Page 66 - 1901-11

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 256 —1901.

fapt inse nu este aşa. O scurtă pri­ Situaţia politică în Austria, în mea a crede, că naţionalităţile oultivă o „70 la sută diu loouitorii Săeelelor
vire asupra stărei materiale a ţerii urma conferenţei preşedinţilor par­ neîmpăcată ură faţă de Maghiari. Şi aoâsta sunt Maghiari... îu Săoele numai maghia-
ne va aduce la convingerea nestră­ tidelor din septemâna trecută, pare e un neadevăr, său cel puţin nu este ohiar rimea pbte stăpâni situaţiunea, atât cu
privire la număr, cât şi ou privire la inte­
mutată, că urcarea nefîrescă a ve­ a-se mai fi îmbunătăţit In numita aşa. Istoria dovedesce, că odiniără am trăit ligenţă... Şi totuşi oe vedem? Vedem, că
niturilor nu p6te fi decât resultatul conferinţă ministru-preşedinte Koer- în bună armoniă ou Rutenii şi Slovaoii şi şi acum mai în urmă faţă ou 200 de ale-
dărilor celor mari şi a impositelor ber a ţinut o lungă vorbire, în oă am luptat împreună pentru patria co­ getorî maghiari a succes grupului de 69
de tot felul, ce se storc de pe spi­ care a cjis între altele, că gu­ mună. Românii, Serbii şi Croaţii au gonit alegători români a alege şi pe un Român
narea contribuabililor. N’a c^ chiar vernul voesce un parlament activ împreună ou noi pe duşmanul eomun, pe între membrii congregaţiei comitatense şi acuma
3
dâr Săoelele sunt representate în congre­
ministru de finanţe în espunerea sa, şi consideră ca o necesitate neîncun- Turei, şi nu numai un erou de rând s’a ri­
gaţia pe lângă cei 5 Maghiari şi de 3 Ro­
că în situaţiunea economică actuală jurabilă buna înţelegere între po- dicat din rândurile lor. Când s’a restituit mâni (?), deşi faţă cu cele 70 procente Ma­
a ţerii se arată la mai multe puncte p5re, dela care atârnă viitorul Aus­ constituţionalismul ungar, esistau neînţele­ ghiari, număr.il locuitorilor români abia se
simptomele stărei de crisă? N’a cjis triei. Koerber <jise, că mai întâiu geri, acestea însă puteau fi înlăturate. Dâr ridică la 28 procente..
el, că producţiunea anului a fost trebue să se resolveze cestiunile eco­ n'a voit'o acăsta pressa jidovăscă, fiind -oâ a Aşa se plânge foiţa şovinisbă braşo-
abia mijlocie, că comerciul şi indus­ nomice şi apoi să se trecă la resol- socotit, că e mai bine pentru jidani, dăcă vână; într’uu număr următor (230 dela 25
tria au stagnat, că cele mai multe varea cestiunilor naţionale. Parla­ Maghiarii se vor înduşmăni cu naţionalităţile, Noemvrie) în*ă îşi dă arama şi mai mult
întreprinderi s’au nimicit şi că crisa mentul trebue să voteze budgetul şi ca să potă încheia ou dânşii prietenie, pe faţă scriind :
fabricilor fiind de caracter general mii Koerber crede, că nici un partid nu oeea-ce au şi isbutit. Jidanul ni-a devenit „...Partida maghiară a lui Kilenyi şi
de muncitori sunt atacaţi în esis- doresce să se facă apel la ale­ nouă Maghiarilor cel mai intim prietin şi Kope, văcjându-se în minoritate, a chiămat
în ajutor pe Români îu contra propriului
tenţa lor şi trebue se ia lumea în gători. pressa cvreăscă s’a îngrijit, ca neînţelegerile
ei neam şi în locul unui Maghiar a candi­
cap, sS emigreze ? Preşedinţii partidelor au decla­ între Maghiari şi naţionalităţi să devină din dat pe preotul român Romulus Veraea, care
* rat, că vor se contribue la saharea ce în ce mai aoute. A venit apoi liberalis­ să pote să fie un prea brav şi cinstit băr­
