Page 67 - 1901-11

Nr. 256—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

este de 20,803, între carî ar fi 11,411 (?) şi numai cu grele lupte Românii şi-au oon- Mamele^acelor copiii an sărit ca nisoe le- Pentru teatrul maghiar ministrul
Unguri, 8892 Români şi 500 alte naţii.) servat în anii din urmă două mandate de 6ioe şi au insultat tiranisatorii copiilor lor. de interne pârtă mare grije. Acuma de cu­
Două lucruri trebue să adnait-m. In- membri ai representanţei oomitatense. Aoum Aceşti tiranisatorl erau însă „autori­ rând a dat ârâşl un ordin oătră oraşul Şo­
tâifi, că veracitatea rapârtelor, ce le fac trei ani Ciangăii au şters şi din aceştia pe tate şoolară şi acâstă „autoritate şcolară" pron, ca pe timpul, când este acolo o trupă
u
preoţii noştri pe temeiul matrioulelor bise- unul şi a rămas în congregaţia numai un era tocmai în „eseroiţiul funoţiuuei sale teatrală maghiară să nu se mai dea lioenţâ
14
ricesoî, nu pâte fi trasă la îndoială de ni­ singur membru român săcelean (păr. A. oând aplica bâta pe corpul fraged al mici­ din partea oraşului pentru alte trupe ger­
ce
meni; al doilea, că numărul total al locui­ Verzea sen). lor Poloni, âr legea pedepsesoe ultragiul mane, căci trupele maghiare — r}'
torilor, conform arătărilor biroului statistic, Despre raporturile dintre Românii şi ori oârei autorităţi, mai ales oând acesta nistrul — îndeplinesc un rol patriotic şi
trebue să fift esaot. Ciangăii Săcelelor şi despre peripeţiile vie- se află în eseroiţiul funoţiuuei sale. contribue la răspândirea „ideii de stat".
Nu tot aşa esacte sunt, după cum am ţei lor oomitatense şi oomunale vom vorbi Etă de ce au adus pedepse de câte Va să ch°& locuitorii de naţionalitate ger­
esperiat de ajuns de cle°î de ani, datele ace­ de altă-dată mai pe larg. Pentru acuma 2% ani asupra unor femei, oarl într’un mană din Şopron şi alte asemenea oraşe,
lui birou privitor la naţionalitatea locuito­ ajunge să spunem veneticilor şovioiştl, cari moment de revoltă est.remă an uitat de să n’aibă uude merge să petrâcă şi ei câte
rilor. Aici Maghiarii totdâuna sunt privile­ scriu prin „Brassâi Lapok* în oontra can­ respectul datorit autorităţii şi s’an luat nu­ o sâră cum le cere inima, — oi să fie si­
giaţi. De unde ar fi putut eşi altfel plusul didatului Românilor, oă nu soiu nimio, nu mai după vocea natnrei, oare chiar şi unui liţi ori a şedâ acasă, ori a merge la teatru
de 2519 Unguri faţă cu Românii? cunosc relaţiunile de loo şi vorbesc din pa­ animal îi impune să-şi apere puii mal­ maghiar, din care pâte nn înţeleg nici un
Matriculele biserioescl arată de fapt, timă şi cu îngâmfarea proprie păturei su­ trataţi. cuvânt. Şi tâte acestea pentru-oă aşa cere
că peste jumătate a locuitorilor din Săcele prapuse jidano-maghiare. Provincia Posen, este o ţărişâră cât d-1 ministru de interne.
sunt Români. Dâr chiar de am lua ca basă încheiăm adî ou-o interpelare la adresa trei comitate mari din Uugnria, ou o po­
clasificarea greşită şi tendenţiosă a biroului d-lui viceşpan şi a comisiunei verifioătâre, pulaţie de-aprâpe 2 miliâne de locuitori, Preşedintele Loubet şi Regele
Victor Emanue). Se serie din Roma, că
statistic după uaţionalit&ţl, totuşi ar resulta, chiămaţl a-se pronunţa asupra recursului din cari mai bine de jumătate sunt Poloni.
