Page 68 - 1901-11

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 256.—1901

Serbări şcolare în Beiuş. Serbătâ- Ferencz, care l’a maltratat ou patul puscei Mortea unui îmblânzitor de lei. Nu sunt diu cele mai escelente. Iu jocul ou
rea sf. arhangheli Mihail şi Gavril a oferit Pe oadavrul lui Florian s’au constatat o de mult a umblat pe la Sibiiu, Făgăraş şi cărţile e neîntreout, de asemenea şi în alte
tinerimei şcolare din Beiaş ocasiunea de a mulţime de vînâtăi. Mortea nenorocitului Braşov o menagerie cu fiare sălbatioe. De produoţiunl de natură spiritistă. Cu ochii
se presinta publicului prin nisce serbări Român a provenit de sigur din sguduirea câte-orl îmblânzitorul acestor fiare întră în legaţi Carmellini află în sală persâna pe
14
frumâse, scrie „Familia . Motivul presentă- creerilor. Auditorul militar a ordonat ares­ cuşca ou leii, trecea un fior de groză prin care şl-a îusemnat’o cine-va din publio ;
rii în c]iua acesta a fost onomastioa In. tarea sergentului. public. „Nu e cu putinţă să mâră omul împlinesce un ordin, pe care oine-va din
Pr. S. Sale părintelui episcop Mihail Pavel acesta de morte naturală. Are să i-se în­ public îl dă în gândul său; el oaută şi află
patronul acestor şcâle, al cărui nume ală­ Proces monstru jidovesc. La ourtea tâmple odată nenorocirea să fie sfâşiat de un acougâmăbă aseuDS în haina cuiva din
turea ou al episcopului Samuil Vulcan, este cu juraţi din Viena s’a ţinut săptămâna tre- lei ăştia". Aşa Z'°®a «nul din public. Şi în public etc. Preţul îutrărei la aceste intere­
soris ou litere neperitâre în istoria oultu- oută un proces, care a durat 7 Z'l® şi care adevăr, cam aşa se întâmplă cu bieţii îm­ sante producţiunî e 30 bani. Inoeputul la
rei nâstre naţionale. Ca în toţi anii astfel s’a terminat prin condamnarea la 3 ani tem­ blânzitori. Rar este, care mâre de mârte 8 ore sâra.
şi acuma, tinerimea şcolară, în frunte cu niţă a culpabililor principali. Aousatul firâscă. Etă tocmai acum cetim în Ziarele
împiedecarea bolelor la copii se
oondueâtorii săi, a crezut a împlini o da principal era Şabse Bruckuer, negustor bo­ din Germania, că în Essen (oraşul, în care
face priu aceea, că copiii se aibă un or­
torie aduceudu-i tributul devotamentului gat de lemne din Pojorita, âr aousarea a se află fabrica cea mare de tunuri a lui ganism tare, care se resiste iufluenţelor
său. Nioî-odată însă par’oă aceste festivităţi fost făcută pentru hoţie de lemne făoută Krupp, unde lucrâză peste 30 000 de mun­ bolnăviciose, şi să nu lase a-se desvolta
n’au avut un suooes atât de strălucit ca de în paguba fondului religionar gr. or. din citori), a fost sfâşiat îmblânzitorul Nord- simburile râului. riuut diferite doftorii pen­
tru a ajunge aoest scop, este îos5 uu fapt
astă-dată. Programele bogate şi variate au Buoovina. Procesul s’a jndeo&t la Viena, sack, care tocmai întrase în cuşoa leilor
dovedit, că numai un singur mijloc esistă,
fost esecutate escelent şi tot publicul a ră­ după oum cetim într’un (liar din acel oraş să faoă producţiunî cu ei. Leii însă erau
care corespunde tuturor cerinţelor şi acesta
mas încântat. Şirul festivităţilor s’a deschis — pentru-oă ministrul de justiţie s’a te­ de astă-dată furioşi şi n’au vrot să as­ este untura de peşte a lui Zoltan. Untura
în ajunul serbătorii, la 7/20 Noemvrie săra mut, că în Bucovina nu se va găsi numă­ culte. Arătându-se şi Nordsack mai aspru de pejle a lui Zoltsn umple o lacună mare,
la B, printr’un conoert dat de elevele şco- rul suficient de judecători, cari să îndrăs- faţă cu fiarele, acestea au sărit asupra lui de6re-oe n’are gust sâu miros neplăcut, şi o
iau buouros a*ât copiii oât şi adulţii. Este
lei civile de fete cu internat. In dina ur- nâsoă a condamna pe bogatul jidov. Cât şi l’au sfâşiat spre marea groza a publicului.
