Page 69 - 1901-11

Nr. 256.—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagma 5.

Nici o îndoială, colonii pe cari îi şi noi cei dela Ligă — pe guvernul un­ care acum cu puteri reînoite şl-a început place să ne batem pieptul şi să ne lăudăm
admitem pe teritorul nostru nu pot cons­ gar, de întrăga fidelitate, de sincerul de­ activitatea pe anul şcol. 1901/902. In 23 cu cultura, atunci pentru-ce nu dovedim
titui o naţionalitate a parte şi nu pot cere votament cătră regele lor Francisc Iosif Nov. a fost şedinţă literară: un eveniment acâsta, pentru-ce nu înţelegem, că ambiţiu­
recunoscerea limbei lor ca limbă de stat. şi cătră patria Ungaria, din partea tuturor deosebit. Nu că dor ar fi fost şedinţă lite­ nea personală trebue supusă interesului co­
Der 6re este analogie între aceştia şi între supuşilor de limba română. rară, căci de aceste au mai fost ele des­ mun? Să nu facem alt-ceva nimic, decât
cele trei milione şi jumătate de Români Decă „Praeco latinus ar continua a tule, ci pentru-că astă-dată s’a cetit şi dis­ să ne vedem fie-care de carte şi cât ne
a
din Ungaria? Aceştia nu sunt de loc colonî, pleda causa rea şi care nu se pdte susţine, cutat un operat demn de un student aca­ mai permite timpul să lucrăm câte-ceya şi
ci sunt în adevăr naţiune autochtonă, na­ a Ungariei şovine, i-ar face un detestabil demic, înţeleg operatul despre „Principiul la „Petru Maior". Nimeni nu pretinde alt­
ţiunea, care ocupă Transilvania şi Banatul serviciu şi în acelaşi timp jurnalul latin dualistic în religie şi filosofie" de Ioan Lu- ceva dela noi. Cine ne pote pretinde mai
■ab autiquo. din Philadelphia ar da probă, că şi-a uitat paş, tinăr inteligent şi muncitor. La „Pe­ mult? Ce-au ajuns vorbele mari de altă­
Decă autorul articolului de care mă latinesca seu cel puţin sublima lege a tru Maior" dela lucrarea d-lui Sulică „Limba dată? Unii ne-am espatriat de bunăvoie,
ocup eu, ar fi cunoscut mai bine istoria străbunilor noştri, care dicea: „Vrohibct vechilor nostre cărţi bisericescl" de acum âr alţii ne-am perdut dreptul de a a-ne
ţinuturilor nostre, ar fi evitat de a afirma, Latio quemquam de sanguine romano.... barbara patru ani, operatul acesta a fost de astă- califica. E aci interes bine priceput?
că Românii sunt o imigraţiune în Tran­ vincla pati (Este oprit în Laţium, ca cine­ dată primul de valore. Neamul nostru nu s’a susţinut, în vre­
a
silvania, ulterioră invasiunei Maghiarilor va fiind de sânge roman să pdrte lanţuri Nu pot descrie discuţia vie, dâr dâmnă, muri cu mult mai grele, decât cele de acjl,
A,
în secolul IX. Insă etă, că utilitatis causa barbare.) ce a provocat acâstă lucrare, interesul vă- decât numai prin o muncă seriosă şi cins­
(fiind că aşa cere interesul) doctrina lui A nu cere respectul naţiunei române 4ut ce-1 manifestă tinerimea nostră faţă de tită. Gură nu s’a prea făcut nicl-odată. A
Roesler, din care acuma n’a mai rămas din partea Ungurilor, însemneză, că aceşti cestiunl de natura acesta, cu deosebire re­ fi Român nu însâmnă a sci numai vorbi,
nimic, după lucrările istorice ale lui Haş- Latini să sufere „lanţuri barbare". ligie, modul cum e pricepută şi înţelâsă ci a şi simţi şi făptui.
deu, Xenopol, Onciu etc., a putut încă să Primiţi, iubite D-le Redactor şi amic, acâsta, ne dă o garanţâ sigură despre sen­ Noi cu fapte, nu cu vorbe să facem
.găsescă admiratori şi ea a format fondul asigurarea distinsei mele consideraţiunî. timentul, x-eligios-moral, de care e cuprinsă patriotism. Noi să impunem străinilor...............
cunoscinţelor istorice al domnului redactor Trad. de Delaletca. tinerimea. „Să ne iubim unii pe alţii şi ’nţy’un gând
dela jurnalul din Philadelphia! Să spun în prima liniă s’au angajat la discuţie să mărturisim".
sincer, acesta nu-i de loc o probă în fa­ teologii gr. cat., — dintre gr. or. numai Imparţialul.
