Page 74 - 1901-11
P. 74
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 257 —1901.
Starea învăţământului public. Şcdle superidre au fost 59, dintre oarl Reuniunea a început să se estindă şi asu cjioe, oă şî-a luat informaţia din „Pol. Ert.“
46 facultăţi teologioe, 10 aoademii de drept, pra dieoesei de Lugoş, unde încă a asigu şi cjioe, oă deşi nu se scie anume, ce se
rat realităţi de peste 30 mii fl.
Dintre rapbrtele, oe le-a dat guvernul 2 academii soienţifice şi 1 politeobnio. Sunt petrece, dâr atâta este „sigur“, că se pe-
asupra stărilor publice din Ungaria, remar ou totul la aceste şcdle 925 profesori. treoe ceva. — Nu-i lasă râua oonsciinţă să
cabil este raportul asupra stării învăţămân Alegeri municipale. dârmă liniştiţi pe jurnaliştii peroiuuaţl şi au
44
tului pe anii 18.95—1900. Estragem din vedenii, săracii! fită ce este „sigur , că se
Fondurile şi funâaţinnile archidiecesei
acest raport următorele: Dintr’o corespondenţă, ce o pri petreoe.
române de Alba-Iulia.
In prima jumătate a anilor 90 numă mim din A r a d , estragem următd- Contele Revertera, care a fost 13
rul celor obligaţi afrequenta şoola a fost în Ultimul oeroular mitropolitan — scrie rele: ani ambasador al Austro-Ungariei pe lângă
general 2,765,000; în a doua jumătate „Unirea din BlaşiO — comunică clerului Fruntaşii satelor nâstre din oomitatul Vatican, s’a retras şi în locul lui fu numit
2.929.000. Au frequentat şcâla în ultimul an din Archidiecesă conspectul fondurilor şi Aradului s’au purtat f6rte frumos la alege u
fundaţiunilor aflătore în administraţia Cas- oontele Szâosen. „N. Fr. Pr. faoe o cri
2.384.000. rile eomitatense. Prin lucrarea lor conscie
sei centrale. Datele publicate sunt luate tică aspră activităţii lui Revertera, „oare
Relativ şoolele reformate au fost fre- din raţiociniile de pe anul 1899 trecute nu numai oă au răsbit a fi aleşi în oongre- nici odată n’a soiut să represente interesele
quentate de mai mulţi copii de naţionalitate prin revisiunea consistorială. gaţia comitatului, dâr au ales şi pe unii Austro-Ungariei ou destulă energie . Citâză
44
maghiară: 97.741, urmeză şoâlele jidovesc! Numărul acestor fonduri în 1899 a domni din Arad. Preoţimea din cercul Hăl- legile bisericesol ungare, oonflictul Agliardi-
ou 86%, şcâlele comunale ou 61%, şoâlele fost de 189, faţă de anul premergător o maqiului a scos din congregaţia pe toţi Banfify şi faptul, oă politica lui Rampolla
romano-catolice cu 60%, şi numai în rân oresoere de 13 fonduri. străinii, alegând dimpreună ou oei cari au este contrară intereselor triplei alianţe. Ur
dul al 5-lea şoâlele poporale de stat ou Averea totală a fost de 2 757,642 fl. drept de vot, numai RomâDÎ. In ceroul
27 cr. şi frcs. 8500, arătând faţă de trecut maşul lui Revertera este un om tînăr încă
56%. Dâr şoâlele confesionale ale naţiona Pedcăi a rămas în minoritate până şi fos
o crescere de peste 100 mii fl., ce a resul- şi dela 1864 a fost prim-şef de secţie îu
lităţilor? tat din adaugerea de fundaţiunl nouă ca tul deputat dietal Dr. Issekutz Maroell. Ţă ministeriul de esterne. înainte a fost ata
Şcâle cu limba de propunere maghiară Vişa II (20776.40), Filip (10000) Vişa-sti-, ranii unguri din Peeloa-maghiară luând şat pe lâugăambasadele din Oonstantinopol,
au fost 10.325 ; cu cinci ani mai înainte pendii (5500) George şi Ioan Vişa (2000) esemplu dela Români, şi-au ales numai ţă Roma, Paris, Petersburg şi pe lângă lega-
erau 9693. Şcdle mixte (cu limba maghiară) Şc61a dm Sânoel, Coşoona ş. a. rani fruntaşi, doborând pe toţi oficianţii, ţiuuea din Bucuresol. „P. L.“ enumără pos
20%; cu limbă de propunere nemaghiară Cerculariul spune, că valorea realită în Peclca-română au fost aleşi între alţii şi
ţilor celor mai multe fundaţiunl, nu e ou- turile în diplomaţie ocupate actualmente de
ce
20%, sâu 3326, dintre oarl — cji rapor P. O. Sa archimandritul Aug. Hamsea, sta
prinsă aici. Pe lângă aceea, în aoest con- bărbaţi de naţionalitate maghiară. Acestea
tul—îu 1521 limba maghiară nu s’a propus SDeot nu sunt cuprinse nici fundaţiunile reţul mănăstirei din Hodoş-Bodrog, precum sunt: Berlin, Vatican, Washington, Haga,
cu succes. aflătore în administraţia statului, cari încă şi d-1 Dr. Lazar Ghebeleş, adv. în Peolca. Miinohen, Atena, Teheran, Bucuresol, To
Numărul învăţătorilor 28.629; înainte represintă o avere destul de considerabilă. Nu mai puţin frumos s’au purtat învăţătorii kio, Sofia şi Kairo.