fârte nutritâre şi lesne de mistuit. Preţul
m&târe, la 8/21 Noemvrie, după sf. litur­ de mare este influenţa corumpătdre asupra unei sticle 2 corbi e. Se află în tâte far­
ghie celebrată ou deosebită pompă, a ur­ martorilor eto., reiese şi din faptul, că judecă­ Teatru român în Sibiiu.„ Reuniunea maciile.
sodalilor români din Sibiiu va da Vineri, la
u
mat la 11 ore din c}i, în sala cea nouă a torul de instruoţie din Câmpulung, ou tote că
6 Decemvrie n. 1901, în teatrul orăşenesc In orî şi care gospodărie sunt in­
gimuasiului zidită în aoest an pentru gim- tâtă lumea vorbia de hoţie, totuşi n’a putut
din loo piesa „Sâmbăta Morţilor“ dramă dispensabile renumit-le fabricate Arthur
nastioă, seria a doua a festivităţilor: şe­ sodte aprâpe nimio la ivâlă în sarcina aou-
din popor în 5 acte, de Raupach, looali- Krupp din fabrica Berndorfer de inetile,
dinţa festivă a societăţii de leotură „Samuil saţilor, aşa, că a trebuit să se trimită acolo de argint alpaca, ch na şi alpaca, precum
sată de Teodor V. Pâcăţianu. Acâstă piesă
Vulcan“, compusă din şoolarl da ol. VII şi un alt judeoător de instruoţie strein. De tacâmuri de ma-ă, maşini de fiert cafea şi
se represintă pentru primaâră pe scena ro-
VIII gimnasială. Seria din urmă a serbă­ remarcat este şi faptul, că jidovul Bruok- ceai, caue, feşnice, chibriteluiţe, farfurii şi
mânescâ. alte obiecte nece a e. Vase de fiert de ni-
r
rilor a fost şedinţa publică aranjată de ner, cu tâte că era aousat de hoţie, a ră­
P e r s â n e l e : ckel veritabil. Depositul fabricei de me­
membrii societăţii de leotură „Mihail Pa­ mas pănă la sfîrşit consilier comunal în tal Berndorfer, Hudapest, rit ala Waitzoer
vel", din clasele V şi VI gimnasiale, tot în Pojorîta. piarul „Deutsche Zeitung din Petrilă, morar în Doineşti: d-1 Nicolau Bratu. 4. Preţuri curente gratis.
u
Ileana, fiica lui: d-şâra Elena Grindean.
onârea Patronului Institutului, la ârele 3 Viena scriind un articol de fond despre
Primăreasa, sora lui Petrilă : d-ra Elena Baciu.
1
şi / după amăcjl. întocmai ca celelalte, aoest prooes rjice : Preotul Serafin: d l Ioan Imbăruş.
2
astfel şi producţiunea aoâsta a mulţumit Văduva Negr e scu : d-na Parascbiva Işan.
„Toomai Buoovina este o ţâră dotată D-1 V. A. Urechia despre Românii
pe toţi. Tinerii debutanţi au primit bine me­ dela natură ou multe bogăţii şi care po­ Ionel, feciorul ei: d-1 George Poponea.
ritate încuragierl. sedă un popor autochton muncitor şi să­ Gherghel, cârclmar : d-1 Ioan Işan. din Transilvania.
Ana, soţia lui: d-şora Ana Banea.
nătos. Cum pâte tolera statul, ca aoâstă (Fine.)
Din Dumbrau nise scrie: „In 24 Doi copii ai lor: * * *
ţâră să fie minată prin lăcomia insaţiabilă Iancu, ţăran: d-1 George Trifan. Tote şcâlele de tote gradele sunt în­
Noernv. u. poporenii comunei Dumbrâu
a unor străini şi să fie storsă pănă la ul­ Nastase, gropar: d-1 Nicolae Stoica, treţinute de cătră poporul român din pu­
(comit. Turda-Arieş) au avut o di de jale.
tima picătură de sânge? Ori vreţi să aş ţinii săi dinari. Acest popor contribue din
Ei petrecură la mormânt pe tinăra soţiă a Pave] G ' U } ucen ' c * l a m °ra lui Petrilă * * *
teptaţl pănă oe şi Buoovina va fi ruinată Acţiunea se petrece în comuna Doineşti, în belşug la budgetul instrueţiunei publice
preotului Iustin Naşou, Elisubeta n. Popa,
eoonomioesoe prin matrapazlâcurile acestor timpul de faţă. al regatului, în schimb însă nu ’i se revine
oare abia în al 2B-lea an al vieţii şi al
paraziţi (lipitori), âr poporul sărăcit şi co­ Intre acte câotă musica orâşenâscă.