vorul erudiţiunei istoricilor noului con­ Scrisore din Budapesta. unul — (căci numai unul a fost present);
tinent! urmau filosofii, iuriştil şi technicii şi — cine
Der să examinăm mai de-aprdpe ar­ („Kecskemely“-ade. — Tinerimea lor. — La „Petru ar crede? — în fine comercialiştiî. Păcat, Meseriaşii din Lugoş.
gumentele aduse de „Praeco latinus“ pen­ Maior 11 . — Să luăm aminte. — SS ne stringem că unii dintre noi vor fi fost pe la „Co-
rândurile.) — în 24 Noemvrie n. s’a ţinut în
tru a condamna Liga pentru unitatea cultu­ merce" şi n’au avut ocasiune să aucjâ in­
sala cea mare a şc61elor gr. or. ro­
rală a Românilor“ şi pe presidentul ei. Budapesta, 25 Nov. 1901. teresanta discuţiune.
mâne din Lugoş o adunare în care
Liga se apără cu succes în potriva acu­ Mai patru ciasurl a durat ea şi ni­
Oraşele mari de regulă sunt pline de s’a decis înfiinţarea „Asociaţiunei me­
zaţiilor, ce ’i s’au adus de a fi iredentistă. meni nu se îndura, dâr nici nu se gândea
sensaţil. Peşta asta însă cu seusaţiile ei pare seriaşilor români din Lugoş . Etă, după
u
‘Ceea-ce ea cere guvernului ungar, este să plece. Atâta dragoste n’a mai fost de
a întrece Parisul, Londra, New-York-ul ş. a. „Drapelul", decursul acelei adunări:
de a acorda aceleaşi legi electorale şi de mult la „Petru Maior". Când va mai fi şe­
Unde s’a mai pomenit, ca student univer­
pressă întregei ţări, adecă să pună sfârşit dinţă literară ? se întrebau toţi. După deschiderea adunării se proclamă
sitar să defraudeze jumătăţi de milione ca>
persecuţiunilor contra naţionalităţilor pe la propunerea d-lui protopresbiter Dr. G.
aci? Nicăirl! Kecskemâty Gyozo, un tinăr *
cari le asupresce... Se scie ore în Ame­ PopovicI, president ad. hoc: d-1 Dr. G. Do-
de 23 de ani, matador al tinerimei ma­
rica, că un singur jurnal român, „Tribuna" — Să luăm aminte!! brin şi notar ad.hoc: d-1 Nicolae Jugănariu.
ghiare, şeful aşa disului „partid naţional",
din Sibiiu, a avut în aceşti din urmă ani Două fapte, şi anume cercetarea bise- Presidiul dă apoi cuvântul d-lui Dr.
al studenţilor maghiari, cassarul „Egyetemi
mai multe (jeci de condamnări (amende ricei şi evenimentul dela „Petru Maior" Y. Branisce, ca referentul comisiei însărci­
Kor“-u!ui, autorul broşurei „Nemzeti Ideal"
1
;şi închisore) pentru lucruri de nimica, cari sunt două chezăşii, cum-că tinerimea nos­ nate cu elaborarea statutelor. Proiectul de
oratorul festiv la mormântul lui Kossuth,
în alte părţi, chiar în Rusia, ar trece neob­ tră trebue să apară alt-cum în viitor. La statute se primesce în întregime şi în
felicitătorul lui Apponyi — etă ironie —
servate ? *) noi e putred mărul — a dis de mult poe­ detalii.
pune la buzunar numai 600,000 cor. şi se
„Praeco Latinus" nu permite Ligei tul — şi tot ce se mai speră, sunt sîmburii Din statutul votat estragem urmă­
face nevărjut. Mai bine de două săptămâni
•române să ceră respectul individualităţii din el. Da, aceşti sîmburl formâză fondul torele :
de când Kecskemâty e în tot locul şi Kecs- moral nestricat, care ne îndreptfiţesce să
naţionale române în Transilvania şi Ba­ Numele societăţii e: Asociaţiunea me­
kemâty totuşi nicăirl. Poliţia e mobilisată
nat. Diarul latin, pentru a arăta, că sunt sperăm la o revindecare! Să avem numai seriaşilor români d>n Lugoş. Sediul e Lu­
şi îl caută, dâr, minune, „aghiuţa" aci e în
lucruri excesive în programul nostru, a bună-voinţă, să nu ne mai îndoim în acesta, goş. Scopul e: Cultivarea membrilor prin
Italia, petrece cu lazaroni, aci în Africa
recurs la un arsenal întreg de informa- să nu ne mai perdem speranţa în diua de întruniri, lectură şi prelegeri potrivite în
la Buri, ca mâne va sosi în Filadelfia şi mâne !
