Page 73 - 1901-11
P. 73
HED ACŢIUNEA, ,&azeta“ iese în fiâcare fii.
AHmistratiMea şi Tipografia Abonamente jentru Anstro-Dagaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 cor., pe şise luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
8orisorl nefrancate nu se pri N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
mesc.—Manuscripte nu se
retrimit. Pentrn România şt străinătate:
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, pe şise
se primesc la Admlnlstraţlune ?n luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
Braţav şi la următorele N-rii de Duminecă 8 franol.
Se prenumoră la tdte ofi-
3IK0UE1 de ANUNŢURI: ciele poştale din întru şi din
In Vlena: la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii oolectori.
N ux. Augenfeld & Emerio Les-
ner, Heinrioh Sckalek. A. Op- s. K Abonamentul pentru Braşov
pelik Nachf. Anton Oppelik. Admmistraţitmea, Piaţa rrare.
In Budapesta: la A. V. Gold- Târgul Inului Nr. 30, etaşiu
berger. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şese
Iieopold(VH Erzs6bet-korut). luni 10 cor., pe trei luni 5 cor.
PREŢUL I N S E R Ţ I U N I L O R : Cu dusul în casă : Pe un an
o scria garmond pe o colină A N U L X X I Y . 24 oor., pe 0 lunII2 o., po trei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 corine. — Un esemplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — Atftt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe căt şi insorţiunile sunt a se
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti înainte.
Nr. 257. Braşov, Lani-MarţI 20 Noemvrie (3 Decemvrie). 1901.
Atmosferă năhuşitore în dietă. fiereze partidul poporal, susţinu că lor de deputatul Gydrffy şi a mers Din Petersburg primesoe „Pester
la alegeri şi-a contopit programul pănă la estrem cu temenelele ce le-a Lloyd", ou data de 28 Noemvrie a. o., ur-
Este ceva uăbuşitor în atmos cu acela al Slovacilor panslaviştî şi făcut orgoliului celor dela putere. mătârea telegramă: Se vorbesce în cercu
fera, în care respiră noua dietă albsă că a părtinit un candidat slovac, Declaraţiunile sale atât de supuse şi rile curţii de aici, că Regele şi Regina Ro
sub egida guvernului Szell. Dom- care se fi cerut în programul seu umilite au fost chiar viu aplaudate mâniei vor sosi în primăvara viitâre, la in
nesce ce-i drept părerea în cercurile nisce lucruri înfricoşate, precum: de o parte mare a partisanilor gu vitarea Ţarului, în Petersburg.
majorităţii şi a oposiţiuneikoşuthiste, limbă oficială slovacă prin ţinuturile vernului. I-au gâdilit mai ales ase
că de astă-dată camera ar fi espresiu- slovace şi cărticele de dare slovace. mănarea, ce a făcut’o Melzer, cu flu „Minciuni oficiale". In disouţiu-
nea liberei voinţe a „naţiunei“. Dâr Era într’adever se pâră ţâra un- viul cel mare şi rîurile afluente, cari nile dietei ungare, ministru-preşedinte Szell
sunt momente totuşi, în cari par’ că gurăscă, dâcă s’ar fi ales acel can se pierd şi se contopesc în fluviul în şedinţa dela 27 Noemvrie a afirmat, că
nu le vine a mai crede aşa ceva. didat. Şi pe astfel de 6menî îi spri- cel mare. Dâr atâta a şi fost tot, o partidul poporal întreţine legături ou Slo
Desbaterea adresei s’a terminat, jinesc Molnar şi soţi! impresiune favorabilă momentană; vacii „antipatriotici", dovadă candidatura lui
d6r în decursul ei nu s’a simţit nici Nu se putea născoci un atac căci abia au încetat acele aplause şi Dr. Markovios dela Vâgujhely. D-] Szell, a
o însufleţire, nu s’a ivit nici o idee mai sdrobitor ca acesta din partea viermele suspiţiunei a început se fost întrerupt în vorbirea sa de protestările
mare, generdsă şi petruncjetore, care lui Szell. rodă ârăşî în inima lor. partidului poporal, la oarl el a răspuns, că
se fi deşteptat un răsunet în ţără, se Acel candidat cu numele Dr. I Etă, că din suspiţionărî şi din Dr. Maikovics trăinsoe şi p6te să declare
fi dat o direcţiune clară, o speranţă Markovicî vine înse şi declară acum ! tormentarea continuă, ce o nasce singur, dâcă e adevărat său nu, ee a afir
firmă poporaţiunei sale. în public, că n’a fost candidatul par simţul de nesiguranţă şi reaua con- mat. Aouma vine Dr. Markovios şi-l deaa-
In loc de acâsta i-am vecjut pe tidei poporale, ci a candidat pe basa sciinţă, nu mai ies şi nici că vor vuăză pe ministrul preşedinte, spunând 1)
noii „representanţî parafrasând şi programului naţionalist slovac, pe eşi representanţii maghiari, cari pre că el şi-a pus candidatura ou program na