oă nu 70 la sută, ci numai 56°/ ar fi Ma­ celor maloontenţî: Oraşul Gneseo, unde s’a pronunţat regele Victor Emanuel III a primit oa dar
0
ghiari, şi totuşi ar mai rămână pentru Ro­ Găsesc Domniile lor ou cale, ca o sentinţa atât de aspră oontra unor femei dela preşedintele republicai fraDcese doi
1
mâni 44°/ , nu 28% cum susţine „Brassoi alegere municipală, care a decurs în cea slabe, este un oraş sfânt pentru Poloni, frumoşi oai de sâDge pur englezesc. Regele
0
Lapok". mai bună ordine, să fie nimicită din oausa căci în acest oraş se încoronau odinioră Victor Emanuel chiemâ atunci pe un renu­
Nu vrem însă să eoncedem nimic, ci nereuşirei listei aoelora, cari au sădit şi să- pănă târdiu în seoolul al XlV-lea regii mit pictor şi-l însăroinâ să-i facă portretul
susţinem, oă după datele veridice, oe le des"' ou premeditare sămînţa discordiei în­ Poloni. în mărime naturală. Acest portret împrej­
avem, jumătate din poporaţiunea Săoelelor tre naţionalităţi? Acolo, unde odinioră străluoia cultura muit de o ramă artistioă, l’a trimis preşe­
e română. Oe mai bârfesc atunci cei dela şi arta polonă şi unde se răsfăţa mândria dintelui oa dar în sohimbul darului, pe
u
„Br. Lap. oă a încăput şi un Român pe Polonii. lor naţională, astăcjl străinul le oalcă care-1 primise dela el.
cale dâmnă şi oiustită între cei patru mem­ în pioiâre dreptul cel mai elementar din
„învăţător de stat daco român".
bri aleşi? Dâr chiar 28% să fiă numai Ro­ lume, dreptul de a-se ruga în limba lor
Strigătele de durere ale Polonilor per- Sub acest titlu „Brassâi Lapok" scrie o co-
mânii săcelenî, nu li-s’ar cuvine şi lor ca maternă !
seoutaţî din provincia germană Posen a lână îutrâgă, cerând aspră pedâpsă oontra
minoritate să aibă în comitat cel puţin doi trebuit să umple inimile de-o adâncă in- O, naţiuDÎ puternice şi Demilâse, când
x epresentanţl din opt? Şi după alegerea tâ­ dignaţiune în tâtă Europa. vă veţi sătura de prigoniri şi nedreptăţi? învăţătorului dela şoâla de stat maghiară
-
nărului preot Romulus Verzea, nici n’au din Vajnafalva, care nu numai oă e fiu de
Nu facem nici noi escepţiune, cu atât a. preot român, dâr a îndrăsnit să dea unui
Românii săoelenl mai mult oa doi repre-
mai vârtos pentru-că noi seim să judecăm esecutor maghiar o listă despre absenţele
sentanţl. E fals, ce susţine f6ia maghiară, din propria esperienţă, oe va să fjică lupta
cft ar ti trei. Dâr chiar trei să fiă, n’ar fi SOIRILE DILEI. elevilor săi sorisă în limba română, şi oând
pentru limbă. acesta i-a răspuns, că nu soie românesce,
acâsta numai eohitabil după adevăratul nu­
Ce s’a petreout am mai spus odată — 17 (30) Noemvrie. învăţătorul i-ar fi răspuns: „Să înveţi, dâoă
măr al poporaţ'unei române ? De ce berfeso
şi nu 6 de prisos a-se mai repeta, căci o Serbarea memoriei lui Mihaiii Vitezu vrei să trăiesci aici, pentru că acest pă­
dâr şoviniştii dela Braşov ? nedreptate atât de strigătâre trebue repe­ îilViena.In 21 Noemv. n. c}>u* St. Mihaiii, mânt este al Românilor". — Suntem siguri
Dâr aoeştia se soandalisâză, oă gru­ tată de multe-orl şi în tâte limbile, pănă tinerimea română academică din Viena a
oă numita fâie în dorinţa oi, dovedită de
purile maghiare Kilenyi-Kooe au cooperat ce asupritorii se vor ruşina singuri de atâta ţinut o şedinţă festivă în memoria falnicu­
atâtea ori, de a iscodi soiri sensaţiouale
la alegere ou grupul român Verzea, ba au ocară şi vor reveni la sentimente mai lui şi neuitatului erou Mihaiă Yitâzu. In
despre închipuite „trădări de patrie" —
cerut chiar concursul acestuia. Dâr 6re bune. faţa tinerimei şi-coloniei române adunate, s’a lăsat a fi trasă pe sfâră ârăşl de vr’un
preşedintele oomitetului maghiar din Bra- Tâte obiectele să se predea în şcâlă preşedintele tinerimei d-1 când. ing. George informator, care în lipsa de altă oeupaţiune
-şov, pivotul luteran Iuliu Moor, n’a alergat într’o limbă străină, acâsta tot au mai su­ Vodă a deschis şedinţa prin o cuvântare caută a se reoomanda cine soie cui, prin
cu limba scosă pe la alegătorii români din portat-o Polonii cum biata lor au putut, frnmâsă şi îusufleţitâre. A urmat discursul
invenţiunl de acestea.