ţiunî, vai, una mai greşită decât cealaltă. localul societăţii. Politica e esclusă. Mem­
tot ca mâne în St.-Francisco. Poliţia s’a
Etă câte-va esemple: Ore d-1 paroch G-enadie BogoevicI brii societăţii sunt a) ordinari, toţi acei
făcut de rîs cu cercetările, dâr mai cu sâmă n’ar putâ delătura acest rău? De sigur, că
„Praeco latinus" numără în Ungaria măeştrii meseriaşi români din Lugoş cu
cu soirile ei. îl caută pe Kecskemâty ca pe
10,000.000 de Maghiari din suma totală de da, căci nimeni nu ne-ar putâ cunosce mai conduită bună, cari solvesc regulat tacsa
un erou. Şi poliţia să te păzâscă Dumneţeu
18 milidne a populaţiunei. Quod est de- bine ca densul. Uite-se numai la cei ce re­ de 2 cor. pe an; b) estraordinari, toţi acei
să le dicî ceva, că ţi-ai găsit beleaua. „Aşa!
<monstrandum\ (Ceea-ce trebue dovedit!) gulat umblăm la biserică şi cu deosebire sodalî români de meseriaşi din Lugoş cu
aşa! la noi sciţi striga cât vă ia gura, dâr
Adevărul este cu totul altul. la aceia, caii nu pot, ori nu sunt primiţi conduită neescepţionabilă, cari solvesc re­
pe Kecskemâty nu-1 sciţi prinde". N’au ce
Ungaria cu Transilvania şi Banatul în cor. Uite-să să vadă, că şi dela locurile gulat tacsa de 1 cor. pe an; c) fundatori,
elice nici împintenaţil. Tac şi rabdă. Toţi
'(afară de Croaţia) are o suprafaţă de lor modeste pot fi pătrunşi şi elevaţi sufle- toţi acei cetăţeni, cari solvesc odată pen­
îşi bat joc de isteţimea acestei poliţii. Aşa
279,749 kil. pătraţi. Pe acâstă întindere tescă. Din feţele lor să-i eunoscem. Atunci tru tot-dâuna 20 cor. şi d) ajutători, toţi
de es. mai dilele trecute a primit dela
locuiesc 15,133,494 de suflete. Din aceşti vom fi toţi un fel. Şi tot ce ne va deo­ acei cetăţeni, cari solvesc cel puţin 1 cor.
Kecskemâty o epistolă, în care acesta le
locuitori nemaghiarii numără 9.917.668 de sebi, va fi vestmintele modeste ale unuia pe an. în caşul desfiinţării societăţii, trece
spunea, că ar fi aplecat să restitue banii,
suflete şi Maghiarii (înţelegând aici şi cam de îmbrăcămintea elegaută a altuia. întrâga avere în proprietatea „Asociaţiunei
numai să-i dee interesele, ca un fel de rentă
la un milion de jidovi mai mult său mai Să ne convingem odată, că nu avem pentru literatura şi cultura poporului ro­
viageră. Altă-dată „polgârmester“-ul a şi
.puţin maghiarisaţi) completeză restul ci­ dreptul să ne ignorăm unii pe alţii, să ne mân". Despărţământul Lugoş.
primit un cek de o jumătate de milion,
frei populaţiunei. Prin urmare 5,215,826 atribuim superioritate unii asupra altora După votarea statutelor s’a procedat
trebuia numai să-l sconteze. Etă aşa, Kecs­
-de suflete cu buze maghiare, etă cifra esactă în cugetare şi simţire. Căci cu cât ne per­ la constituirea societăţii, însărcinându-se
kemâty trimite mereu la epistole şi ilustrate
,a naţiunei dominante! când la poliţie şi primărie, când la procu­ fecţionăm în cugetare şi simţire, cu atât noul comitet cu iniţiarea demersurilor pen­
Şi decă nu privim la Ungaria întrăgă, va trebui să fim mai modeşti, mai conci­ tru aprobarea statutelor şi împlinirea agen­
rori şi alţi omeni ai justiţiei.
•ci întrebăm, cari sunt raportele etnice nu­ lianţi şi mai cu respect faţă de „cei săraci delor pentru începerea funcţionării societăţi.