u
variând ideile depuse în discursul care tote foile maghiare l’au publi tind a fi eşit din alegeri curate şi ţionalist slovac, având de contra-candidaţl
tronului; i-am vecjut recapitulând cat şi asupra căruia ele s’au pro libere! Un simţ începe a-i cuprinde pe un liberal şi pe un poporal. 2) Că afir-
tbte câte s’au aucjit şi s’au scris de nunţat, în mare parte, cu laudă şi din (\i în cji mai mult, că nici pe maţiunile ministrului preşedinte relative la
11
doi ani de 4^ privitor la cestiunea recunoscinţă. Ba partida poporală i-a departe nu se împlinesc aşteptările, pretinsele „princioii oontra statului ale lui
e
pactului economic cu Austria; i-am pus contra-candidat. ce se puneau în acâstă cameră, şi Markovios — sunt minciuni oficiale. „Ceea
aucjit ridicând din nou vechile sus- Dr. Markovicî mai declară, că că tot mai anevoiâsă se presintă oe am cerut pe terenul instruoţiei publice,
piţiunî şi acusăr! în contra naţiona postulatele, ce le-a desfăşurat el în problema construirei statului naţio a administraţiei şi justiţiei — spune Mar
lităţilor, de cari şî-au adus aminte programul seu, nu trec peste limitele nal maghiar. kovios — sunt tote basate pe art. 44 din
numai după-ce s’a produs încăerarea trase de legea de naţionalitate dela Mai mult se simte acâsta de legea dela 1868 şi mă mir, că d-1 ministru-
cu cei din partida poporală catolică. 1868; că despre limba oficială şi presiune morală, când cu toţii se preşedinte ca „păcjitor al legii, dreptului şi
Şi care este resultatul? Au do cărticele de dare numai în limba ved puşi şi înaintea gravelor pro dreptăţii“ are ceva de escepţionat în po
vedit din nou, că se simt slabi, că n’au slovacă n’a vorbit nimic. bleme economice, ce le-a produs triva acestor pretensiunl legale*... „Dâcă d-1
încredere în temelia, pe care vor se Cu tote aceste ministru-preşe- crisa de ac|î. In adevăr ţăra răsună ministru preşedinte vrâ să ounâsoă oausele
clădescă statul naţional maghiar, că dinte Szell, pe basa unor informa- de-alungul şi de-a latul de plângerile nemulţumirilor, să-şi procure informaţiunî
au început se se suspiţioneze şi ei ţiunî false, l’a declarat de periculos bieţilor âmenî, cari au îmbrâncit sub autentice despre alegerile municipale ţinute
între ei, şi după-ee nu sunt în stare panslavist. Ce este asta, dâcă nu povara sarcinelor publice şi nu mai la 14 Noemvrie în O. Tura şi atunci va
se câştige simpatiile celorlalte po- suspiţionare şi calumniare fără te sciu ce se încăpă şi cum să şi mai vedâ, unde este la noi rădăcina răului şi
p6re conlocuitdre, se desbină şi se rn eiu ? ajute. cum aplioă organele sale principiul „legii,
11
eărtă între sine. Ce a făcut ministru-preşedinte dreptului şi dreptăţii .
Cel-ce de astă-dată şi-a dat mai relativ la Slovaci, au făcut ceilalţi Un consiliu comun de miniştri
5
mult în petec, a fost însuşi minis- (între cari de astă-dată şi cei din presidat de Maj. Sa s’a ţinut Vineri după Independenţa Albaniei. Din Bel
tru-pieşedinte Szell. înverşunarea, partida poporală) faţă cu deputaţii amiacjî în palatul din Viena. Au partioipat gradul Serbiei se anunţă: ,După o soire ce
în care l’au adus atacurile deputa saşi, suspiţionându-i, că ar nutri îu miniştri Szell, Lukaos şi Fejervary din par a primit’o „Szrpslca Zastava“ din orăşelul
ţilor Molnar şi Rakovsky, l’au făcut secret tendinţe pangermane, căci ar tea ungară, apoi Koerber, Bohm-Bawerk şi albanes Skodra, couduoătorul arnăut Husein-
se-şî uite un moment de rolul fari- sta în legătură cu reuniunile din Welsersheimb din partea austriacă şi miniş bey ou 2000 de Albanesî a încunjurat ora
seesc, ce l’a jucat pănă acuma în Germania, cari urmăresc scopuri tri comuni Golucho-wski, Kallay şi Krieg- şul şi l’a ocupat. Albania va fi proclamată
cestiunea naţionalităţilor, şi se se de- duşmane maghiarismului şi consoli hamrner. S’au urmat, se cjice, disousiunl independentă. Din tote părţile Arnăuţii sar
masce ca şovinist cu nimic mai bun, dării statului ungar. asupra afacerilor oomune, ce interesâză în ajutorul lui Huseiu. — Din Prizrend se
decât cei de pănura lui Banffy. Deputatul Melzer şî-a dat tâtă mouarchia. telegrafâză, că între Prizrend şi Skodra
Câtă pasiune n’a dat pe faţă silinţa de a restrânge şi a respinge drumul este înoliis. Arnăuţii din Lyuma şi
Coloman Szell, când, vrend se în acusările îndreptate în contra Saşi Malesi ataoă pe Turci.
FOILETONUL „OAZ. TRANS". lator şi l’a câştigat Bedrossian prin activi şi tînăra lor colonie, din care oausă fură ţionalilor lor, împrăsciaţl în tâtă lumea, pe
tatea sa de misionar între couaţionalii săi, siliţi din nou a-şl lua toiagul peregri- care scop caută a-1 ajunge prin cultivarea
din Orient şi a justificat’o mai târcjiu prin nagiului. Ei au plecat acuma direct la Ve limbei lor naţionale şi prin traducerea ope
Mănăstirea Mechitariştilor opera vieţei sale, care fu consacrată esolu- neţia, unde senatul republicei le hărăzi la relor eiassice ale literaturei universale în
pe insula San Lazzaro lângă Veneţia. siv regenărării poporului său. 1716 insula San Lazzaro, unde ei îşi zidiră idiomul lor. Biblioteca fârte bine aranjată
După L. Holthof. Mechitar aparţinu dela îuoeput bise- o mănăstire şi o biserică frumosă în looul a mănăstirei lor cuprinde 30,000 de volume
îutre monumentele Veneţiei, pe cari ricei armenescl, oare nu era unită ou cea fostului asii de leproşi. şi alăturea cu diferite coleoţii sciinţifice şi
trebue să le visiteze străinul iubitor de catolică, şi era supus cu confraţii săi p&- Ceea-ce împrumută Mechitariştilor de artistice esce un model şi tipografia lor
artă,se numără şi mănăstirea călugărilor ar triarohului armean din Oonstantinopol. în pe Sau Lazzaro particularitatea lor deose aranjată în încăperile mănăstirei, îu care se
meni, aşa numiţi MeohitariştI, pe insula faţa acestuia deveni ÎDsă suspect de a încli bită este, pe lângă caraoterul naţional al tipăresoe între altele şi revista „Parmavel",
San Lazzaro. Drumul pănă aoolo este forte na spre biserica apusână, din care oausă congregaţiunei, activitatea lor deiioată es- oare servesce Armenilor împrăsciaţl în dife
uşor şi comod: în (jece minute gondola ne curând se convinse a fi mai bine să emigreze clusiv soiinţei. rite ţări drept vehicul de cultură şi soli
duce dela Lido pănă ia cea mai mică in şi să se stabilâscă înMoreasub scutul leului In privinţa acâsta, ei îi întrec chiar daritate naţională.
sulă de lagune, situată spre sud-ost de oraş de San Marco, unde la 1703 obţinu dela şi pe BenedictinI şi ai putâ mai degrabă în fruntea congregaţiunei din San
la îndepărtare de 3 km. şi oare işl are nu guvernul veneţian permisiunea de a zidi la să-i consideri drept o societate de savanţi, Lazzaro stă un abate, oare se numără între
mele dela un asii de leproşi, oe se afla altă Modon un claustru şi o biserică. Aici s’a cari trăiesc după regula eălugărâscă, decât abaţii infulaţl (mitroforî) şi prin urmare are
dată pe ea. săvârşit unul dintre cei mai importanţi paşi o congreţie propriu cjis oălugărâsoă. Ei rang de episcop, purtând titlul de „Archi-
Dela anul 1716 San Lazzaro este ai ordinului, trecerea sa la biserica armână şi-au şi luat de alt-minterl la 1806 tit episoop de Sionich".
proprietatea ordinului Meohttanştilor, pote unită cu biserica oatolică. lul oficial de „Academie" şi aii dat dovecjl Ramura din Viena a Mechitariştilor
cea mai interesantă ooDgregaţ.iuue a bi- Papa Clemente XI confirmă la 1712 de repeţite-orl despre lipsa lor de preju- îşi are pe abatele său propriu, âr oele din
serioei eatolioe apusene, dâcă considerăm pe MeohitariştI ca oongregaţiune bisericâsoă diţii în cestiunl scienţifioe, prin faptul, că Miinchen şi Paris sunt supuse imediat aba
scopul, organisaţinnea şi istoria ei. Acest şi le aprobă o regulă formată după regula au primit în sinul lor oa membrii onorari telui din San Lazzaro.
ordin a fost întemeiat la 1701 de oătră că Benedictinilor, căci mai nainte trăiau după şi dintre acatoliol. în ceremoniile lor biserioescl, Meohi-
lugărul armean Petru Bedross an, năsout la regula Sf. Vasile. Credincioşi tendinţelor fundatorului tariştii din San Lazzaro odată ou limba li
1676 în Sebaste, supranumit „Meohitar" Insă nici în Morea n’avură Mechita- lor, Mechitar, repausat la 1746 pe San turgică armenâscă şi-au păstrat multe din
(Consolatorul), care îşi avuse întâii reşe riştii stabilitate. Duşmăniile isbucnite la Lazzaro, ei consideră oa primul scop al ritualul bisericei orientale, o împrejurare
dinţa în Oonstantinopol. Numele de conso 1714 între VeneţianI şi Turci ameninţau esistenţei lor, înălţarea spirituală a cona oare, alăturea ou vestmintele lor din stofe