suburbiile nostre, ca să le câştige voturile dâr când au ajuns aşa departe Germanii, comemorativ de vioe-prejedintele d-1 stud.
pentru candidaţii de denutaţl Vajua şi încât cu forţa au vrut se-i înveţe pe ne­ ing. for. Alesandru Sbiera, oare a espus în Societatea filarmonică din Braşov
Rethy ? vinovaţii oopii & tjice rugăoiunile chiar în frumose cuvinte viaţa şi faptele eroice ale va da primul său concert la 5 Deoemvrie
Adevărat, că alegătorii români din limba străiuâ lor, atunci s’a umplut cupa lui Mihaiă, a cărui noroc a fost orb la st. n. în sala cea mare a Redutei. începu­
Săoele s’au împuţinat la număr mult cam durerilor şi revolta inimilor cerea să is suiş, grabnic şi iute pornitor la coborîş, tul la 8 âre sâra Membrii ajutători sunt
dela isbuonirea răsboiului vamal îuoâee, bucnâsoă îneheiând cam ou cuvintele, oă fapta oea rugaţi a-şl alege locurile în librăria H.
făcând acjl numai oam a treia parte din Şi s’a petrecut un luoru vrednic de mai mândră a lui Mihaiă va luci tot-dâuna Zeidner dela 29 Novembrie pănă la 2 Deo.
toţi alegătorii. In anii de mai înainte erau condeiul unui dramatic, care descriind fap­ în viitorul poporului român oa o stea a tăindu-li-se acolo ouponul I. Diriginte: Max
însă în majoritate alegătorii români, aşa tul ar stâroe lacrimi publicului. , S’a petre- căreia lumină va fi pururea îmbiuată ou Krause. Concertul va avâ3 părţi, I. 1. liaff
că pe la 1882 erau Românii representaţl out un luoru ne mai pomenit, că micii elevi figura lui Mih*>iă. După aoest discurs viu „Simpfonia îu pădure", II Tschaikovszky
în comitat prin 6 membrii, âr Ungurii nu­ s’au împotrivit învăţăturile streine şi n’au aplaudat, a urmat declamarea unor poesii „Tâmna", III 1. Massenet: Uvertura dela
mai prin 4, pe cari i-au ales tot Românii vrut să cjieă rugăoiunile, decât în limba de stud. ing. Cosma şi stud. med. Rusu, opera Zedra. — Relevăm ou acâstă ocasi-
pe basa îuţelegt-rei. De atuuol s’au stricat poloDă. bine reuşite. — Tâte punotele din program une, oă societatea filarmonică a instituit o
raporturile. Ciangăii ajungând a forma ma­ Şi atmncl s’a soulat nemilosul şi tiranul erau despărţite prin cântări naţionale sub „şcălă preparată'’e" la oare se pot înscrie
joritatea, oa alegători, după-ce în urma răs ascuns în chip de pedagog german şi a conducerea d-lui Sluşanschi. In fine s’a es- domni tineri şi domnişâre, cari oâută din
boiului vamal Românii au perdut aşa nu­ ridicat bâta asupra mititeilor inocenţi. Şi pedat o telegramă de aderenţă d-lui Urechia vr’un instrument şi dorese a se perfecţiona
mitele reghii (certificate de oi indigene), s’au umplut clasele de vaietele viotimetor preşedinte al Ligei culturale, care în ace­ Taxa lunară este de 2 cor. Reflectanţii se
după cari plăteau dare mare, — n’au mai şi au pătruns strigătele nevinovate afară eaşi cl' serba prin o mare festivitate me­ pot anunţa la d-1 capelmaistru Max Krause
vrut să respecteze învoiala de mai înainte pe străcjl... Şi oe s’a mai întâmplat?.... moria lui Mihaiă ia Bucuresoî. pănă la 5 Deoemvrie.

nice fură cu atâta isteţime trase pe sferă, eu o dorinţă, seu mai bine dis nu eu ci plinesc dorinţa în curând, totodată însă crâscă pănă la ceriu, aşa se găsesc mij-
pănă au fost câştigate cu desăvârşire. bala — pardon, soţia mea — ar ave şi am să te însărcinez, să scrii informaţiunî lâce şi pentru broscele umflate, ca să nu
Cele mai frumâse merite şi le-a făcut ta­ ea o dorinţă, însă ... şi pentru jurnalele din streinătate, carî crape.