Joi, în 15 Noemvrie n. s’au des­ situaţiunei parlamentare. Numai de­ mul să câră din oe în ce mai mult pentru bat, dâr nu şl-a câştigat nici un merit, oa
faţă cu oaudidaţii maghiari, Maghiarii sâ-1
chis corpurile legiuitâre române prin- putaţii cehi Stransky şi Papak de­ o'ausa jidovăscă, oeea-oe le-a înstrăinat tot introducă pe el, Românul, in congregaţia
tr’un mesagiu cetit de Regele Carol. clară în numele Cehilor tineri, că mai mult pe naţionalităţi. Pressa maghiară comitatului. Durere şi ruşine pentru noi şi
Mesagiul aceentueză, că cestiunea îşi susţin libertatea acţiunei. Socia­ liberală n’are ouragiul să spună, că naţio- îndeosebi pentru Săcelenl, că acâsta totuşi
financiară predomină şi în momen­ liştii şi agrarii cehi nu vreu să scie ualităţ-le sunt vrăşmaşe în primul râud po­ s’a putut întâmpla... 11
11
tele actuale situaţiunea internă a nimic de împăciuire. liticei jidovesci, nu Maghiarilor . Se mai plânge apoi, oă şi numai oă-
ţerii. Multe greutăţi sunt încă de Se crede totuşi, că parlamentul Fără comentar. derea corifeilor şovinişt.1 săcelenl Poka şi
învins pentru a duce la bun sfirşit va vota până la finea anului bud­ Sîikosd este o pierdere fârta simţitâre pen­
opera de consolidare a ţerii. Stavila, getul şi cu tăte că Cehii şi-au re- Protestarea alegerilor municipale tru maghiarimea oiangăâscă din Săoele.
ce s’a pus crescerei cheltuelilor sta­ servat acţiune liberă, nu vor face din Săcele. Noi nu oredem, că au pierdut ceva Săoe-
tului, nu pbte decât se înlesnbscă obstrueţiune, din causă, că mai mulţi lele şi Ciangăii de-acolo, fiind-oă u’a reuşit
asigurarea trainică a echilibrului bud- industriaşi din Boemia s’au adresat Braşov, 28 Nov. 1901. lista celor din garda neîmblâncfiţilor şovi-
getar. Ţâra aştâptă, ca financele sta­ la deputaţii ceh! cu rugarea, să nu Alegerile din Săoele au făcut mult niştl dela Braşov. Dâr e trâba lor oeaa-ce
tului se fie stabilite pe temelie tare, pună piedecî votării budgetului, de sânge rău îu tabăra şoviniştilor din partida cred despre marea lor importanţă pentru
fiind-că dela acesta atârnă desvol- ore-ce industria cehă are lipsă ur­ lui Rombauer, cari se ored chemaţi a purta maghiarism. Pe noi ne privesce numai
tarea economică şi întărirea posi- gentă de comandele prevăcjute în stăgul iu „vechia redută a Maghiarilor- oeea-ce se afirmă în foia lor despre Români
ţiunei sale politice. Mesagiul spune, proiectul de budget. Ciangăi . Supărarea lor e fârte firăscă. şi candidatul acestora.
u
că lucrarea acesta este înlesnită prin Candidaţii lor au cădut la alegeri, afară de Să vedem mai întâ'ii, cum stăm cu
*
0
pacea europenă, care este preocupa­ unul, care a eşit ca prin urechile acului afirmarea, oă 7O / a locuitorilor din Săcele
o
Răsboiul din Africa-de-sud con­ 11
rea neîncetată a puterilor celor mari. numai cu majoritate de-un vot, şi căderea ar fi Maghiari şi că deci ei „trebue să
tinuă cu înverşunare, pilele acestea
România păstrâză o politică liniştită nu e lucru plăcut pentru nimeni. domnâscă acolo !
a sosit scirea, căjaprope de Villies-
şi cumpănită, relaţiunile sale cu tote Nu s’au mulţumit însă numai cu su­ Este cel mai sfruutat neadevăr, dâcă
dorp s’a dat o sângerosă bătălie în­
statele sunt din cele mai amicale şi părarea, oi ei stărue acum să sa nimicăscă „Br. Lap. afirmă, că numai 28°/o din lo­
H
tre un detaşament bur şi colona co­
normale. alegerea. Au protestat’o înaintând recurs ouitorii Săeelelor ar fi Români, âr restul.