* cu duhul". Suntem tot un fel. între noi,
mai din Transilvania şi Bănat cu restul In comitet s’au ales cu aclamaţiune
Ungariei, găsirii următorele cifre forte ins­ Dâr fapta acestui pungaş şi tâlhar în- pănă acuma n’avem nici talente estraordi- următorii d-nl: president Dr. Cornel Jurca,
tructive : Pe o suprafaţă de 88,649 kil. drăsneţ e cam neplăcută tinerimei univer­ nare, nici genii. Ivâscă-se însă ele şi atunci advocat; v.-president: Vasile Jorga, măes-
pătraţi, biuroul statistic oficial al guver­ sitare maghiare. E o dovadă forte eclatantă, erâcjă-ne, noi iute şi de grabă vom întră tru argăsitor; secretar: Nicolae Jugănariu,
nului ungar n’a putut constata decât un că aci avem de a face cu o educaţiune în obscuritatea din care am eşit. tipograf; bibliotecar: Const. Liuba, învăţă­
milion şi o mică fracţiune de locuitori ma­ greşită. Pentru absurda „idee de stat na­ Astfel fiind, ar fi bine, ca cei ce pot tor; Econom: George ljac, măestru cojo­
ţional maghiar" se vede că atât în familie, şi sciu cânta, să li se pernrtă acâsta în
ghiari (numărând aici şi pe jidovi) faţă car; cassier: Ion Ruji, măestru măcelar;
cu 4,116,876 suflete nemaghiare. cât şi în şcolă se pune prea puţin preţ pe ,• cor! Noi seim să respectăm reverenda şi advocat: Dr. George Dobrin. Membri ordi­
Aceste cifre oficiale sunt întărite educaţia morală şi tot ce se cultivă, e uni un cuvânt să efică d-1 paroch BogoevicI ş> nari în comitet: Dr. George Popovicî, pro­
patriotism pătimaş, orb; dâr nici nu pote toţi îl vom asculta.
prin harta etnografică a lui Kiepert din topresbiter, Dr. Isidor Fop advocat, Dr.
fi vorba de patriotism. Ori patriotismul Mai departe nu-i cerem intervenirea,
Berlin. Pentru întrebuinţarea cetitorilor Valeriu Branisce publicist, Vasile Dobrin
revistei Franco-Italiene îmi permit a Vă făţarnic al acestui erou n’a fost numai căci avem convingerea, că stabilindu-se ar­ măestru cojocar, Iosif Tuculia măestru ar­
o minciună ? Ori nu pe acâsţă minciună monia în „Casa lui Dumnedeu" vom putâ
.anexa un facsimile al acestei hărţi. Ni- găsitor, George Ciorogariu măestru măsar,
i
meni, socot eu, nu va pute -. face D-lui s’a ridicat să devină conducătorul necon­ să ne încredinţăm de însemnătatea adevă­ Iosif Ignea măestru pantofar, Ion Frer-ţ
testat de nimeni al tinerimei maghiare? rului ce ni-se cuvântă. „Să ne iubim unii
Kiepert injuria, că ar fi fost mituit de na­ măestru pantofar. Membrii suplenţl în co­
Unde e moralul unui om, care abia la versta pe alţii ca ’ntr’un gând să mărturisim".
ţiunea română, pentru a o representa în mitet Toşa Avacum măestru şubariu, Costa
posesiunea celei mai mari părţi a terito- de 23 de ani comite o hoţie ne mai aucjită ? Când vom fi înţeles aceste să fim siguri, Halaş măestru argăsitor, Constantin Stă-
Să mai adaugem, că unul din tinerii că porţile iadului de ne-ar sta ’n cale şi
rului transilvănean____ nu că măestru cismar, Alesandru Lmpea măes­
maghiari moderni se presintâ la esamene va trebui să le doborîm.
Teriodicum gentium lutinum nu şi-ar tru vopsitor.
merita numele, decă ar trebui să presupun, cu revolver în buzunar; ameninţă pe pro­ * Mulţumind d-1 Dr. Jurca pentru în­
■că în faţa acestei hărţi şi a cifrelor sus fesori cu (mortea; vorbesc cu aceştia ca înainte de tragedia dela Mirăslau unul crederea pusă în D-Sa şi comitet, urâză
cu nisce cocişî şi strigă în public că profe­
menţionate s’ar îneăpăţina a nu trece pe dintre generali dicea lui Mihaiii: „E cam succese strălucite nou înfiinţatei societăţi
sorii sunt mituiţi cu bani, esamenele se
partea Românilor asupriţi, ca să ceră la târdiu, Strălucite Domne. Să ne strîngem şi promiţând solemn, că va căuta din tote
Budapesta respectul individualităţilor na­ fac cu plată? Acest cas încă denotă, că rândurile şi să ne gătim de luptă". puterile sale să satisfacă înaltelor aşteptări
aici nu pote fi vorba de-o educaţie sănătosă.
ţionale, asigurând în acelaşi timp — ca Să ni-le strîngem şi noi pe ale nos­ legate de onorificul post în care a fost ales
* declară, între urale însufleţite, adunarea
*) înainte de asta eu trei dile d-1 Balteşiu tre. Suntem numai o .mână de tineri, e ru­ de închisă.
Studenţii români de aici avem un loc şine de omeni şi păcat de Dumnecjeu să
redactor la „Tribuna 11 a fost condamnat la un an
închisore pentru delict de presă! de întrunire la societatea „Petru Maior", ne mai înstrăinăm şi duşmănim. Dâcă ne