lentatul Dukeles prin faptul, că jurnalele „Ei, ce mai stai pe gânduri? Spune îmi sunt intru cât-va accesibile. In pri­ Oând d-1 de Buzicî se întâlnea cu vechii
din provincie, aduceau atacuri contra gu­ pe faţă, ce doresce ea?" vinţa bănâscă nu vei ave să te plângi. săi colegi, trebuia să sufere dela ei multe
vernului în tot-dâuna aşa, încât acesta la „Să capete nobilimea, Escelenţă". Poţi să faci acâsta?" şicane, însă el cu eonsciinţa sa jidovâscă
moment putea se dovedâscă contrarul şi Ministrul rîse cu hohot. „Asta va „Dumnedeu să vă dea sănătate Es­ înăscută le atribuia tâte acestea invidiei.
să apară curat, ca un mieluşel nevinovat. merge, în adevăr, cam greu, căci am înălţat celenţă, eu sunt gata să fac ori-ce, chiar Un lucru însă îl supăra fârte mult, că
Intr’o di, când d-1 Dukeles, care deja pănă acuma aşa de mulţi Ji—Israe- de-ar fi ...“. ceilalţi îi diceu „jidovul de casă" al con­
acuma purta mândrul titlu de' consilier, liţî la rangul de nobili, aşa că" — „Dâcă ar fi un furt de acte?" telui şi acest lucru îl scotea din sărită pe
făcuse ârăşi o apucătură genială, descur­ „Pardon, Escelenţă, eu m’am făcut „Uri semn din partea Escelenţei Vos- prâspătul nobil;
când o afacere desperată prin o falsificare de un timp încoce creştin, căci am pre- tre, îmi este de ajuns, şi eu aşi putâ ghici In curând însă norocul îl scăpă şi de
isteţă politică, stăpânul ui chiemâ ârăşî la vădut, că confesiunea israelită mi-ar fi o şi cugetele". aceste şicane. Patronul său fu chemat la
sine, îl bătu pe umăr prietenesce şi dise: pedecă §i astădî am petiţionat şi pentru „Briliant, viitorule d-le Buzics. Sciu, un post şi mai înalt în cealaltă reşedinţă
„Iubite d-le Dukeles, ai dus. acâstă schimbarea numelui". că în d-ta pot să am încredere". şi se hotărî a lua cu sine pe „jidovul său
afacere grea la bun sfârşit, după dorinţa „La dracu!“ esclamâ contele sur­ Cu un sentiment, ca şi care numai i de casă", căci apucăturile şi intrigile aces­
mea şi mi-ai pricinuit prin acâsta o mare prins, „despre aceste nu sciam încă nimic! un ţigan pâte avâ, când se vede călare tui om îi deveniră contelui indispensabile.
bucuriă. Spune-mî acum drept, cu ce ţi-aşî Şi cum vrei să te cheme în viitor?" pe un cal furat, părăsi jidovul botezat ho­ Erăşî se înălţă jupânul cu ocasia mutărei
pută face şi eu o bucuriă. N’ai vr’o do­ „Buzics, Escelenţă! telul ministerial şi-şi purta nasul aşa de sale mai spre apus, cu o trâptă mai sus
rinţă de împlinit, vr’o ambiţiune? Dâcă „Fie şi aşa. Şi de ce lege te ţii sus, ca nici odată. „Haast e Gliick" (Ce şi în curând veniră şi decoraţiuni şi alte
numai pe jumătate ar fi cu putinţă, eu acuma, de cea catolică, ori de cea pro­ neroc pe capul meu!) Dumnedeu cel drept distincţii. Insă chiar şi cei mai înalţi pro­
ţi-o împlinesc". testantă?" să-mi ţină mintea!" tectori sunt în cele din urmă muritori.
D-1 Dukeles se încovoia ca un verme „Cum porunciţi Escelenţă Vâstră". Nobilul conte, care ridicase pe talentatul
şi nobilele sale trăsături semitice se con­ „Cum?" jidov la o aşa înălţime, merse şi el dru­
tractaseră într’o rînjitură, pe care Esce- „Ah, eram să dic — D-1 consilier de Buzics, cu nâua sa mul, pe care trebue să mârgă ori-ce carne;
lenţa sa în marea lui bunătate o consideră „Bine, bine, să lăsăm acâsta", între­ nobilime era cât pe aci să crape de bu­ înainte însă de a muri, recomandă pe
drept un zimbet de fericire. rupse ministrul pe favoritul său pentru curie, ca brâsca la sâre, însă precum este protegiatul său urmaşului.
„Ah, da", răspunse fericitul, „aş ave a-1 scâte din încurcătură. „Sper să-ţi îm­ cine să pârte grije de pomi, ca să nu La noul său stăpân, flexibilul om cu