mandată de colonelul Fischer. En-
Mesagiul vorbesce apoi despre în oontra ei. pilele acestea comisiunea de Unguri. Etă tabloul adevărat, întemeiat pe
glesii au pierdut lupta. Chiar lordul
proiectele de legi, ce va av^ se le verificare a comitatului, presidată de d-1 date mai nouă, despre numărul şi naţiona­
Kitchener telegrafeză, că comandanţii
voteze parlamentul şi spune, că bi­ viceşpan, va avă să ia o rieoieiuue asupra litatea poporaţiunei săoelane:
serica, simbolul păcii şi a liniştitei englesî au fost răniţi şi întrega co- oererei de anulare a alegerei municipale din
lonă silită să se predea. Burii au Satulung 3728 Români 2692 Unguri
cugetări, continuă se ţină un loc de ceroul Săeelelor.
prins 5 oficerî şi 120 soldaţi.—Lui Ceruat 1116 Y1 1512
frunte în preocupările factorilor com­ Suntem informaţi, că aceste alegeri Turcheş 2037 1240
„Times i-se anunţă din Pretoria, că 7? n
11
petenţi şi cu toţii trebue se se si- au decurs îu tătă ordinea legală şi deci nu Bacîfalu 929 933
70 trupe şi comande bure mai sunt
lescă a contribui la înălţarea şi în­ pâte fi temeiii legal pentru a-le anula. To­ TerlungenI 1592 77 1659 77
pe câmpul de luptă. Dintre acestea Purcărenl 1084 952
florirea ei; do aceea guvernul va tuşi se pretinde anularea lor şi motivul Y)
26 opereză în Transvaal, 31 în Oranje Z ziu 275 1054
presenta un proiect de lege pentru principal este, oă prin alegerea întâmplată Y) 77
şi 13 în colonia Cap. Lui Kitchener 10,761 10,042
înfiinţarea cassei bisericilor spre a bătuţii şi malconteuţii văd periclitat „stâl­ W 77
asigura o bună întrebuinţare a ave­ nu-i stau la disposiţiă decât 45,000 pul cel mai puternic al maghiarimei din Numărul întregei poporaţiuuî a celor
rilor bisericei. Vorbesce apoi despre omeni. comitat, pe care-1 înfăţişâză Maghiarii din şâpte sate este dâr în total de 20,803 (Ro­
e
armată şi 4i° > că mijlbcele nece­ Săoele . mâni şi Unguri).
u
sare pentru a satisface cerinţele ei O preţiosă constatare. Sub titlul Ce s’a întâmplat soim. La alegerile Datele despre numărul Românilor sunt
u
s’au împărţit cu chibzuială şi Regele „ Ungaria jidovită iţ apărut de ourend o bro­ oomitatense au fost aleşi trei Maghiari şi scose din rapârtele, pe cari preoţimea nâs-
e mândru a putb asigura, că în ma­ şură scrisă de un Maghiar Autorul vorbind un Român. Cu tote astea „Brassâi L pok" tră di» Săcele le aşterne în fie-oare an eon-
nevrele de astă-tomnă s’au vedit în despre relaţiunile de naţionalităţi în Unga­ din Braşov ţipă, că e periclitată „reduta sistoriului, şi adecă din raportele pe anul
mod incontestabil progresele, ce ar­ ria, spune între altele: maghiaro-oiaDgăâ$eă din Săoele. Cum şi 1900. Numărul total al poporaţiunei mixte
u
mata face necontenit. După acâsta „Pressa, oare servesoa numai intere­ pentru-ee? Numita fâie ne spune în numă­ este scos din raportul biroului statistic al
declară sesiiinea ordinară a corpuri­ sele jidovesc!, se pricepe forte bine în a rul său de Sâmbătă, oare este durerea ei, statului pe anul 1901. (După acâsta statis­
lor legiuitbre deschisă. spune neadevăruri. Aşa, ea vrâ să facă lu­ scriind : tică, numărul tuturor loouitorilor din Săcele
Punct la amiadî d-1 Dukeles şedea „Le-am uitat deja, Escelenţă". voie să scie nimeni, afară bine înţeles de „Mi-se pare, că jidanul are să fie bun
j i
faţă în faţă cu puternicul prim-ministru „Bine, căci publicistul, pe care-1 pu­ cei mai intimi, că D-Vostră avetî relaţii la trâbă", dise Escelenţă în sine, închidând
şi-şî învîrtia pălăria în mână nu fără ore- tem bine utilisa, nu trebue să se lase a cu mine, respective cu guvernul. Să vă uşa în urma năuei sale cunoscinţe. „Ce
care emoţiune, căci în vieţa lui încă nu fi condus de sentimente, ci numai de ra­ pădiţi deci limba". să faci, trebue să existe şi fiinţe de aces­
11
vorbise cu un domn aşa mare. ţiune . „Escelenţă, din acest moment nu tea, păcat însă, că trebue să te murdă-
„Aşa der ne-am fi înţeles. Se mai „O, vă rog Escelenţă. Eu totă vieţa mai am limbă, âr buzele mele sunt ca şi râscă, stând cu dânşii de vorbă".