In numărul aoesta de 189 fonduri şi preoţii din cercul Şiriei-maghiare, unde
ou 5 ani 26.396. Dintre aceştia sciu ungu-
sunt ouprinse şi hârtiile de valore (oa obli pănă acum numai străini au fost aleşi. Po
resce 26.868, adecă 93.8% ; sciu numai pu Noi doctori în drept. în cjiua de 30
gaţiuni de regal, de rentă ş. a.), averea sin porul condus de harnioul învăţător Grofşo- Noemvrie au fost promovaţi la universitatea
ţin unguresoe 1319, adeoă 4.6% ; nu sciu guraticilor biserioî, grupate în oonspect
de loc unguresoe 443, adecă 1.55%. Dintre după distriotele protopopesol. Mai sunt rean, a ales trei Români şi a făcut să din Cluşiă de doctori în soiinţele juridice
învăţătorii cari nu sciu unguresoe 160 fun- unele fundaţiunl mai mici, oarl pănă aourn cadă şi omul lui Banffy, baronul Bohuas, domnii: Vasile Criştmu şi Emil Ban. Aoest
sunt numai deposite, apoi fundaţiunl de şi adictul acestuia Valerian. din urmă este fiiul d-lui protopop 1. Dan
oţionâză la şcâle comunale, 251 la şcole
liturgii şi oapitale mai mici de ale unor In ourând se vor faoe şi alegerile din Zârnesel.
rom. cat:., 295 la şcdle gr. cat. 689 la şcole
biserici. sluşbaşilor dela comitat. Românii au luat
gr. or. şi 361 laşcâle evangelice.
Dintre fondurile mai mari însemnăm hotărîrea să se alâgă şi Român, căci e ne Adunarea representanţei orăşenesc!
Averea şcdlelor poporale s’a urcat de ai' I: e convocată pe cjtua de 4 Deoemvrie o.
30 de ani înooce dela 7.5 miliâne la 166 mai pomenită ilegalitatea, ca d. es. la scau la orele 3 p. m. în sala dela casa sfatului.
nul orfanal să nu se afle nici un asesor
milione. Fondul Basilitan de fl. 128.627-61 La ordinea clilei 1) Proieotul noului stat-
:
Şuluţan 416.776-93 român, oi numai străini, dintre cari unii
Şcdlele civile au 43.502 elevi. 71 Bobian 77 11 735.967.68 tut orăşenesc, 2) Proiectul unui statut al
H 71 71 nici românesoe nu sciu.
Şcdlele de fete superidre au necesitat Şcolastio 40.784-18 organisaţiunei silvice.
71 71 71 *
în 1900 cheltuell în sumă de 1,359.000 n Dănuţ 77 77 31.936-46
de pensiune a prof. 42.946-44 în comitatul Caraş Severinului alege Pentru masa studenţilor român!
oorâne. 71 71 71
de liturgii 10.406-37 rile s’au început Joia trecută şi s’au termi din Braşov a mai contribuit în memoria
îl i) 71
Din oonspectul preparandiilor raportul Catedralei 35.571-93
77 y) 77 nat Sâmbătă. In Lugoşul român s’au dat cu ferioitului I. Bureţia 10 por. D-1 căpitan P.
relevâză împrejurarea, că la unele din ele, Alutan 13.233-12
44
77 f) 77 totul — spune „Drapelul — 385 voturi. Banda (la fondul „Haralaml ie T.Stănescu
u
ohiar şi la cele de stat, ocupă teren candi fl Simu 77 22.656-20 Au fost aleşi 3 Români. In Găvoşdia, unde pentru masa studenţilor). — Primâscă no
daţii nemaghiâri. La preparandiile de stat fl Seminarial 7ţ 77 93.969-12
Cipariu 28.914-: 6 prootsul verbal despre alegere s’a redigiat bilul donator cele mai vii mulţămite. —•
numărul candidaţilor de învăţători maghiari 71 71 77
deficienţilor 25.793.-52 în limba română, au fost aleşi 3 Români. Direcţiunea şcdl. medii gr.-or. române.
