Page 67 - 1901-11
P. 67

Nr. 256—1901.                                                       GAZETA TRANSILVANIEI.                                                                     Pagina 8.

            este  de  20,803,  între  carî  ar  fi  11,411  (?)  şi  numai  cu  grele  lupte  Românii  şi-au  oon-   Mamele^acelor copiii an sărit ca nisoe le-   Pentru  teatrul  maghiar  ministrul
            Unguri, 8892 Români şi 500 alte naţii.)       servat  în  anii  din  urmă  două  mandate  de    6ioe şi au insultat tiranisatorii copiilor lor.  de  interne  pârtă  mare  grije.  Acuma  de  cu­
                  Două  lucruri  trebue  să  adnait-m.  In-  membri  ai  representanţei  oomitatense.  Aoum   Aceşti  tiranisatorl  erau  însă  „autori­  rând  a  dat  ârâşl  un  ordin  oătră  oraşul  Şo­
            tâifi,  că  veracitatea  rapârtelor,  ce  le  fac  trei  ani  Ciangăii  au  şters  şi  din  aceştia  pe   tate  şoolară   şi  acâstă  „autoritate  şcolară"   pron,  ca  pe  timpul,  când  este  acolo  o  trupă
                                                                                                                   u
            preoţii  noştri  pe  temeiul  matrioulelor  bise-  unul  şi  a  rămas  în  congregaţia  numai  un   era  tocmai  în  „eseroiţiul  funoţiuuei  sale    teatrală  maghiară  să  nu  se  mai  dea  lioenţâ
                                                                                                                                                 14
            ricesoî,  nu  pâte  fi  trasă  la  îndoială  de  ni­  singur  membru  român  săcelean  (păr.  A.   oând  aplica  bâta  pe  corpul  fraged  al  mici­  din  partea  oraşului  pentru  alte  trupe  ger­
                                                                                                                                                                                           ce
            meni;  al  doilea,  că  numărul  total  al  locui­  Verzea sen).                            lor  Poloni,  âr  legea  pedepsesoe  ultragiul   mane,  căci  trupele  maghiare  —  r}'
            torilor,  conform  arătărilor  biroului  statistic,   Despre  raporturile  dintre  Românii  şi   ori  oârei  autorităţi,  mai  ales  oând  acesta   nistrul  —  îndeplinesc  un  rol  patriotic  şi
            trebue să fift esaot.                         Ciangăii  Săcelelor  şi  despre  peripeţiile  vie-   se află în eseroiţiul funoţiuuei sale.  contribue  la  răspândirea  „ideii  de  stat".
                  Nu  tot  aşa  esacte  sunt,  după  cum  am  ţei  lor  oomitatense  şi  oomunale  vom  vorbi   Etă  de  ce  au  adus  pedepse  de  câte   Va  să  ch°&  locuitorii  de  naţionalitate  ger­
            esperiat  de  ajuns  de  cle°î  de  ani,  datele  ace­  de  altă-dată  mai  pe  larg.  Pentru  acuma   2%  ani  asupra  unor  femei,  oarl  într’un   mană  din  Şopron  şi  alte  asemenea  oraşe,
            lui  birou  privitor  la  naţionalitatea  locuito­  ajunge  să  spunem  veneticilor  şovioiştl,  cari   moment  de  revoltă  est.remă  an  uitat  de   să  n’aibă  uude  merge  să  petrâcă  şi  ei  câte
            rilor.  Aici  Maghiarii  totdâuna  sunt  privile­  scriu  prin  „Brassâi  Lapok*  în  oontra  can­  respectul  datorit  autorităţii  şi  s’an  luat  nu­  o  sâră  cum  le  cere  inima,  —  oi  să  fie  si­
            giaţi.  De  unde  ar  fi  putut  eşi  altfel  plusul  didatului  Românilor,  oă  nu  soiu  nimio,  nu   mai  după  vocea  natnrei,  oare  chiar  şi  unui   liţi  ori  a  şedâ  acasă,  ori  a  merge  la  teatru
            de 2519 Unguri faţă cu Românii?               cunosc  relaţiunile  de  loo  şi  vorbesc  din  pa­  animal  îi  impune  să-şi  apere  puii  mal­  maghiar,  din  care  pâte  nn  înţeleg  nici  un
                  Matriculele  biserioescl  arată  de  fapt,  timă  şi  cu  îngâmfarea  proprie  păturei  su­  trataţi.                              cuvânt.  Şi  tâte  acestea  pentru-oă  aşa  cere
            că  peste  jumătate  a  locuitorilor  din  Săcele  prapuse jidano-maghiare.                      Provincia  Posen,  este  o  ţărişâră  cât   d-1 ministru de interne.