recapitulăm odată", dise contele şi Du­ mea am avut de călăuză numai mintea cum ar fi cusute".
keles clădea din cap aprobând respectuos. şi nu sentimentele şi în acest cas special „Decă veţi eşi bine din timpul de * *
„De-ocamdată rămâneţi la redacţia voiu renunţa cu desăvârşire la tote sen­ probă şi veţi corespunde aşteptărilor mele Trecură ani de dile la mijloc dela
11
D-Vostre, veţi face însă după informaţiile, timentele mele . de ceea-ce nu mă îndoiesc, veţi obţine acâstă interesantă convorbire, d-1 Dukeles
ce vi-le voiu da eu în acelaşi timp şi „Afară de credinţa faţă cu guvernul, un post în care apoi nu veţi mai fi nevoit avea un scaun de funcţionar mai înalt în
corespondenţele pentru diarele din pro­ dâcă-mî dai voie". a avă aceste reserve, de-ocamdată însă ministeriu. El a inspectat, referat, intimat,
vincie . „Se înţelege, Escelenţă, în privinţa acesta este necesar, căci oposiţia — ,ei, corespondat, intrigat, invigilat, insinuat şi
11
„Am înţeles, Escelenţă". acesta veţi găsi în mine un om mai cre­ der cred că mă înţelegeţi". spionat cu atâta dibăcie în acest timp, în
„Se înţelege, că puteţi lucra şi pen­ dincios, decât un câne. Eu sciu să sărut „Pănă în cele mai mici detailurî". cât Escelenţă sa îl avansa şi distinse din
tru diarul D-Vostre, înse cutare seu cu­ chiar şi mâna, care mă lovesce". „Atunci — adio, iubite domnule — ce în ce mai mult.
tare articul numai atunci pâte să fie în­ „Decă este deschisă, nu-i aşa?" dise cum vă dice mă rog?" Domnul Dukeles sciu să facă înal­
dreptat contra mea, respective contra re­ contele ridând cu o trăsătură ironică în „Dukeles, să fie cu ertare". tului său stăpân servicii eminente chiar
gimului, dâcă voiu cere eu expres. Mă faţă, din care ar fi putut recunosce cineva „Aşa-i, acuma îmi aduc aminte, Du­ şi în afaceri particulare — căci şi domnii
înţelegeţi? 11 şi o mică nuanţă de dispreţ". keles. Dâcă vei fi având nevoie de vr’un cei mari au afaceri particulare, câte-odată
„De sigur, ilustre conte! Eu sciu, că „De, Escelenţă! Trebue să şi câşti­ avans, să te adresezi secretarului meu, chiar forte intime. — Personele displăcute
une-ori este nevoie de câte o mică pre­ găm ceva, decă vrem să trăim, eu sciu căruia am să-i dau ordinele necesare. fură de atâtea-ori atacate, calumniate,
siune, pentru a pută esercita o puternică însă, că Escelenţă Vâstră tot-dâuna aveţi Adio!“ hărţuite în fine, pănă deveniră imposibile,
w
contrapresiune . mâna deschisă şi am tâtă încrederea în Jidovul norocos căuta, să apuce mâna er slugile plecate au fost înălţate pănă
„Fârte bine. Corect — însă mai de­ bunăvoinţa D-Vostre". contelui spre a o săruta. Acesta însă o în al şâptelea ceriu, aşa că în cele din
parte: Simpatiile şi antipatiile D-Vostre „Nu veţi ave să vă plângeţi. Un lu­ retrase repede şi făcu din cap un semn urmă „opinia publică" trebuia să se con­
de pănă acuma, o să le uitaţi cu desă­ cru însă. Prima datorie este — tăcerea. Cât atât de lămurit spre uşă, încât d-1 Dukeles vingă, că asemenea bărbaţi meritoşi tre­
11
vârşire . timp veţi mai sta la redacţie, n’are ne­ se retrase în grabă. bue remuneraţi. în fine personele îndoiel-
t