Page 7 - 1901-11

Nr. 243—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

Ciocnire în biserica Sf. mormânt de-o luminare aprinsă, petrolul a esplodat Egit — — . 7 — 7 hioă, savantă este superiâră acelei nobi-
=din Ierusalim. Na de mult s’a întâmplat şi i-a aprins hainele. Sermana fată alerga Franoia 1 — 30 — 31 liml apusene, care se pâte cumpăra şi pe
in biserica sf. mormânt din Ierusalim între în odaia vecină, unde mama sa şi trei su­ Ţările dâ jos — — — 10 10 bani.
preoţii biserioei rom. catolioe şi ai biae- rori ale ei durmiau deja. Iutr’un minut s’au Italia — 6031 20 5 6056
ricei grecescl ortodoxe o ciocnire seriâsă, aprins şi paturile. Cele trei fete au putut Norvegia 5999 — — — 6999
despre care am amintit la timpul său. în fi scăpate, Maria însă şi mama-sa au sufe­ Rusia 2 — -- — 2 Daruri de Crăciun.
învălmăşală mai mulţi franoisoanl italieni rit lesiunl atât de grave, încât în oâte-va Serbia 1 — — — 1 „Mila dată săracilor te cu­
au suferit grave lesiunl. Iudată-oe a primit oiasuri şi-au dat sufletul. — De câte ori Helveţi a — — 655 — 655 răţă de păcate, îţi câştigă
raport despre caşul acesta, guvernai italian s’au publicat soiri despre asemeuea oatas- Turcia 268 4502 4 4 4778 îndurare şi viaţă vcclnică 11 .
a avisat pe ambasadorul sâu din Oonstan- trofe şi lumea tot nu învaţă minte. (Inscripţia pe icâna
Suma 46172 22367 4145 33 72718
tinopol a pretinde, ca cei culpabili să fie Maicei Domnului, din
Păţania marelui duce Alexius în localul „Reuniunii soda-
aspru pedepsiţi. In urma intervenţiei re-
Paris. Marele duoe rusesc Alexius a avut lilor români din Sibiiu.“)
presentantului Italiei, guvernul turcesc a
în Paris o păţaniă interesantă. Intr’unadin Despre regina Draga.
dat ordin guvernului dela Ierusalim, de a Mulţămită inimilor pline de îndurare, sub­
dimineţile săptămânei trecute se plimba pe scrisului comitet posibil i-a fost a îmbrăca
dispune să fie arestaţi preoţii greoi, |carl
u
bulevard şi fuma o ţigară. De odată i-se Revista rusofilă „Parlamentar , oe şi a milui ou alimente în ajunul Nasoerii
au dat năvală asupra franoisaanilor italieni Domnului nostru Isus Ohristos din anul 1899
presentă un domn bine îmbrăcat şi-i cere apare în limba germană în Viena, în ulti­
şi să ia t6te măsurile spre a împiedeca şi 1900, sate de oopii săraci, văduve şi
foo. Marele duce scâte îndată din buzunar mul său număr publioă o oorespondenţă,
noue violenţe din partea preoţilor greoi. âmenl lipsiţi.
o elegantă outie de ohibrite şi cu multă îu oare se faoe apologia reginei Draga
La distribuirea darurilor, oe n’a fost
Concertul Popovici amânat. Din complesanţă oferă necunoscutului un chi­ faţă ou diferitele svonuri, oe se publicase­ lipsită de scene mişcătore, am trebuit să
cause neprevăcjute, concertul Dimitrie Po- brit aprins. — îmi dai voie, dise necunos­ ră prin cji&rele din străinătate relativ la facem durerâsa esperienţă, oă cu prea
poviol, anunţat pe astăc}!, 14 Noemvrie, s’a cutul, să priveso mai de-aprâpe outia? E originea ei. l£tă câte va pasage din acea prea puţin am adunat, decât să fim
amânat pentru Dumineoă, 17 Noemvrie. de gust şi o adevărată operă de arcă? corespondenţă: în posiţiune să ajutăm şi numai în parte
pe toţi aceia, cari cu drept ouvânt ar fi
Marele duoe i-a dat cutia, şi necunosoutul Mai multe (fiare din Europa, cari de
Afacerea misionarei răpite. Foile trebuit să fie miluiţi.
