şi
Yom urma deci cu toţii a-i da pu­
tul W6szi (Weiss) a întrerupt de repeţite contrariul...
tinţa de a păşi înainte şi vom da o aten­ totuşi lui Szell i-se dau laurii, âr Szell îşi
ori pe vorbitor prin cuvinte, prin cari a Partidul liberal şi fostul partid naţio­ ia dreptul de a-se crede om providenţial
ţiune deosebită, oa mersul ei să se îndrep-
aprobat pe faţă cele dise de Me!zer(!) Ne mai nal (apponyist) tractâză cu d-l miuistru- încheie declarând, că partidul poporal nu
teze spre partea praotică, preoum se oere
K
spune „Kr. Ztg. , oă atunci când deputa­ preşedinte ea Egiptenii cu Z 1 lor. Egip­ se pune sub aripile ocrotitâre ale nimărui,
0U
şi de spiritul timpului în oare trăim.
tul Picliler din partida kossuthistă a stri­ tenii aveau un cj (O voce din stânga: partidul susţine curagios stindardul ou oare
0U
gat cătrâ Saşi: maghiarisaţi-vă\ , deputa­ era uu bou). Pe acest Apis îl duceau în a întrat în lupta parlamentară.
u
n
Discursul deputatului sas Mel­ tul sas Lurfz a răspuns ou uu f'6rte lămu­ triumf, i-se liuguşicu, tractau bine oa el, Ministrn-preşedinte Ooloman S^ell răs­
zer l’am putut reproduoe erî numai în es- rit „Nu !“. îl tămâiau, îl hrăniau ou tot ce e bun, îi punde lui Rakovszky. Spune, că şi-a atras
tras după notiţele foilor pestane. AstăZî îl „Sieb. I). Tagr.blatt dioe cu privire dădeau în fiă-carâ diminâţă să citâscă din ura poporalilor, fiind-că aceştia au pierdut
u
vedem publicat in întregul său în foile la vorbirea lui Melzer: „Budapesti Napl6“-ul egiptean (Ilaritate la lupta în ţâră. Nu el e Apis-nl, ci Rakovszky
săsesc! din Braşov şi Sibiiu, după protooo- poporali şi kossuthiştî), o’un cuvânt atenţiu­
„Acest răspuns (dat deputaţilor Gyorflfy pentru care el (Szell) e petecul roşu. Partir
lul stenografie. Vedem, că estrasul adus de nea lor era îndreptată la tot oe face Apis, dul poporal aousă guvernul de maghiari-
şi Rakovszky) uuesoe în sine două mo­
noi corăspunde celor spuse şi declarate de la purtarea lui, la tâte. Uu singur lucru nu sare cu forţa. Asta nu-i adevărat. Nu i pasă,
mente de valore: mare liotârîre şi înţeleptă
numitul deputat, şi că redă esact eseuţa li era ertat să vadă, să afle; care adecă a oe părere are partidul poporal despre tre­
moderaţiune. Asemeni vorbiri au pentru
vorbirii sale. fost trecutul lui Apis, oăcî în momentul cutul său politic.
asta şi un succes îudoit, oă dobâudeso
Aflăm de biue cu tâte aceste de a aplausele şi mulţumirea conaţionalilor, şi când i-ar fi căutat treontul, s’ar fi aflat, că In oât privesce persâna lui, e adevărat
publica din onvâut în cuvânt întroduoerea totuşi întâmpină şi în oerourile guvernului Apis nu s’a scoborit din ceriu, oi a venit, oă sub Francisc Deak a făout carieră, a ajuus
vorbirei d-lui Melzer, în care acesta îşi pre- şi ale maghiarismului, adeoă cel puţin în pe lume oa orî-oe animal de rând şi-i lipsesce ministru, dâr nu s’a căţărat. Din causa Bos­
oisâzâ posiţiunea. fită-o: partea aceea a lui, oare e mai ou chibzu- orl-ce trăsătură divină. niei s’a retras şi a dc-venit baucher. Şi asta
„Onorată cameră! N’am avut inten- âlă şi cugetă mai drept, o primire, amica- Aşa sunteţi şi d-vâstre. Şi d-v6stre e adevărat, însă n’a ajuns bancher în chi­
ţiunea de a lua parte la aoâstă desbatere, bi!â.;..“ cunoseeţî pe d-l ministru preşediute Szell pul cum a Z’ Rakovszky. A munoit tot-
8
oare se învîrte în jurul proiectelor de ad­ numai din momentul, când el însuşi ca un dâuna şi a lăsat urme după munoa lui. Gând
resă presentate de cătră diferitele partide Deux ex machina a apărut aici, şi în fie­ a ocupat saunul de ministru, a făcut’o
dietale. N’am avut aoâstă intenţiune, fiind­ Din dieta ungară. care cţl) fi©-care dejun fericesee şi sal- pentru-că nu putâ evita. Oi ministru de
că în posiţia mea îu afară de partide, nu vâză Urigaria, dinastia, Europa, America, finanţe a scăpat ţâra de bancrut. Nioî di­
Şedinţa dela 27 Noemvrie n.