3-lea a) căsătoriei a repausat, lăsând în ur- nieî cea mai mică fărmătură pentru pro­
rupt moralicesce, robit de Jidovi să se ri­ Venitul curat e destinat pentru daruri de Cră­ priile sale şcoli. Şovinismul maghiar, de­
mă-i pe uu soţ orediucios văduv cu 2 copii.
dice singur pentru a-şl face dreptate şi să ciun săracilor noştri! Bilete se vând cu în­
Nu este până, care să p6tă descrie jalea şi la- parte de a crea şcoli române, a inventat
faoă astfel pepinieră revoluţionară din acâstă cepere de Luul în 2 Decemvrie n. o. în li­
orimile, oe s’au vărsat, petrecând la oel8 vecl- kisdedovurile, adecă instituţiunile autori-
ţâră, atât de proprie pentru a fi civilisată?" brăria archidiecesană (Strada măcelarilor nr.
nioe pe tînăra preotâsă. La înmormântare sate a ridica din casa fie-cărui Român
4B) şi săra la cassă. Comitetul reuniunii
a asistat întreg poporul Dnmbrăului, aprope copiii, cari n’au ajuns încă etatea de a
t6te rudeniile si cunoscuţii răposatei. De­ Celsius. In fliua de 26 Noemvrie s’au apelâză şi pe aoâsfa cale la fruntaşii ro­ frecuenta şcola, pentru a face din ei Un­
cedata a fost nepâta d-lui căpitan de arti­ împlinit două sute de ani de oând s’a năs­ mâni de prin comune să binevoâscă a spri- guri ... Etă singurele şcoli plătite din bud­
leria Basiliu Popa din Braşov, sub îngriji­ cut Celsius, al cărui nume este cunoscut gini acâstă întreprindere de binefacere a getul statului, şi destinate a desnaţionalisa
rea şi din umuilicenţa căruia răposata şî-a în t6tă lumea oivilisată. Celsius era un as­ meseriaşilor noştri. nâuăle generaţii române. Mai puteţi numi
p’imit, orescerea la şcolele din Braşov. Prin tronom suedez fârte învăţat. Numele lui a Variete cafe Redoute. AstăZi şi în toleranţi pe aceia, cari lucrâză astfel?
mârtea nepâtei sale, d-1 capitan Popa îşi devenit popular mai ales prin termometru- fie-care Z î cafenâua Redutei se dau re- Un sultan mohamedan voind odinioră
1
Q
vede acum cu durere îngropându-se în pă­ lui inventat la 1742, în care a introdus mă­ presentaţiunl internaţionale. Interesante sunt a desnaţionalisa câte-va mii de Români
mânt osteuelele şi jertfele aduse ou atâta surarea centerimală (100 grade) a eâldurei la aceste represeutaţii mai eles nisoe farse din Rumelia, puse a li-se tăia limba taţi­
şi frigului. Se scie, că alcătuirea acestui lor şi a mamelor, cu scop, ca copiii să
generositate de d-sa. — Dumnecjeu să bine esecutate cum e d. e. „D«vid Griinne
termometru s’a făout aşa, oă i-au determi­ nu-şi potă învăţa limba maternă. Sultanii
mângăe pe oei crud loviţI“. în faţa judecătoriei“ şi „Cei doi lectori"
nat întâi cele doue puncte: de fierbere şi civilisaţl din Budapesta nu mai taie limbile
Intrarea est9 liberă. Programul pentru fa­
Maltratarea unui soldat. Din Ora­ de îngheţare. Spre acest scop termometrul taţilor şi ale mamelor, însă le ridică copiii....
milii. Bufetul bun şi presuri moderate.
dea se sorie, că recrutul Florian Petru de a fost pus întâi fi în aburii, oe ies din apa însă va dice contradictoriii nostru:
la regimentul 4 de honvecjî a fost dui la oloootindă, şi pe urmă în ghâţa, ce se to IHusionistul Carmellini va da acjî pote să ţină cineva de rău pe guvernul Sta­
ua
spital în Z’ de 25 Noemvrie, unde după pe8oe. Distanţa între aceste două puuote Sâmbătă şi mâne Duminecă sâra ultimele telor Unite din America, că nu face loc
câte-va âre şl-a dat sufletul. înainte de s’a împărţit apoi în 100 de părţi. Celsius două representaţiunl în restaurantul Gabel alăturea de limba englesă şi limbelor di­
mârte s’a plâus oontra sergentului Magyar muri în Upsala la 1744. dela Redută. Produoţiunile d-lui Carmellini verşilor colonî admişi pe teritorul lor?
flexibila sa limbă şi cu condeiul său is­ sunt! Nici manuscriptele nu sunt scrisorea ai de gând se faci, ca să desminţescî fai- „Hm, aşa da. Şi în ce să constea
cusit sciu, se se însinue cât se pote de bine, mea, ele sunt dictate. Să-l caute cui îi mele, ce se colportâză pe socotâla D-tale? acea dovadă? Pdte vr’un ordin mare?"
aşa şi la al doilea urmaş, adecă la actualul. place, pe acela care le-au scris". Vrei să faci proces, de calomnie ?“ „Ah, nu Escelenţă, der, der..,".