            sunt  Români.  Dâr  chiar  de  am  lua  ca  basă   încheiăm  adî  ou-o  interpelare  la  adresa   trei  comitate  mari  din  Uugnria,  ou  o  po­
            clasificarea  greşită  şi  tendenţiosă  a  biroului  d-lui  viceşpan  şi  a  comisiunei  verifioătâre,  pulaţie  de-aprâpe  2  miliâne  de  locuitori,   Preşedintele   Loubet   şi   Regele
                                                                                                                                                     Victor  Emanue).  Se  serie  din  Roma,  că
            statistic  după  uaţionalit&ţl,  totuşi  ar  resulta,  chiămaţl  a-se  pronunţa  asupra  recursului  din cari mai bine de jumătate sunt Poloni.
            oă  nu  70  la  sută,  ci  numai  56°/   ar  fi  Ma­  celor maloontenţî:                         Oraşul  Gneseo,  unde  s’a  pronunţat   regele  Victor  Emanuel  III  a  primit  oa  dar
                                            0
            ghiari,  şi  totuşi  ar  mai  rămână  pentru  Ro­  Găsesc  Domniile  lor  ou  cale,  ca  o  sentinţa  atât  de  aspră  oontra  unor  femei   dela  preşedintele  republicai  fraDcese  doi
                                                                                                                                                            1
            mâni  44°/ ,  nu  28%  cum  susţine  „Brassoi  alegere  municipală,  care  a  decurs  în  cea   slabe,  este  un  oraş  sfânt  pentru  Poloni,   frumoşi   oai  de  sâDge  pur  englezesc.  Regele
                      0
            Lapok".                                       mai  bună  ordine,  să  fie  nimicită  din  oausa   căci  în  acest  oraş  se  încoronau  odinioră   Victor  Emanuel  chiemâ  atunci  pe  un  renu­
                  Nu  vrem  însă  să  eoncedem  nimic,  ci  nereuşirei  listei  aoelora,  cari  au  sădit  şi  să-   pănă  târdiu  în  seoolul  al  XlV-lea  regii   mit  pictor  şi-l  însăroinâ  să-i  facă  portretul
            susţinem,  oă  după  datele  veridice,  oe  le  des"'  ou  premeditare  sămînţa  discordiei  în­  Poloni.                                în  mărime  naturală.  Acest  portret  împrej­
            avem,  jumătate  din  poporaţiunea  Săoelelor  tre naţionalităţi?                                Acolo,  unde  odinioră  străluoia  cultura   muit  de  o  ramă  artistioă,  l’a  trimis  preşe­
            e  română.  Oe  mai  bârfesc  atunci  cei  dela                                            şi  arta  polonă  şi  unde  se  răsfăţa  mândria   dintelui  oa  dar  în  sohimbul  darului,  pe
                      u
            „Br.  Lap.   oă  a  încăput  şi  un  Român  pe              Polonii.                       lor  naţională,  astăcjl  străinul  le  oalcă   care-1 primise dela el.
            cale  dâmnă  şi  oiustită  între  cei  patru  mem­                                         în  pioiâre  dreptul  cel  mai  elementar  din
                                                                                                                                                          „învăţător  de  stat  daco  român".
            bri  aleşi?  Dâr  chiar  28%  să  fiă  numai  Ro­                                          lume,  dreptul  de  a-se  ruga  în  limba  lor
                                                               Strigătele  de  durere  ale  Polonilor  per-                                          Sub  acest  titlu  „Brassâi  Lapok"  scrie  o  co-
            mânii  săcelenî,  nu  li-s’ar  cuvine  şi  lor  ca                                         maternă !