pot primi nioî pe unul din aoeste proieote, San-G-irolamo, o’un cuvânt lumea ’ntrâgă. naintea cestiunei bosniace n’a fugit; mai
şi fiiud-că eu şi amicii mei politici, cari Şedinţa de alaltăerl a dietei a fost O trăsătură caracteristică a noului sistem întâi u a creat mijlâoele necesare răsboiului
dimpreună ou mine găsesc a fi corect în­ interesantă şi sgomotâsă. Dapă cum am e, că ne întâlnim c’un întreg şir de bănui'! din Bosnia şi apoi s’a retras, liber, de bună
tre jurst.ările actuale a sta în afară de par­ amintit erî, la desbaterea generală a luat şi auuoăturl. Nu reflectez la ele, fiind-câîn- voie Nimeni nu-1 va vedâ vre-odată laş;
tidele acestei camere, n’am aflat aptă des­ cuvântul de încheiere ruinistru-preşediute coutra relei voinţe şi încă a ceva, ch ar şi âr în oe privesce trecutul său de bancher,
baterea, oe deourge acuma şi se basâză cu­ Ooloman Szell, răspunzând lui I. Molnar, Zeii se luptă zadarnic. n’are causă de a-i fi ruşine. N’a ocupat pos­
rat numai pe declarările partidelor, ca să oare afirmase, oă politioa de naţioualitate Spune, că tonul pressei guvernamen­ tul de bancher ca sinecură, ci a fost răsplătit
desfăşurăm vederile nostre politice şi acele a partidului poporal e cam tot aoeeaşl oa tale e de aşa, încât nu e mirare, dâcă şi el vor- după munca lui....
motive, după cari se îndrâptă atitudinea a ministrului-preşedinte. Piresce, Ooloman besce în tonul acesta, şi declară, că miuis- Rakovszky l’a aousat, că a pescuit
nosţră politioă. Dela acâstă intenţiune ne­ Szell s’a lăpădat de solidaritatea ou poli­ tru-preşedinte susţiue un sistem-spitzli. Apoi postul de ministru-preşedinte dinaintea
gativă nu voesc să mă abat nici acuma şi tioa de naţionalitate a poporalilor. Dâr nu întorcându-se cătrâ miuistru-preşedinte con­ lui Desider Szilâgyi. (llakowsky: Insunuezi.
la aoest discurs al meu, care se va măr­ despre discuţiunea cu privire la acâsta ţi­ tinuă : Nu cita, eeea-ce n’am Z>s.) Afirmarea acâsta
gini la o scurtă rectificare şi la o scurtă nem a vorbi aici. D-l ministru preşedinte a intrat ca om e un neadevăr. El a spus siucer lui Banffy
declarare, mă oonstrînge numai şi numai Merită însă ou atât mai ales să rele­ tînăr aici, atunci când erau în camera acâsta oe părere avea despre situaţia pe timpul
acel atao, oe l’a îndreptat înainte ou câte­ văm duelul de vorbe, ce s’a înoins îutre marile spirite ale şcâlei vechi, în frunte cu obstruoţiuuei. Vedea, că minoritatea şţă
va Zile d-l deputat lulius Gyotflfy direct Ralcovszhy şi Szell la desbaterea specială. Franciso Deak. Oa „copil de Dumineca* pe teren nelegal, âr maioritatea pe basă
în contra nâstră, a deputaţilor saşi. (Mişoare Ştefan Rakovszky (partidul poporal) s’a pus îndată sub aripile protectâre ale parlamentară, şi de aceea a declarat lui
în stânga estremă. Vii strigări: deputaţi luând cuvântul la desbaterea speoială, în­ celui mâi mare om al Ungariei. Şi şl-a în­ Banflfy, oă-1 va sprijini pănă oând va amâna,
unguresc!!) El ne-a numit aşa, şi suntem cepu prin a declara de apucătură afirmarea ceput strălucita carieră parlamentară aju- ori va disolva camera. Oând situaţia de-

gurilor din partidul principelui Rakâezy. de sprijin intereselor Pârtei contra inte­ în oas, când d-l Disloway, aduoându-şl s’a mai vorbit de aoest proieot. Diplomaţia
Pentru a învinge acâstă dificultate, Dislo­ reselor sfântului imperiu. Dâcă vre-odată aminte de oeea-oe i-aţl dat a spera, că veţi fină şi gravă a secolului se opunea la o
way a părăsit deja partidul lui Rakâezy, acest vis s’ar fi realisat, aoest stat n’ar fi sorie să aflaţi intenţiunile regelui şi v’ar i i asemenea întreprindere.