Ca şi mai înainte jurnalele din provincie, înţeleptul domn de Buzicî avea în „Cum? Proces de calomnie? Un pro­ „Ei, spune odată ce vrei!“
— aşa acuma jurnalele din streinetate erau adevăr cuvânt se facă taină mare din ces de presă în diua de adî e un lucru pri­ „Pdte o mică înaintare în rang, titlul
trase pe sforă, âr publicul cetitor minţit acâstă colaborare, căci ceea-ce el scri.ea mejdios, căci în juraţi nu putem avâ în­ de baron____ “.
şi înşelat, unde numai era cu putinţă, ca înalt funcţionar pentru streinetate, ve- credere aşa, că nici cel mai nevinovat om
„Ah, aşa!“ răspunse zimbind înaltul
încă şi mai mult. D-1 de Buzics se deprin­ nia şi desminţia ca corespondent secret nu pdte fi sigur de reuşită".
stăpâni „Va se dică asta-i?' Dâcă credi, că
sese atât de mult cu minciuna, încât acuma al jurnalului din. Pesta .şi mergea adeăea „Acesta e adevărat. Der ce ai de gând
reputaţia D-Tale se pdte prin acâsta res­
trăgea pe sfdră şi pe propriul seu stăpân pănă acolo, încât lucra direct în potriva să faci?" tabili, să ţi-se împlinâscă dorinţa. Bună
şi binefăcător. Oât-va timp întrerupse, ce intereselor, pe cari el ar fi trebuit să le „Nimic. Aici ar trebui să facă alt­ diua, iubite D-le. Oaută-ţi un predicat fru­
e drept, relaţiile cu redacţiunea, în care susţină. • cineva ceva. înainte de tote redacţiunea mos pană mai una alta".
lucrase mai nainte, acesta însă nu ţinu într’o <ji înse oposiţia află de aceste numitului diar trebue să dea o declaraţie
* i In antişambră se opri un moment
prea mult. El reluă în taină ârăşî aceste manopere şi le înfieră în publicitate. Stă­ publică, în care să spună, că în momen­
jidanul, odinidră atât de mic şi neînsemnat,
relaţii proventuose cu numita redacţie, pânul auiji şi se miră şi chiemâ pe func­ tul, când am întrat în serviciul statului, şi se uită cât-va timp cu atenţiune la mu­
căci deşi era botezat de mai mulţi anî, ţionar la sine, să-i câră socoţelă. am întrerupt orî-ce relaţie cu ea, apoi ar tra sa în oglinda cea mare.
totuşi rămăsese într’ensul o bună parte de „Să chiorăsc, Escelenţă, acesta este mai trebui. /
„Etă ce pdte face geniul" murmură
jidan aşa, că nu se dădea înapoi dela vr’o calomnia cea mai perfidă, ce s’a putut „Ce ar mai trebui?"
el în sine cu o mulţumire extraordinară.
afacere, care îi aducea dre-care folos. Ast­ iscodi vr’odată contra unui om cinstit „Scusaţî, Escelenţă, de sigur nu e
„Trebue să scie numai cineva a esploata
fel începu încetul cu încetul a scrie din Se nu ies teafăr din acâstă odaie, dâcă vorba de ambiţia mea, der situaţia cere
orî-ce desavantaj aparent spre folosul său.
nou la diaruf din Pesta, sub pecetea se­ am scris de o lungă serie de anî un rend un cuvânt deschis".
Cinste? — ridicul. Aşa trebue să facă
cretului şi incasa ca onorar frumdse pa­ măcar pentru acel jurnal. Ar trebui se „Spune, ce vrei, doresc să fii sincer".
cine-vă, dâcă vrea sâ ajungă baron.
rale. Când însă redactorul cerea chitanţă fiu cel mai mare mişel, ca se înşel aşa de „Mi-se pare, Escelenţă, că în acest
despre sumele plătite, jupânul zimbia cu miserabil pe Escelenţă Vostră. O! Am se moment, când eu sunt atât de calomniat,
(„D. V.“) Oniţtl.
viclenie şi dicea: „Nici pentru o lume în- dovedesc lumei, că sunt om onorabil, acei nimic n’ar pute să-mî restabilâscă pe de­
trâgă nu mi-aşî da iscălitura. Cum? Să calumniatorî au se înroşâscă în faţa mea! plin onorea atacată, decât o dovadă din lo­
aibă cineva dovadă în mână, că eu am „Aşa-mî place. Nici nu te-am credut cul prea înalt, că încrederea faţă cu mine
scris pentru D-Vdstră? Aşa de prost nu | capabil de o asemenea mişelie. Dâr ce \ nu este sguduită".