o întârse pe tâte părţile şi-şi da silinţa se altfel s’au pronunţat în mod simpatic des­
americane scriu, că misionara iCllen Stone Din aoest motiv am luat hotârîre a
lungâscă conversaţia. — Admirabilă ! Prin­ pre regina Draga, soţia regelui Alesandru
a adresat o sorisore consulului Dicltinson din continua şi pe viitor împărţirea de daruri
ciară! Vrednică de un prinţ — (fi & ne_ al Serbiei, nu s’au putut reţine de a ob­ şi a pune de pe acum la cale coleotareade
ce
Samokov. Soirea în forma acâsta nu co­
cunoscutul. Ou tâte acestea el nu voia să serva, oă Majestatea Sa este de origine ple- bani şi de vestminte.
respunde realităţii. Diokinson a căpătat de
dea din mânile sale soula preţiâsă. După- beică şi nu este din familiă nobilă. In Ser­ Ou o cale ne luăm voe a vesti pe toţi
fapt o scrisâre dela bandiţi şi la scrisârea
ce nu mai raoiea despre ce să vorbâscă, în­ bia, în adevăr nu esistă nobilime în înţe­ âmenii noştri cu durere pentru săraci, că
acâsta a adaus şi Ellen Stone câte-va rân­ stimabila dâmnă Minerva Dr. Brote, a bi­
treba : —Rus ? — Puţintel, fu răspunsul iro­ lesul apusan, nici după formă, nici după
duri, spunând, oă bandiţii trateză bine nevoit a primi şi de astâ-dată în mod ge­
nic, dâr în acel moment cine-va împinse lege, însă în realitate totuşi esistă o nobi­
cu ea. neros protectoratul la serbările de distri­
pe necunosout. — Tioălosule! Nici măoar lime câştigată prin fapte eroioe şi prin buire : âr un comitet de dame, ajutate de
Regina de Neapol la Kriiger. Din iertare nu-ţî oerl? urla necunoscutul şi o’un sânge. membrii corului reuniunii nâstre, s’a anga­
Paris se anunţă, că regina Marin de Nea­ baston năvăli asupra celui ce-1 împinse. Intre figurile de eroi, cari au condus jat a oonscrie săracii noştri şi a colecta
bani, vesminte, alimente, ce să se împartă
pol, sora decedatei împărătese-regine Eli- Nici marele duce nu rămase inactiv, fugi poporul sârbesc şi şî-au saorificat averea
ca daruri de Crăciun între aceştia.
e
■sabeta, a visitat 4’l©l acestea pe preşedin­ după necunoscut şi-l ajunse tocmai în mo­ şi viâfca pentru patrie, naţiunea sârbă nu­
împărţirea darurilor şi pentru auul de
tele Kriiger, âr după visită s’a reîntors la mentul, când un domn îmbrăcat în negru mără pe voivodul Ştefan 8ingjelicl cu cei
faţă o vom face în mod de tot sărbătoresc
Paris. îl prinse. — E un vechio. cunoscut al nos­ 300 de luptători ai. săi la Oegru lângă Niş, în presenţa tuturor aoolora, cari durere au
tru Alteţă imperială, poftesce şi-ţî ia soula. oare s’a arunoat în aer pe sine, pe tova­ pentru cei lipsiţi.
Jidovul şi crucea. Pe timpul, oând
Individul îmbrăcat în negru era un detec­ răşii săi şi pe Turci în momentul, când a Ne permitem a apela şi pe acâstă oale
tinerimea universitară din Budapesta cerea
tiv rus, şi marele duoe se mira cu câtă văcjut, oă nu se pot salva. Ore asemenea la inimile generâse rugându-le, ca din pri­
reintegrarea cruoei, un oandidat de advocat sosul lor să contribue cu cât de puţin la
grije este păzit. eroi nu sânt nobili, şi urmaşii lor nu sunt
jidov a refusat a pleda în faţa unei jude­ alinarea suferinţelor săracilor noştri.
vrednici de a fi nobilitaţl? Ceea oe a făcut
cătorii din aoel oraş pe motiv, oă pe masa Reuniunea română de cântări din Laorămile vărsate de săraoii noştri vor
judeoătoriei era un crucifix. Demonstrantul Selişte învită la concertul, ce-1 va aranja Ştefan Singjeliol, n’au fâcut’o de sigur servi de oea mai înaltă recompensă pentru
mulţi dintre aoei apuseni, cari astăcjl pârtă
jidov, care purta numele maghiarisat La- Dumineoă, în 4 (17) Noemvrie a. o. în sala nume nobilitar. toţi aceia, cari posibilă ne vor face acâstă
manifestare a simţului şi datorinţei oreşti-
dânyi, fi amendat de oătră judecător, pi­ festivă a şcâlei de-aoolo. Preţul de intrare: nescl.
lele acestea consiliul disciplinar al camerei Membrii gratuit. Pentru nemembri: a) loc Noi Sârbii însă n’avem numai pe un
advocaţilor, deşi oompus în majoritate din numerisat, rândurile I, II şi III 2 oor.; b) Siugjeliol, oi şi pe haiducul Velko, Tanase Sibiiu, 12 Noemvrie n. 1901.