                                                          seoutaţî  din  provincia  germană  Posen  a                                                lână  îutrâgă,  cerând  aspră  pedâpsă  oontra
            minoritate  să  aibă  în  comitat  cel  puţin  doi   trebuit  să  umple  inimile  de-o  adâncă  in-   O, naţiuDÎ puternice şi Demilâse, când
            x epresentanţl  din  opt?  Şi  după  alegerea  tâ­  dignaţiune în tâtă Europa.                   vă veţi sătura de prigoniri şi nedreptăţi?  învăţătorului  dela  şoâla  de  stat  maghiară
             -
            nărului  preot  Romulus  Verzea,  nici  n’au                                                                                             din  Vajnafalva,  care  nu  numai  oă  e  fiu  de
                                                               Nu  facem  nici  noi  escepţiune,  cu  atât                                     a.    preot  român,  dâr  a  îndrăsnit  să  dea  unui
            Românii  săoelenl  mai  mult  oa  doi  repre-
                                                          mai  vârtos  pentru-că  noi  seim  să  judecăm                                             esecutor  maghiar  o  listă  despre  absenţele
            sentanţl.  E  fals,  ce  susţine  f6ia  maghiară,   din  propria  esperienţă,  oe  va  să  fjică  lupta
            cft  ar  ti  trei.  Dâr  chiar  trei  să  fiă,  n’ar  fi                                         SOIRILE DILEI.                          elevilor  săi  sorisă  în  limba  română,  şi  oând
                                                          pentru limbă.                                                                              acesta  i-a  răspuns,  că  nu  soie  românesce,
            acâsta  numai  eohitabil  după  adevăratul  nu­
                                                               Ce  s’a  petreout  am  mai  spus  odată                           — 17 (30) Noemvrie.  învăţătorul  i-ar  fi  răspuns:  „Să  înveţi,  dâoă
            măr  al  poporaţ'unei  române  ?  De  ce  berfeso
                                                          şi  nu  6  de  prisos  a-se  mai  repeta,  căci  o   Serbarea memoriei lui Mihaiii Vitezu   vrei  să  trăiesci  aici,  pentru  că  acest  pă­
            dâr şoviniştii dela Braşov ?                  nedreptate  atât  de  strigătâre  trebue  repe­  îilViena.In  21  Noemv.  n.  c}>u*  St.  Mihaiii,   mânt  este  al  Românilor".  —  Suntem  siguri
                  Dâr  aoeştia  se  soandalisâză,  oă  gru­  tată  de  multe-orl  şi  în  tâte  limbile,  pănă  tinerimea  română  academică  din  Viena  a
                                                                                                                                                     oă  numita  fâie  în  dorinţa  oi,  dovedită  de
            purile  maghiare  Kilenyi-Kooe  au  cooperat  ce  asupritorii  se  vor  ruşina  singuri  de  atâta  ţinut  o  şedinţă  festivă  în  memoria  falnicu­
                                                                                                                                                     atâtea  ori,  de  a  iscodi  soiri  sensaţiouale
            la  alegere  ou  grupul  român  Verzea,  ba  au  ocară  şi  vor  reveni  la  sentimente  mai  lui  şi  neuitatului  erou  Mihaiă  Yitâzu.  In
                                                                                                                                                     despre  închipuite  „trădări  de  patrie"  —
            cerut  chiar  concursul  acestuia.  Dâr  6re  bune.                                        faţa  tinerimei  şi-coloniei  române  adunate,   s’a  lăsat  a  fi  trasă  pe  sfâră  ârăşl  de  vr’un
            preşedintele  oomitetului  maghiar  din  Bra-      Tâte  obiectele  să  se  predea  în  şcâlă  preşedintele  tinerimei  d-1  când.  ing.  George   informator,  care  în  lipsa  de  altă  oeupaţiune
            -şov,  pivotul  luteran  Iuliu  Moor,  n’a  alergat  într’o  limbă  străină,  acâsta  tot  au  mai  su­  Vodă  a  deschis  şedinţa  prin  o  cuvântare   caută  a  se  reoomanda  cine  soie  cui,  prin
            cu  limba  scosă  pe  la  alegătorii  români  din  portat-o  Polonii  cum  biata  lor  au  putut,  frnmâsă  şi  îusufleţitâre.  A  urmat  discursul
                                                                                                                                                     invenţiunl de acestea.