fj 77 77
a soăcjut dela 71°/ la 67% (tot atunci ur- premiilor 12 802-22 In Vecsehaz au reuşit 4 Români; în Meha-
0
71 71 17
cându-se uumărul proporţional al candida viduo-orfanal 160.400-49
j) TI n dia lista română a căcjut, în Sacul au reu Deputatul Wolf, renumitul obstruc-
ţilor români şi ruteni); la preparandiile 77 oonvict. de băieţi 77 77 18.558-95 şit 2 Români. ţionist şi matador al mişoării „Los von
evangelice a căcjut dela 51% la 37%. (tot 71 Papfdvi V 77 20.755-10 Rom , şl-a depus cailele acestea mandatul
u
Mitropoliei 500.521-43
atunci s’a uroat numărul elevilor germaul 71 77 77 de deputat în „Reichsrath“ şi „Landtag“. Mo
Vişa I 9.650-35
şi 'slovaci). La totalitatea preparandiilor ff Bal di 77 77 11 696-60 SOIRILE DILE1. tivul acestei renunţări surprincjătore a unui
pentru învăţători, numărul elevilos ou limba Lâday TI 77 10212-70 deputat, care stătea în zenitul activităţii
71 77 7)
maghiară a soăcjut dela 62% la 59%, în f^ br. Urs 77 77 25.293 61 — 19 Noemvrie v. sale parlamentare, este de natură privată şi
schimb uroându-se numărul elevilor ger 71 Vişa II 77 71 20.776-40 „Agitaţie între Români . Sub acest forte scandalâsă. piarul „Vaterland din
14
44
Filip 10000 —
mani şi români. 71 77 71 titlu „M. Sz. aduce scirea sensaţională, Viena comentând aoest pas al lui Wolf re
a
Şcdle medii au fost 197, dintre cari ou Am lăsat nepomenită fundaţiuDea reu- că Românii din Transilvania se pregătesc levâză campania întreprinsă de Wolf con
limba de propuuere maghiară 276. Dintre uianei de asigurare contra focului, despre la luorurl mari pentru primăvară. Condu tra moralei lui Liguori. „Ai fi credut —
care în acelaşi oercular, aflăi m date şi mai
oei 3673 profesori numai 22 nu soiu ungu- cătorii lor întreţin acuma contact frecuent cjice „V. —că cine soie ce model de mo
w
nouă, publicându-se raţiocimile pe 19C0
resce, âr 54 sciu puţin unguresoe. Numărul -m tinerimea din Budapesta, oare la rândul ralitate este şeful pangermanilor, când oolo
şi raportul direcţiunei despre mersul afa
total al elevilor dela şcdlele medii a fost cerilor. său are relaţiunl ou tinerimea din străină vedem, oă-şl sfîrşesoe cariera politică, silit
de 58.022. In raport cu numărul popora- tate. Prooederea lor este tot cea obicinuită a-se retrage ohiar de cătră partisanii săi,
înfiinţată abia de 3 ani — 1 Iulie
ţinnei cel mai mare număr proporţional îl misteriâsă, pe sub pământ (aknamunka), aşa cari nu vrâu să mai tolereze în mijlocul lor
1897 — are în asigurare realităţi biseri
arată la şoâlele medii elevii de religinnea cesc! şi şoolastice de 762294 fl. pentru oarl oă nici Românii înşi-şl nu sunt orientaţi, pe un om imoral prins în flagrant de
u
mosaică (22'6%). ar fi fost să înoasseze aprâpe la 6 mii fl... afară bine înţeles de conduoătorî. „M. Sz.“ adulter .
preţiose şi împodobite cu broderii artistice, dem pe primul părete cina cea de taină jurării, oă marele geniu britan şedea cu de lucrările călugărilor şi colabora la tra
împrumută sărbătorilor lor un oaracter pi cu figuri în mărime naturală, opera lui Pier predilecţie în mijlooul lor. ducerea englesâsoă a uuei gramatici arme
toresc de un farmeo particular. Antonie Novelli, pdte cea mai bună operă Este cunoscut, oă lordul Byron în nesci, preoum şi la traducerea şi editarea
Visitatorul pâte fi sigur, că în mănăs & acestui maestru italian. timpul petrecerei sale în Veneţia (1817, unui manuscript, care conţinea corespon
tirea de pe San Lazzaro va fi primit în Cumoă tipografia mănăstirei este un 1818, 1819) intrase în relaţii de amiciţie denţa apocrifă a apostolului Paul cu pres-
mod ospitalier. După-ce ai părăsit gondola, model ca aranjament, am relevat’o deja; cu oălugării din San Lazzaro. Lordul luâsa biterii comunităţii din Corint. