Page 65 - 1901-11
P. 65
RED ACŢIUNEA, ,qazeta« lese în Mare fli,
Administraţiniiea şi Tipografia Alionamente îentm Anstio-Ungarla:
Braşov, plaja mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şise luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori nefrancate nu ae pri-
meBO.— Manuscripte nu se N-rii de Duminecă 8 fi. pe an.
retrimit. Pentru fiomânia şi străinătate:
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, pe şise
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
•a prlmeso la Admlnlstraţlune In
Brnţov şi la uriuătârele N-rii de Duminecă 8 franol.
Se prenumeră la t<5te ofi-
BIROURI de ANUNŢURI;
în Vlena la N. Dukea Nachf., oielo poştale din întru şi din
Nux. Augenfold& Eineric Les- afară şi la d-nii colectori.
ner, Heinrioh Schalek. A. Op- Abonamentul neutru Braşov
polik Na'ohf. Anton Oppelik. Administrafiunca, Piaţa nare.
In Budapesta: la A. V. Gold- Târgul Inului Nr. 30, stagiu
berger. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şese
L lopold (VII Erzs6bet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor.
P R E Ţ U L I N S E R Ţ I U N I L O R : Cu dusul în oasă: Pe un an
o aeria garmond pe o colină (Numer de Duminecă 46). 24 oor., pe 6 luni 12 o., potrei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 oorfino___ Du esemplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — Atăt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cat şi insorţiunile sunt. a se
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti înainte.
Nr. 256.—Anul LXIV. Braşov, Duminecă 18 Noemvrie <1 Decemvrie). 1901.
Naţionalităţile în dietă. însă dracul să se certe între ei şi ca nisce paşale turcescî faţă cu po sunt trataţi fărte maşter, că ei tre-
aşa, după vechiul obiceiu, unii au porul slovac. bue să sufere persecuţiunî pentru
Doi anî de cj.il© s’au tot dispu început a bănui şi a acusa pe cei- Intre împrejurări de aceste, când limba lor, că li-se ia în nume de
tat bărbaţii politici din Ungaria asu lalţî, că conspiră cu naţionalităţile, din stânga estremă unii au strigat, rău, decă cetesc cărţi slovăcescî, ori
pra întrebării, decă s’a schimbat şi că ar trăda deci interesele ma că trădătorii din partida poporală că se răgă din cărţi scrise în limba
ceva în sistemul de guvernare, orî ghiarismului şi ale patriei. să fiă daţî afară din cameră, nu-i lor. Da, cjise Molnar, Slovacii sunt per
nu, şi n’au putut ajunge la nici un Mare năcaz au cei din partidul mirare, că cei patru deputaţi slo secutaţi pentru limba lor. — Cuvintele
resultat bun. Acjî, după doi anî şi guvernului, ca şi kossuthiştii, pe par vaci nicî n’au cutezat să-şî casce lui Molnar au deşteptat furtună de
opt luni dela venirea la cârmă a lui tidul poporal catolic, fiind-că mem măcar gura; ear deputaţii saşi ase indignare pe băncile liberalilor şi
Coloman Szell, un partid unguresc brii acestuia îi atacă fără cruţare în menea au tăcut înfundaţi şi numai kossutbiştilor, de unde se striga: „să
a pus din nou întrebarea, în dietă, pressă şi în cameră şi le spun multe unul singur între ei (Melzer) s’a se maghiariseze Slovacii", âr unul
dâcă s’a schimbat sistemul sen nu, adevăruri, cari îi ustură amar. Mai ridicat spre a face o rectificare, în dintre kossuthiştî cjise, că în Germa
şi a dovedit, că în adevăr tot acolo sunt supăraţi şi îngrijaţi, pentru-că apărarea Saşilor contra acusărilor, nia se germanisâză cu bastonul, vru
stăm unde am stat în primăvara acest partid agiteză în contra legi ce li se aduc, că ar conspira cu adecă să cjică, că şi în Ungaria ar
anului 1899. lor politice bisericescî şi în contra Germania, şi şi cu ocasiunea acăsta trebui să se maghiariseze cu basto
Ba ceva mai mult. S’a consta liberalismului celor dela putere şi a căutat în tot chipul să-şî îndul- nul. Ce mai şeii?
tat chiar şi în decursul desbaterei câştigă tot mai mulţi aderenţi aţi- cescă limbagiul faţă cu cei dela putere. In decursul desbaterei generale
adresei de răspuns la mesagiul tro ţând şi pasiunile confesionale.
Aşa a vorbit abatele-deputat şi, a vorbit şi deputatul săsesc Melzer.
nului, în cameră, că în multe pri Ga să nimicăscă partidul popo El a combătut pe aceia dintre de
ca totuşî să nu-1 înghită de viu, a
vinţe stau lucrurile acjî mai rău de ral înaintea opiniunei publice ma adaus, că şi el doresce în inima sa putaţii maghiari, cari au afirmat, că
cât an stat la venirea lui Szell. ghiare, celelalte partide n’au găsit poporul săsesc se inspiră dela socie
magliiarisarea, der pe cale liniştită
Acăsta se pbte susţină, fără temere alt mijloc mai bun, decât de a-1 tatea „Alldeutsch" din Germania şi
şi nu prin esces şi forţă, căci astfel
de a greşi, în deosebi despre ces- acusa că face causă comună cu Slo
Maghiarii îşî vor înstrăina pe cei de că societatea „Gustav Adolf" ar da
tiunea naţionalităţilor. vacii. Numai aşa au ajuns naţiona sume considerabile numai bisericelor
altă limbă.
Nicî-odată eausa naţionalităţilor lităţile la trista ondre de a-se vorbi evangelice germane din Ungaria.
Starea acăsta de lucruri dove-
n’a fost mai părăginită şi mai ur despre ele în dietă, ca despre nisce Saşii nu stau în legătură cu panger-
vedesce, că corda e fărte întinsă şi
gisită ca acuma din partea celor ciumaţi cari infecteză pe toţi cei ce manii din imperiu, ei nu so vor
că va trebui în curând să urmeze o
dela cârmă. Maghiarii cred, că au se apropiă de ei! deda nicî odată la ast-fel de neghio
schimbare mare în cestiunea naţio
ajuns aşa de târî şi de puternici, Pote cineva să-şî închipuăscăla bii. Esistenţa poporului săsesc, cjise,
nalităţilor, căci ele sunt odată aci,
încât să nu le mai pese de nemul ce însemnătate au ajuns naţionali e nedespărţit legată şi contopită cu
nu pot fi suflate de pe pământul
ţumirea Românilor, Slavilor şi Ger tăţile în anul Domnului 1901, cel esistenţa statului unitar sub egemo-
acesta şi-şî pretind drepturile lor.
manilor dinăuntru. Norocul ce l’au dintâiîi din veacul al XX-lea, sub nia Maghiarilor. Saşii n’au tendinţe
avut pănă acuma i-au făcut să-şî stăpânirea ungurăscă, decă, fiind politice separatistice, ei lucrâză pen
perdă capul cu totul şi să şî uite, acusaţi cei din partidul poporal ma tru desvoltarea şi scutirea instituţiu-
că orî şi cât s’ar svercoli şi s’ar um ghiar, că se alieză cu aceste naţio Revista politică. nilor lor între marginile dreptului de
fla în pene, totuşi elementul maghiar nalităţi ca să-şî ajungă mai iute sco stat esistent. Saşii ţinând la naţio
nu este decât minoritatea popora- pul, conducătorii acestui partid se In şedinţa dela 27 Noemvrie nalitatea lor, se ocupă de fericirea
ţiunei statului. Faptul acesta nu se văd siliţi a fac.e ceea ce n’au mai dieta ungară, a sfîrşit desbaterea ge materială şi spirituală a poporu
pote schimba peste nopte nicî într’un făcut nicî odată şi a dovedi că na nerală a adresei de răspuns la me lui lor.
an, doi, nicî în cjece, două-cjecî, orî ţionalităţile sunt în adevăr asuprite, sagiu şi s’a început îndată desbate *
cât de mult ar falsifica cei dela bi numai şi numai ca să se pdtă apăra rea specială. Şedinţele din urmă ale In şedinţa de acjî săptămâna a
roul statistic datele cu privire la nu mai bine contraacusărilorinverşunate. desbaterei generale au fost de un dietei ministrul unguresc de finanţe
mărul Maghiarilor. Abatele Molnar, unul din con deosebit interes, întru cât s’a vorbit a presentat preliminarul de budget pe
Cei dm dietă chiar şi atuncî ducătorii partidului poporal, ca să în decursul lor şi despre naţionalităţi. 1902', tot-odata a presentat şi un
când se adreseză tronului nu vor să se apere, a fost silit să li-o spună co Prilej au dat vorbirile deputaţilor proiect de budget provisor pe timp
scie, că afară de Maghiari mai trăesc naţionalilor săi diu dietă verde, că Bornomisza şi Ivanka, cari au învi de patru luni. întreg budgetul se
aici şi alte popbre, cari au dreptul Slovacii sunt priviţi cu ochi răi dăcă nuit partidul poporal (Zichy-Molnar) cifrâză în suma de 1 miliard 86 mi-
de-a pretinde tot ee li se cuvine iau în mână o carte slovăcescă şi că merge pănă „a conspira cu na lione 749 mii 83 corâne la chel-
lor, şi a cere să fiă tratate ome- să rogă din carte slovăcăscă. „ D a ! " ţionalităţile" în contra statului şi că tuelî, şi 1 miliard 86 milidue 870
nesce şi ca nisce adevăraţi cetăţeni a strigat el „sunt prigoniţi pentru poporalii sunt „trădători de patriă". mii 18 cordne la venituri. Ar fi prin
ce
şi hi ai patriei, nu ca străinî. Frun limba l o r ! “ Ungurul cji despre — Din partea poporalilor a răspuns urmare un prisos de 120.935 corone.
taşii partidelor ungurescî s’au tot Slovac, că „nu e om“ şi aşa îl şi deputatul Moinar. Apărând partidul Dâcă ar fi să judecăm după cifrele
ferit să facă amintire în decursul tratăză cei dela putere, er funcţio său, Molnar a constat cu dovecjî ne- bine ticluite de ministru, starea fi
desbaterei şi de naţionalităţi. I-a pus narii din Ungaria de nord se portă resturnabile, că de pildă Slovacii nanciară a ţării ar fi favorabilă. De
FOILETONUL „GAZ. TRANS". Domnul zimbi prietenesce şi îi în „în timpul din urmă, diarul D-Vdstre „Ce credeţi, iubite d-le doctor, ar
tinse redactorului chiar mâna. a publicat nisce articole", începu contele, Ure el să-mî facă mie, seu mai bine dis
„ Bună dimineţa, domnule doctor", „cari mi-au captivat atenţiunea. Nu că aş guvernului, nisce servicii?"
Cum ajunge cineva baron. dise el în ton uşor de conversaţie. „Vă fi de acord cu tote, câte se spun acolo, „După cât îl cunosc eu, de sigur,
miraţi, nu este aşa, că viu să văd pe pro der ele tradeză un spirit iscoditor politic decă ese ceva profit pentru dânsul.
După B. Iuder. fetul în sanctuariul său. Vorba ceea: Decă esţraordinar şi cu totă agerimea reiese „Aeâsta se înţelege dela sine, de
nu vine profetul la munte, trebue să vină din ele şi o anumită precauţiune, care aici pote să profite chiar fdrte mult. Pot
La redacţia unuia dintre cele mai res-
muntele la profet. Ce mai faceţi? Trebă dovedesce, că scriitorul are un cap şiret". să-l cunosc?"
pândite diare din capitală, întră cu mulţi
multă?" „Escelenţă Vdstră, n’aveţî decât să
anî înainte un domn îmbrăcat elegant, „Vorbiţi Escelenţă Văstră despre ar
din ţinuta căruia se putea cunosce, că e „Eu sunt Escelenţei Vostre forte re ticolele acestea?" întrebă redactorul, ară ordonaţi. Să-l cbiem?
deprins se poruncescă. Colaboratorii de cunoscător atât pentru biuevoitdrea visită, tând la o coldnă a diarului, ce stătea des „Nu aici, nu aici. Insă decă sunteţi
mâna a doua, reporterii şi servitorul re cât şi pentru întrebare. Sănătatea şi trăba chis pe masă. aşa de bun, să faceţi pe mijlocitorul, atuncî
dacţiei, cari erau în prima odaie, săriră în nicî-odată nu mi-au lipsit". „Da. Spuneţi-mî drept, nu e jidov îl rog să mă visiteze astădî pe la amîadî.
sus la vederea acestui bărbat şi făcură „Forte bine. Der atâta timp tot veţi acela, care le-a scris?" Am să dau ordin să-l lase a întră la mine
închinăciuni adencî. fi avend, ca să mă aşed niţel şi să vorbesc „Ba da". imediat".
„Pot se vorbesc cu d-1 redactor-şef ? ceva cu D-Vostră? Aşi ave de a mă în „Mi-am închipuit îndată. Este în el Contele întinse mâna redactorului şi
u
întrebă acesta cu o salutare amicabilă. ţelege cu D-Vostră asupra unei persone, un fel de rafinerie, care mirosă a talmud. eşi însoţit de acesta pănă la scări.
„Mă rog cu umilinţă", răspunse ser care mă intereseză întru câtva". Decă nu este secret redacţional — pot „Dukeles, Dukeles! copilul norocului
vitorul, apoi sări la uşa din drepta şi o des „O, vă rog, Escelenţă, îmî servesce să aflu numele autorului?" unde eşti?" strigă doctorul, după-ce s’a
chise largă, ca să lase înlăuntru pe dom demareonore! Binevoiţi...". Cu acesta re „0, pentru Escelenţă Vdstră nu esistă întors în localul redacţional. „Vino repede
nul, ce sosise. dactorul împinse ilustrului său ospe un secrete în redacţia mea. Autorul era mai în odaia mea!"
Redactorul se uită în sus şi îndată- fotei şi-l ruga să ocupe loc. Domnii se nainte corespondentul unui diar din Viena, „Der ce este", întrebă Dukeles mirat.
ce recunoscu pe domnul, sări şi el în sus, aşedară şi Escelenţă Sa scose din buzu acuma însă este colaboratorul meu, nu „ Vino, decă-ţi spun, d-ta eşti fiul
se închină mai de multe-ori şi bâlbăi în- nar un portofel de ţigări, împodobit cu o mele lui e Dukeles şi e de origine din- norocului!"
roşiiulu-se ceva despre „strălucire în acestă coronă de conte şi oferi doctorului o ţi tr’un comitat din apusul ţării". „Wie haisst fiul norocului?" Redac
colibă", „onăre colosală", „norocire neme gară specialitate. Domnii îşî aprinse ţi „Poţi să te încredî în el?" torul nu-1 lăsă să vorbâscă mai departe
ritată" etc. gările. „Dâcă e bine plătit, da". şi-l conduse de braţ în biuroul său.