            suburbiile  nostre,  ca  să  le  câştige  voturile  dâr  când  au  ajuns  aşa  departe  Germanii,  comemorativ  de  vioe-prejedintele  d-1  stud.
            pentru  candidaţii  de  denutaţl  Vajua  şi  încât  cu  forţa  au  vrut  se-i  înveţe  pe  ne­  ing.  for.  Alesandru  Sbiera,  oare  a  espus  în   Societatea  filarmonică  din  Braşov
            Rethy ?                                       vinovaţii  oopii  &  tjice  rugăoiunile  chiar  în  frumose  cuvinte  viaţa  şi  faptele  eroice  ale  va  da  primul  său  concert  la  5  Deoemvrie
                  Adevărat,  că  alegătorii  români  din  limba  străiuâ  lor,  atunci  s’a  umplut  cupa  lui  Mihaiă,  a  cărui  noroc  a  fost  orb  la  st.  n.  în  sala  cea  mare  a  Redutei.  începu­
            Săoele  s’au  împuţinat  la  număr  mult  cam  durerilor  şi  revolta  inimilor  cerea  să  is   suiş,  grabnic  şi  iute  pornitor  la  coborîş,  tul  la  8  âre  sâra  Membrii  ajutători  sunt
            dela  isbuonirea  răsboiului  vamal  îuoâee,  bucnâsoă                                     îneheiând  cam  ou  cuvintele,  oă  fapta  oea  rugaţi  a-şl  alege  locurile  în  librăria  H.
            făcând  acjl  numai  oam  a  treia  parte  din     Şi  s’a  petrecut  un  luoru  vrednic  de  mai  mândră  a  lui  Mihaiă  va  luci  tot-dâuna  Zeidner  dela  29  Novembrie  pănă  la  2  Deo.
            toţi  alegătorii.  In  anii  de  mai  înainte  erau  condeiul  unui  dramatic,  care  descriind  fap­  în  viitorul  poporului  român  oa  o  stea  a  tăindu-li-se  acolo  ouponul  I.  Diriginte:  Max
            însă  în  majoritate  alegătorii  români,  aşa  tul  ar  stâroe  lacrimi  publicului.  ,  S’a  petre-  căreia  lumină  va  fi  pururea  îmbiuată  ou  Krause.  Concertul  va  avâ3  părţi,  I.  1.  liaff
            că  pe  la  1882  erau  Românii  representaţl  out  un  luoru  ne  mai  pomenit,  că  micii  elevi  figura  lui  Mih*>iă.  După  aoest  discurs  viu  „Simpfonia  îu  pădure",  II  Tschaikovszky
            în  comitat  prin  6  membrii,  âr  Ungurii  nu­  s’au  împotrivit  învăţăturile  streine  şi  n’au  aplaudat,  a  urmat  declamarea  unor  poesii  „Tâmna",  III  1.  Massenet:  Uvertura  dela
            mai  prin  4,  pe  cari  i-au  ales  tot  Românii  vrut  să  cjieă  rugăoiunile,  decât  în  limba  de  stud.  ing.  Cosma  şi  stud.  med.  Rusu,  opera  Zedra.  —  Relevăm  ou  acâstă  ocasi-
            pe  basa  îuţelegt-rei.  De  atuuol  s’au  stricat  poloDă.                                bine  reuşite.  —  Tâte  punotele  din  program  une,  oă  societatea  filarmonică  a  instituit  o
            raporturile.  Ciangăii  ajungând  a  forma  ma­    Şi atmncl s’a soulat nemilosul şi tiranul  erau  despărţite  prin  cântări  naţionale  sub  „şcălă  preparată'’e"  la  oare  se  pot  înscrie
            joritatea,  oa  alegători,  după-ce  în  urma  răs   ascuns  în  chip  de  pedagog  german  şi  a  conducerea  d-lui  Sluşanschi.  In  fine  s’a  es-  domni  tineri  şi  domnişâre,  cari  oâută  din
            boiului  vamal  Românii  au  perdut  aşa  nu­  ridicat  bâta  asupra  mititeilor  inocenţi.  Şi  pedat  o  telegramă  de  aderenţă  d-lui  Urechia  vr’un  instrument  şi  dorese  a  se  perfecţiona
            mitele  reghii  (certificate  de  oi  indigene),  s’au  umplut  clasele  de  vaietele  viotimetor  preşedinte  al  Ligei  culturale,  care  în  ace­  Taxa  lunară  este  de  2  cor.  Reflectanţii  se
            după  cari  plăteau  dare  mare,  —  n’au  mai  şi  au  pătruns  strigătele  nevinovate  afară  eaşi  cl'  serba  prin  o  mare  festivitate  me­  pot  anunţa  la  d-1  capelmaistru  Max  Krause
            vrut să respecteze învoiala de mai înainte    pe străcjl... Şi oe s’a mai întâmplat?....   moria lui Mihaiă ia Bucuresoî.                pănă la 5 Deoemvrie.




            nice  fură  cu  atâta  isteţime  trase  pe  sferă,  eu  o  dorinţă,  seu  mai  bine  dis  nu  eu  ci  plinesc  dorinţa  în  curând,  totodată  însă  crâscă  pănă  la  ceriu,  aşa  se  găsesc  mij-
            pănă  au  fost  câştigate  cu  desăvârşire.  bala  —  pardon,  soţia  mea  —  ar  ave  şi  am  să  te  însărcinez,  să  scrii  informaţiunî  lâce  şi  pentru  broscele  umflate,  ca  să  nu
            Cele  mai  frumâse  merite  şi  le-a  făcut  ta­  ea o dorinţă, însă ...                   şi  pentru  jurnalele  din  streinătate,  carî  crape.
            lentatul  Dukeles  prin  faptul,  că  jurnalele    „Ei,  ce  mai  stai  pe  gânduri?  Spune  îmi  sunt  intru  cât-va  accesibile.  In  pri­  Oând  d-1  de  Buzicî  se  întâlnea  cu  vechii
            din  provincie,  aduceau  atacuri  contra  gu­  pe faţă, ce doresce ea?"                   vinţa  bănâscă  nu  vei  ave  să  te  plângi.  săi  colegi,  trebuia  să  sufere  dela  ei  multe
            vernului  în  tot-dâuna  aşa,  încât  acesta  la   „Să capete nobilimea, Escelenţă".       Poţi să faci acâsta?"                         şicane,  însă  el  cu  eonsciinţa  sa  jidovâscă
            moment  putea  se  dovedâscă  contrarul  şi         Ministrul  rîse  cu  hohot.  „Asta  va       „Dumnedeu  să  vă  dea  sănătate  Es­  înăscută  le  atribuia  tâte  acestea  invidiei.
            să apară curat, ca un mieluşel nevinovat.    merge,  în  adevăr,  cam  greu,  căci  am  înălţat  celenţă,  eu  sunt  gata  să  fac  ori-ce,  chiar  Un  lucru  însă  îl  supăra  fârte  mult,  că
                  Intr’o  di,  când  d-1  Dukeles,  care   deja  pănă  acuma  aşa  de  mulţi  Ji—Israe-   de-ar fi ...“.                             ceilalţi  îi  diceu  „jidovul  de  casă"  al  con­
            acuma  purta  mândrul  titlu  de'  consilier,   liţî la rangul de nobili, aşa că" —              „Dâcă ar fi un furt de acte?"          telui  şi  acest  lucru  îl  scotea  din  sărită  pe
            făcuse  ârăşi  o  apucătură  genială,  descur­     „Pardon,  Escelenţă,  eu  m’am  făcut         „Uri  semn  din  partea  Escelenţei  Vos-  prâspătul nobil;
            când  o  afacere  desperată  prin  o  falsificare   de  un  timp  încoce  creştin,  căci  am  pre-  tre,  îmi  este  de  ajuns,  şi  eu  aşi  putâ  ghici   In  curând  însă  norocul  îl  scăpă  şi  de
            isteţă  politică,  stăpânul  ui  chiemâ  ârăşî  la   vădut,  că  confesiunea  israelită  mi-ar  fi  o   şi cugetele".                    aceste  şicane.  Patronul  său  fu  chemat  la
            sine, îl bătu pe umăr prietenesce şi dise:   pedecă  §i  astădî  am  petiţionat  şi  pentru      „Briliant,  viitorule  d-le  Buzics.  Sciu,   un  post  şi  mai  înalt  în  cealaltă  reşedinţă
                  „Iubite  d-le  Dukeles,  ai  dus.  acâstă  schimbarea numelui".                      că în d-ta pot să am încredere".              şi  se  hotărî  a  lua  cu  sine  pe  „jidovul  său
            afacere  grea  la  bun  sfârşit,  după  dorinţa    „La  dracu!“  esclamâ  contele  sur­          Cu  un  sentiment,  ca  şi  care  numai  i  de  casă",  căci  apucăturile  şi  intrigile  aces­
            mea  şi  mi-ai  pricinuit  prin  acâsta  o  mare  prins,  „despre  aceste  nu  sciam  încă  nimic!   un  ţigan  pâte  avâ,  când  se  vede  călare   tui  om  îi  deveniră  contelui  indispensabile.
            bucuriă.  Spune-mî  acum  drept,  cu  ce  ţi-aşî  Şi cum vrei să te cheme în viitor?"      pe  un  cal  furat,  părăsi  jidovul  botezat  ho­  Erăşî  se  înălţă  jupânul  cu  ocasia  mutărei
            pută  face  şi  eu  o  bucuriă.  N’ai  vr’o  do­   „Buzics, Escelenţă!                     telul  ministerial  şi-şi  purta  nasul  aşa  de   sale  mai  spre  apus,  cu  o  trâptă  mai  sus
            rinţă  de  împlinit,  vr’o  ambiţiune?  Dâcă       „Fie  şi  aşa.  Şi  de  ce  lege  te  ţii   sus,  ca  nici  odată.  „Haast  e  Gliick"  (Ce   şi  în  curând  veniră  şi  decoraţiuni  şi  alte
            numai  pe  jumătate  ar  fi  cu  putinţă,  eu  acuma,  de  cea  catolică,  ori  de  cea  pro­  neroc  pe  capul  meu!)  Dumnedeu  cel  drept   distincţii.  Insă  chiar  şi  cei  mai  înalţi  pro­
            ţi-o împlinesc".                             testantă?"                                    să-mi ţină mintea!"                           tectori  sunt  în  cele  din  urmă  muritori.
                 D-1  Dukeles  se  încovoia  ca  un  verme     „Cum porunciţi Escelenţă Vâstră".                                                     Nobilul  conte,  care  ridicase  pe  talentatul
            şi  nobilele  sale  trăsături  semitice  se  con­  „Cum?"                                                                                jidov  la  o  aşa  înălţime,  merse  şi  el  dru­
            tractaseră  într’o  rînjitură,  pe  care  Esce-    „Ah, eram să dic —                           D-1  consilier  de  Buzics,  cu  nâua  sa  mul,  pe  care  trebue  să  mârgă  ori-ce  carne;
            lenţa  sa  în  marea  lui  bunătate  o  consideră   „Bine,  bine,  să  lăsăm  acâsta",  între­  nobilime  era  cât  pe  aci  să  crape  de  bu­  înainte  însă  de  a  muri,  recomandă  pe
            drept un zimbet de fericire.                  rupse  ministrul  pe  favoritul  său  pentru  curie,  ca  brâsca  la  sâre,  însă  precum  este  protegiatul său urmaşului.
                  „Ah, da", răspunse fericitul, „aş ave  a-1 scâte din încurcătură. „Sper să-ţi îm­    cine să pârte grije de pomi, ca să nu              La noul său stăpân, flexibilul om cu
   62   63   64   65   66   67   68   69   70   71   72