Evrei, a aplicat candidatului de advocat loc num. celelalte rânduri 1 cor.; c) loc de Raid, Glavaş, cinci fraţi Ciarapici, Uzun Comitetul „Reuniunii sodalilor români
un avertisment, pentru-că purtarea sa a stat 60 bani; d) galeria 40 bani. Program: Mirko, Biroianin, Stoian OiupicI, Iancu Ka- din Sibiiu."
provocat scandal şi a dat dovadă despre o 1) a) „In casa Tatălui meu“, oor mixt de ticl, mai mulţi din familia LazarovicI, Ne- V. Tordăşianu, 1. Ap oh an,
lipsă de modestie, nedemnă de un candidat D. Bortniansky; b) „Âdoramus“, oor mixt nadoviol, fraţii Nedioî, Dobracia şi Bogioe- president. notar.
de advocat. de G. A. Perti. 2) a) „Vino ’n codru", cor viel şi alţii mulţi, cari s’au jertfit pentru
patriă murind mârte eroică.
Cunniliă. D-ş6ra Virginia Pop din mixt de H. Huber; b) „Rămas bun codru­ Intre aceşti eroi ooupă uu loo de SCIRI ULTIME.
lui , cor mixt de Mendelssohn. 3) „Dornle,
11
Hădărău şi d-1 Ioan Floca din Chesler îsl frunte bunicul reginei Draga, eroicul voi­
vor celebra onnunia Duminecă, în 11 (24) o dorule“, oor mixt de I. Murăşianu. 4) a) vod Nicola Lunjeviţa. Ori de oe origine Francfurt, 13 Noemvrie. Din
11
Noemvrie 1901 în biserioa gr.-or. din Cheţa- „Trăesc în suferinţă , cor mixt deG. Dima; ar fi fost acesta la alte naţiuni europene, Amsterdam i-se anunţa lui „Franlc•
b) „Sub crengi de soc“, oor mixt de H. furter Zeitung , că sunt neadevărate
u
de-Mureş. decă ar fi făcut, ceea ce a fâout el, adecă
Kirohner. 6) „Hora“, oor mixt de I. Cor- soirile răspândite despre tratări de
Logodnă. D-ş6ra Olimpia Szasşebesi, donean. 6) „Mama lui Ştefan oel Mare“, să-şi fi sacrificat tâtă averea şi pe urmă pace. Pănă când guvernul engles stă
învăţătdre şi d-1 Alesandru Comşia, notar baladă pentru cor mixt cu solo de sopran însăşi viaţa pentru liberarea poporului nos­ pe basa principiilor lui Chamberlain
oeroual, logodiţi. şi bariton, cu acompaniare de pian, de G. tru din robie, de sigur, oă orl-ce naţiune şi Salisbury, nu pbte fi ;vorba de
l’ar ti venerat ca pe un salvator, ca pe un
Dima. pace.
Şcole agricole. Ministrul de culte va principe şi voivod, li-ar fi ridicat chiar un
înfiinţa pe anul viitor 16 şcole agricole în monument, urmaşilor lui i-ar fi acordat no­ Bruxella, 13 Noemvrie. Din is-
diferitele pftrţl ale ţării. Dintre acestea 4 Exploatarea petroleului român.bilimea şi i-ar fi distins ou bunuri şi înalte vor acreditat se anunţă, că Dr. Leyds
se vor deschide la primăvară, âr restul la funcţiuni, după cum se vede aoâsta în is­ şi Fischer• au călătorit la Berlin cu
Din partea ministerului român al agri-
tâmnă. toria naţiunilor din apus. Oausa pentru scop de a face ultima încercare spre
oulturei se publioă datele relative la exploa­ a îndupleca pe împăratul Wilhelm
oare voivodul Nicola Lunjeviţa nu s’a fâ­
Mi seria în Budapesta. In deoursul tarea petroleului, înoepând cu anul 1862 şi
out principe este, că poporul’sârbeso este un să intervină în răsboiul din Africa-
cjilei de Marţi, s’au săvârşit în Budapesta pănă la 1900 inolusiv. Este însă de obser­ sudică.
popor decnooratie, care niol-odatâ n’a vrut
numai puţin de 3 sinucideri, al căror mo­ vat, că datele dela 1874—1889 lipseso.
