Page 63 - 1901-11

Nr. 255—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

veni mai înourcată, a făcut cunoscuta for- SCÎRILE D1LE1. Strassburger Armia. Aşa se ohiamă grijâsoă de alegători şi să se presenteze Ia
mulă-Szell. Banffy i-a comunicat, că-1 ohiamă jupânul din Turkeve, oare făcea oomercju alegere, totu-şl din vre-o 20 preoţi — cari
Majestatea Sa. L’a şi primit mouarohul în- — 16 (29) Noemvrie. de cereale, plătiud înainte proprietarilor, de alt-fel fără niol o provocare au dato-
tr’o lungă audienţă şi Banffy fu chemat şi când încă grâul era verde. Sute şi sule de rinţa sfântă a ajuta unde se pote oausa na­
Schimbări în corpul diplomatic.
el la Viena. Majestatea Sa i-a ordonat să mii a câştigat pe aoâstă oale jidovul oare ţională — câţi s’au presentat? Preoţii din
Piarul „Local. Anzeiger" din Berlin comu­
trateze cu partidele din oposiţiă şi ori cât venise uu de mult îu ţâră ou boioeane îu Ormeuiş, Milaşul-mare şi Dîmb. Oel din
nică, oă pe luna Deoemvrie se aştâptă mari
s’a retras a face acesta, a trebuit să pri- spate. Iu timpul din urmă însă nu-i mer­ Ormeniş îşi duse toţi alegătorii români, oarl
schimbări în corpul diplomatio austro-un-
mâscă totuşi sarcina. Deelară sărbătoresc©, gea toomai bine lui Strassburger, aşa spu­ deşi presionaţl din partea notarului, a jude­
gar. Nu numai contele Reveriera, ambasa­
că a primit rolul aoesta numai ca să soape nea oel puţiu el. Intr’o Z* g&sit de cu­ lui comunal, a pandurului şi învăţătorului
a
dorul dela Vatican se retrage la pensie,
ţâra din situaţia gravă în care se afla. N’a viinţă să lase oomerciul de cereale în baltă de stat, totuşi rămaseră pănă în fine lângă
dâr şi contele Khevenhilllcr dela Bruxella,
primit problema grea, decât în momentul şi să-şi oaute fericirea în alte părţi ale lu- preotul lor, având ouragiul înaintea fisol-
oare se vede, că e supărat, că nu i-s’a dat
câud Majestatea Sa a declarat, că numai mei. Strassburger a plecat, dâr a dus cu găbirăului din loo şi a preşedintelui de a
lui postul de ambasador la Roma. Amba­
în el vede garanţia cea mai sigură a des- sine şi banii mai multor bănoî îu sumă co­ vota cu Românii. Preotul din Milaşiă încă
sadorul din Londra contele Deym se re
curoării. Finind cjise : losală de un milion şi jumătate corâne. aduse vre-o 8, însă numai trei votară, căci
trage de asemenea, âr contele Wolkenstein
Loou! acesta (de ministru-preşedinte) Aşa a făcut Strassburger. 5 ajunseră după încheierea votărei. Preo­
din Paris nu mai pâte nici el corăspunde
aduce glorie şi recunosciuţâ, dâr aduce şi tul din Dîmb veni singur şi după-oe votâ,
din oausa bătrâneţelor. Numirea în aseme­ Epizootia. Dela poliţie ni-se comu­
spini şi dureri. A de-svălit înaintea camerei se duse curând acasă. Alţii dintre preoţi
nea porturi este fârte îugreunată din oausa, nică, că pe teritorul oraşului Braşov s’a
tot trecutul său, pe oare nu se găsesoe niol nu veniră, niol ohiar oel din Şopteriu. Pe
oă aici nu e suficient numai talentul, oi manifestat între animale în mod epidemic
pată, nici murdărie. (Ap'ause). Scie să-şi alegătorii din Şopteriu i-au luat Maghiarii
respectivul trebue să aibă şi avere mare. bâla de gură şi de unghii, din care causă
justifice orl-ce faptă a vieţii şi de aceea oa să voteze ou ai lor.