şi a solicitat sprijinul regelui Pranoiei, pe întârZiat a-şl sohimba atitudinea politioă : oere prin urmare un răspuns, spuneţi-i, că Planul, ori cât de chimerio s’ar fi
oara orede, oă-1 va ol ţine ou atât mai Posiţiunea geografică şi propriile sale inte­ esecutarea ideii lui s’a părut forte grea; părut, n’a fost totuşi lipsit de raţiune po­
uşor, fiind-oă de-oparte este vorba de-a rese l’ar fi mânat spre Austria. oă de-altmiuterl, ori cât de mare ar fi in­ litică. Disloway era, de sigur, un om am-
acorda protecţiunea unui stat, oare ar fi teresul, pe oare îl are regele, de-a pune b ţios, entusiast şi dibacii! în acelaşi timp,
înoât pentru dificultăţile materiale pri-
catolic şi oă M. Sa este protectorul în tâtă stavilă puterei împăratului, aoâstă împre­ el u’a născut însă prea târZiu. — Două se­
vitâre la condiţiunile esistenţei chiar ale
întinderea aoestui imperiu al catolioilor, âr jurare nu este motiv destul de puternic cole mai ’nainte ar fi văZut, fără greş, rea-
uuui stat creat prin imaginaţiunea unui
pe de altă parte proieotul său are de obiect pentru a determiua pe Majestatea Sa a oon­ lisarea acestui vis.
singur om, ele păreau a fi invinoibile.
a restrînge puterea imperiului şi a mioşora tribui, ca un stat catolio, oare s’ar forma Austria s’ar fi silit a distruge aoâstă
forţele, pe care împăratul este în stare de Etă de oe ministeriul afaoerilor esterne la frontierele respeotive ale Creştinismului citadelă de nemulţumiţi, oare n’ar fi întâr­
a-le ridica în Ungaria şi Transilvania şi de din Paris se esprima astfel în sorisârea sa şi ale Turcilor, să fie dela nascerea sa tri­ Ziat a deveni reşedinţa tuturor intrigilor
a-1 împiedeoa să nu-şl mai îutindă ţările în dela 12 Decemvrie 1732 : butar şi dependent de Pârtă. Dâcă însă în ţesute de Ungurii lui Râkoozy contra im­
partea aoâsta...“ „Proiectul d-lui Disloway ni-se pare, adevăr acest stat, odată format, s’ar afla periului. Şi Disloway uu şl-a araugiat pla­
în principiu planul lui Disloway ar fi oa şi D-vâstre, chimerio : a forma un stat neoesarminte în acâstă dependenţă, Ma- nul numai din ambiţiune, el ar fi făcut
fost forte realisabil. Nu se putea însă aş­ între cele două, al marelui stăpân şi al jestatea Sa n’ar refusa a-i acorda aoeeaşl prin acâsta un servicii! direct—şi pus sub o
tepta la răspuns favorabil dela regele Frau­ împăratului; un popor, oare în aoelaşl timp protecţiune, pe care o aoordă acolo la tot înaltă protecţie—patrioţilor unguri.
dei, fie oă întreprinderea i-s’a părut riscată, să fie catolio şi totuşi gata a furnisa trupe ce profesâză religiunea uâst.ră*. Villeneuve pare, că n’a înţeles luorul.
fie că regele s’a văZut în imposibilitate peutru Turci; o alcătuire, care să reolame Un răspuns destul de vag, dâr de si­ Cardinalul Fleury — şi prin el regele, —
de-a presida pe faţă la formaţiunea unui consimţământul Pârtei, al principelui Mol­ gur prevăZ^t de marchisul Villeneuve. Pro­ oare cunoscea mai bine pe principeleFran-
stat creat îu mod vădit în potriva impe­ dovei şi al celui din Valachia şi, pe de­ ieotul căZu în baltă. Spiritul aventurier al oiso Râkoczy şi pe partisanii săi, să-l fi
riului. asupra protecţiuuea regelui: — tâte aces­ autorului său a trebuit să se mulţămâsoă ghîoit?
K
De altă parte era destul de ourios a tea formâză un amestec de circumstanţe, — cu aceste raporturi oficiale. Fără sprijinul („R—ie ). Trad. Delaletca.
vedâ un stat catolic, format sub auspioiile imposibil de a-so uni şi cari de altfel nu formal al Portei şi al lui Ludovic XV, nu
u
regelui numit „Rex christianissimus servind suut făcute de loc spre a concura împreună. se putea încerca nimio în acest sens. Nu