a introduce nobilimea. Londra, 13 Noemvrie. Louis
tiv a fost lipsa generală de lucru şi miseria âtă acelea date: Bolha a atacat lângă Vriheid o co-
causată printr’ânsa. Nenorociţii sunt: lu- Regina nâstră Draga este nepâta unui
Anul Tona Anul Tona I6nă englesă, care după o scurtă re-
orătorul de fabrică Ioan Turi. El s’a îm­ bărbat atât de merituos, care nici cu un
1862 . . 3,013 1890 . 41,680 sistenţă s’a predat Burilor. Tot ce
puşcat cu un revolver şi s’a rănit grav. fir de păr nu e mai pe jos, decât princi­
1863 . . 3,613 1891 . 50,690 aveau Englesii cu sine, a căcjut în
De mai multe săptămâni rămăsăse fără lu­ pii din timpurile mai vechi ale naţiunilor
1864 . . 4,263 1892 . 56,170 mânile Burilor.
cru. Lucrătorul de 20 ani Kress, a băut pe din apus, el şl-a oferit lui Miloş Obreno-
1865 . . 5,013 1893 . 56.600
stradă o soluţiune de fosfor, de 3 <Ţle nu vioî întrâga sa avere şi apoi s’a pus în Madrid, 13 Noemvrie. „Heraldo“
1866 . . 5,376 1894 . 64,530
mănoase nimio-; în fine tînerul văpsitor de fruntea voinioilor, susţinând lupta contra spune, că in Barcelona s’a procla­
1867 . . 7,075 1895 . 76,660 Turoilor. Mui mult ca orî-care nitul ar fi mat statariul.
trăsuri Nemode s’a împuşoat ou un revol­
1868 . . 7,841 1896 . 77,720
ver pe stradă în piept. Intr’o scrisâre, ce meritat aşa dâr voivodul Nicola Lunjeviţa
1869 . . 8.142 1897 . 88,270
s’a aflat Îs el, se jeluesce de miseria, oe a să obţină nobilimea şi prin urmare regina L i t e r a t u l ă .
1870 . . 10,590 1898 . 140,700
trebuit să sufere. Draga este şi ea nobilă. Pe lângă acâsta
1871 . . 12,526 1899 . 182,540
însă Majestatea Sa este nu numai o prin­ „Caractere morale, esemple şi sen­
Lupii la Dunărea-de-jos. Se scrie 1872 . . 12,697 1900 . 224,700 cipesă în adevăratul înţeles al cuvântului, tinţe uclese din istoriile şi literaturile po-
din Orşova, oă lupii de când a început să 1873 . . 13,923 dâr în acelaşi timp este şi o femeie fru- porelor vechi şi moderne de Ioan Popea,
11
-fie mai frig, s’au coborît din munţi la şes Exportul dela 1900 Aprilie 3ănă la mâsă şi cultă, care are pricepere pentru profesor. Cetitorul află în acâstă carte (de
şi au înoeput să deoimeze turmele de porci 1901 Martie a fost următorul: nevoile poporului, aşa oă ou drept cuvânt aprâpe 400 pag.) o comâră nespus de pre-
şi de oi. Societatea vânătorilor din Orşova putem <fi° > oă puţine naţiuni au o aşa ţiosă de învăţături, de mângâieri, de însu­
e
petrol )etrol benzin oleiurl Suma
va organisa o mare gână în potriva fia­
brut: rafinat: miner. regină, ca şi naţiunea sârbă. fleţiri spre tot ce e moral, nobil şi frumos.
relor. Preţul cor. 2.50 (cu posta oor. 2.70.) Pen­
Germania 5819 3709 3150 10 12688 Nobilimea nâstră din regatul Sârbiei,
0 nenorocire gtmnică s’a întâm­ Anglia 19407 4341 — —■ 23748 deşi fără titluri, însă nu fără merite este tru România 3 Lei, la care este a se adauge
plat în comuna lânosda din comitatul Bihor. Austro- mult superiâră aristocraţiei apusene, ai şi portul postai.
'Maria Popovici, fiica proprietarului Nicolae Ungaria 13337 595 157 — 14089 cărei străbuni au fost înobilitaţl de multe
Popovioi, voia să torne petrol dintr’un vas Belgia — 4 97 — 101 ori pentru motive nu toomai nobile. Iu tot Proprietar: Dr. Aurel Mureşiann.
ântr’o sticlă. .Apropiându-se însă prea mult Bulgaria 1306 3185 25 4 4520 caşul nobilimea nâstră resboinioă, hierar- Redactor responsabil: Traîan H. Pop.