Funcţionarii în diplomaţie în timpul din teritorul oraşului a fost pus sub oarantină.
se scie scăpat de acusa, că ori câud şi cu Alegerea se încheiâ la 3 âre, cel din
urmă trebue să aibă o cauţiune de 300.000
orl-oe ar fi greşit în contra ţării şi a cău­ Reînviata. In comuna bulgărâscă urmă alegător fu preotul român din Ohi-
oorâne aşa că aceia, cari sunt actualmente
şelor publice. Armele lui Rakovszky nu „Galucin" a murit cj'l ! aoestea văduva bulout, Zaharia Pop, pe care-1 aduse nisce
0 0
ataşaţi, toţi sunt omeni cu avere mare, în­
l’au putut răni, ori cât de veninâse au fost Sarscin Mira. Neamurile şi prietenii s’au maghiari economi (harisnyâsok) — între
tre oei vechi însă se mai găseso şi de
ele (Aplause prelungite.) adunat la priveghifi. Lumea era destul de oarl de minune’i sta prost. Aminteso, oă
aceia, cari nu dispun de bogăţii. Etă de
veselă, căci văduva fiind bogată lăsase ore- proprietariul român din Sângeorjul-de-
unde vise greutatea.
oare moştenire. Intr’un moment, când toţi Oâmpiă Dionisiu Simon, a adus vre-o 6—7
p
Din streinătate. Concertul Reuniunei nostre de erau în altă odai , văduva, care era mârtă alegători, împlinindu-şl da^orinţa de RornâD,
cântări. Programa Concertului Reuniunei numai la aparenţă, s’a sculat şi a eşit afară. ceea-oe-i servesoe spre laudă.
Albania. Din Scutari se anunţă, că române de cântări din Braşov, ce se va Spaima neamurilor a fost grozavă, când Trebue să ne organisăm, şi atunci ni­
intrând în odaie au văcjut, că mârta a dis
r
Kiuzim-paşa, guvernorul din Albania, fu da Ma (î în 20 Nov. v. (3 Dec. n.) a. c. meni nu se va mai putâ mântui ou pretex­
absolvat de oătră Sultan de postul ce-1 în sala Redutei la 8 6re săra este urmă- părut.. După multă căutare au găsit-o în tul, oă n’a sciut mai de timpuriu. Unii din­
ooupa. înainte de plecare el a ţinut nota­ târea: 1) M. Hauptmann: Trei cântece pen­ fundul curţii lângă un coteţ întinsă la pă tre preoţi ored că n’a sciut, oă funcţio­
bilităţilor mohamedane şi creştine o cuvân­ tru oor mixt. 2) L. v. Beethoven: „Trei cân­ ment. De asbă-dată însă era îu adevăr narii noştri, adversari căuşelor nâstre na­
tare de adio, făcând declaraţiunl politice tece" pentru voce de alt ou aoomp. de mârtă, căci fiind fârte frig, biata femeie a ţionale, nici oă-i însoiinţâză pănă în pre-
îngheţat. Ziua alegerii, âr pe alţii nici atunci, oa să
interesante. El le atrase atenţiunea asupra piano. 3) Două cântece pentru cor mixt: a)
viitoi'ului Albaniei, care „stă în faţa peri- F. A. Gevaevt. b) D. G. Kiriao. 4) L. v. Loteria de stat pentru binefaceri nu pâtă merge.
u
oulului de a cădi în mâna unei alte pulerî . Beethoven: „Trio, (0-moll.) p. violină, vio- oferă şanse de câştig favorabil. Cu o mică Resultatul alegerei a fost, oă dintre
u
Bpune, că în diferite rânduri i-a succes de loncello şi piauo. 5) lac. Murăşianu: „Bru- miză se pâte face un câş'ig mare. Sortirea 11 aleşi, abia reuşiră 3 Români, oa din
va urma îu 12 Decemvrie. Din venitul ou-
a înlătura acest pericul şi tot-dâuna a sciut mărelul", baladă poporală pentru cor mixt graţiă. Românii oăZură cu lista lor. Coutra
rat al loteriei se vor dota institutele de
împiedeca isbuonirea unei revoluţiunl. Sfâ- cu soli şi acompaniament de piano. 6) L. alegerei, prec”m aud, s’a dat recurs.
binefaceri publice oivile. Loteria este do­
tuesce pe AlbanesI să se ferâscă de mişcă­ v. Beethoven: „Adelaide", cânteo pentru o tată ou câştiguri de 442,900 oorâne, îm­ CăUtoriul.
rile revoluţionare, ce le aţîţă elementele voce de tenor cu aoompaniare de piauo. părţite în 16,404 oâştigurl, din care 350
străine în Albania şi să iofluinţeze din tâte 7) N. Popovici: „Hora Dobrogeană", cor oâştigurl mari anteriâre, şi 8027 posteriâre.
Câştigul principal este de 200,000 oor. un
puterile de-a frânge gâtul acelei mişcări, mixt. • m i w m n s e.
los la a 34-a loter'e de binefacere costă
„Vai vouă — încheiâ Kiazim-paşa — dâoă
Frontierele între Ungaria şi Ro patru ocrâne. Origina espresiunei „sublima
în ţâra aoâsta va erumpe revoluţiunea în
0 0
mânia au fost stabilite prin acord pomnn P6rtă“. Se Zi o fi oi al „Porta" când te
urma capriciilor d-vostră, fiind-că aoâsta ar 1. Efect sigur vindecător. Toţi aceia, cari su-
şi lucrările au fost terminate sub conduce­ fer de nemistuire sâu stomacul nu funcţionâză re­ vorbesce de guvernul turoeso. „Sublima nâs­
ave urmări pentru sârtea Albaniei, şi pacea
e
rea lui Miko Balint din partea Ungariei şi gulat ceea ce causeză constipaţie, durere de cap, tră Pârtă" Zi° însuşi Sltanu! în scrierile
vostră, garantată sub blânda stăpânire a
Radu Rosetti din partea României. In locul lipsă de apetit sâu alte bole, pot conta la vindecare de aoreditare, pe oarl le dă ambasadorilor
mărinimosului Sultan, ar fi pe veci turbu­ sigură prin folos’rea cunoscutelor prafuri seidlitz ale
stâlpilor de lemn s’au pus alţii de.fer. In unele săi. Etă originea acestei espresiunl. Gând
rată". lui Moli. Cutii originale a 2 cor. se pot căpăta dil-
locuri s’au săpat în stânci indioiul grani­ nic prin postă dela farmacistul A. Moli liferantul Mostadem, cel din urmă calif din dinastia
Reforme în Macedonia. Din sor­ ţelor. Lucrarea a durat o jumătate de an curţii din Viena Tuchlauben 9. In farmaciile din Abbasizilor, eşea din palatul său, el trecea
ginte bine informată se anunţă, că între şi a costat pe statul ungar 200.000 corâne. provinciă să se ceră preparatul A. Moli provădut printr’o pârtă mare pe pragul căreia se
Pârtă şi oomitetul macedonean se urmâză Oheltuelile an fost suportate în jumătate cu marca de contravenţie şi subscriere. aşeZase, după porunca lui, o bucată din ves­
"tratări în cestiunea întroducerei urgente de de c&tră oele două state. tita pâtră nâgră a templului din Mecca.
reforme în Macedonia. Oomitetul macedo­ Apoi, pe fronton, era o bucată de oatifea
„0 bucată din istoria maghiară Alegeri municipale.
nean s’a obligat, ca în momentul în care nâgră, care atârna pănă pe pământ şi înain­
în manile Albinei". Sub acest titlu cji&rul tea căreia ourtenii se ploconeau adânc în
Porta va da aceste reforme şi va regle­ Din cercul Ormenişiului-de-Câmpiă, 24 Nov. 1901.
„M. Sz.“ spune plin de am&răo’une, eă aşa ca
menta pe funoţio'narii esoesivl, el va sista fie care Zb şi înaintea pietrei negre, .să­
:
numita casă Macskâsy din Sz. Keresztnr, Onorate Domnule Redactor! Cred, oă
opera revoluţionară. Ohiar principele bul­ va fi de interes, să se arat© publioului ro­ rut ându-le cu respect nespus. Pârta care
unde s’a odihnit o nâpte generalul Bem
gar Ferdinand ar merge la Coustantinopol, mân prin preţuita nâstră „Gazetă", otun a era aşa de venerată, se numea pârta cali­
după înfrângerea dela 31 Iulie 1849, în 8 0
oa să se sfătuâsoâ asupra definitivei resol- deours alegerea municipală îu oeroul Orme- fului. De atunci i-se d.' Sublima Pârtă,
urma falimeutului băncii săcues I a ajuns
vărî a cestiunei reformelor în Macedonia. uume care a slugit de atunci la desemnarea
acuma pe mânile „Albinei". Cine va plăti, nişului-de-Cârnpiă întâmplată în 20 Noem­
Prin intervenţia aoâsta, principele Ferdinand vrie n. curţei prinţului, ohiar şi după-oe Sultanii
D6mne, Albinei 40.000 de corâne, oa să
s’ar espufie să fiă taxat de proteotor suprem Mi-s’a spus de un martor ocular, oă au detronat pe califi în 1510.
răscumpere memorabila oasă din mâuile „Va-
al comitetului macedonean, din care oausă preşedintele oomisiunei a fost îngâmfatul Cea mai mare măcelăriâ din lu­
lahi'or?"— Etă întrebarea, care îl preooupă
abia dâcă e de credut, că el s’ar resolva a
actualmente pe „M. Sz.“. oiocoi Velita Zoltan, arendaş în Ormenişnl- mea întrâgă e în Chioago. Măcelăria de
face paşii ce i-se atribue.
de-Oâmpiă. El fiind «grăit oa şi cei lalţl acolo dă ocupaţiune la 2000 de âmenl şi
Angelo Cabrini este un deputat so­ domni maghiari, să se ia în considerare tae anual peste 20 de miliâne de vite. Cu­
Tripla alianţă, piarul ruseso „Swiet“
cialist italian, căruia patria sa îi este prea populaţiunea numerică, pentru oare se aleg răţenia însă n’a fost aşa de mare, ca cir­
publioă un articul interesant asupra triplei
strimtă şi de aceea a venit şi la Budapesta membrii la oongregaţinne, şi să se primâsoă culaţia, astfel, oă mai Z^ele trecute medi­
alianţe. Fâia rusâscă cjioe, oă numai Ger­
să facă propagandă penlru doctrinele sale în lista lor şi vre o câtI va Români, răs­ cul orăşenesc visitâud măcelăria a dispus
mania a câştigat din aoâstă alianţă ; Aus-
priutra munoitorii italieni, ce se găseso punse, că înoepe alegerea şi nu-i titnp de arderea a 80.000 punţi de carne. Un pu­
tro-Ungaria a oâştigat numai atât, oă a’au
aici. Poliţia i-a dat a înţelege să părăsâsca pactărl. Işî alese apoi 4 membrii de încre­ blic colosal s’a adunat în jurul focului, pri­
deschis porţile pangermanismului. Italia s’a
ţâra, căoî de nu, va fi rău. Cabrini a dere, între cavi îşi puse şi pe un jude co­ vind noua şi uriaşa jertfă americană.
eşofat în urma jertfelor, ce le a adus pen­
plecat, dâr sosit acasă a interpelat în par­ munal român, şi nici nu voi să stea de
tru oompletarea armamentului său; ea, de
lamentul italian în aoâstă cestiune, lucru, vorbă eu Românii
dragul alianţei, a rupt’o ou naţiunile surori L i t e r a t u r i
pe care l’a făout de altfel şi în dieta un­ După-ce’l întrebă pr ot,ul din Orrae-
Q
şi s’a apropiat de Germania, duşmanul ei
gară deputatul Visontai Soma. nişul-de-Câmpiâ, Vodă, oă pănă la câte
•de odinioră. r CHpe de repaus“ de Sorcovă. Un
piarul „E-s“ este forte indignat pe âre va ţină alegerea, i-so răspuns», că volum elegant-, care pote ooupa loc pe ma­
Consiliul municipal din JParis organele poliţienescl, peutru-oă s’au purtat pănă la 4 d. a. Românii s’au retras şi-şl sa orl-cărui salon. Preţul 2 corâne (Pentru
■s’a ooupat în 25 Noemvrie cu cererile de aşa ou Cabrini. Ce va cj' străinătatea? făcură lista lor, despre ceea-ce înţelegând România 2 Lei 50 bani) porto estra. Cre­
0 0
p
autorisare ale oongregaţiunilor, asupra că­ Ce fel de ţâră sălbatecă e acâsta, unde li­ „domnii", îndată trimis ră oărnţe şi călări dem a fi de prisos a mai recomanda în
rora oonsiliul trebue să-şi dea opinia. S’au bertatea este aşa de puţin respectată? eto. prin comunele vecine d u n ă alegători ma­ special acâstă nouă apariţie literară. In
presentat două opinii : una oare propune Pănă aci tote sunt bune. Dâr involuntar ghiari, jidani şi ohiar şi români servili. acest volum găsim un limbagifl. frumos ro­
refusul autorisaţiei. Acâsta a fost respinsă ni-se impune o corn paraţiune: Nu de mult Ii cuprinse o grâză mare c&tră amiacjl. Se mânesc şi nişte povestiri scrise cu atâta
cu 44 contra 33 voturi. Cealaltă, care a a umblat prin Pesta profesorul larga din şi adresa marele proprietar din Sil i va şi ti spirit, încât cartea odată luată în mână,
fost primită, enunţă, oă legea congrega­ Bucuresol. D-l Iorga este om de sciinţă şi Gal Albert cătră preotul din Ormeuiş, în- nu o mai pui jos, !pănă nu ai cetit’o tâtă
ţiilor este rea şi antirepubiioană şi propune nici decum agitator. D-sa a ţinut o coufe- trebându-1, oă în oâte comune au trimes Se pâte procura la Tipografia A. Hureşianu
oa libertatea asooiaţiunilor să nu fie nici renţă istorică studenţilor români. Faptul după alegători, la oe i-se răspunse, că nu pe lăngă trimiterea preţului indicat plus
ântr’un chip mărginită. acesta l’au presentat foile maghiare în cu­ a ţinut sâmă. 20 bani porto.
lori aşa de negre, încât oereau nici mai Durere, oă inteliginţa nâstră mirână
mult, nici mai puţin, decât espulsarea d lui şi preoţii noştri atâta’-s de nepăsători şi
Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
Iorga. De unde vine aoâstă contrazicere în narte din ei timizi, încât deşi au fost în-
atitudinea presei maghiare? soiinţaţl prin omeni de ai noştri să se îu- Redactor responsabil: Traian S, Pop,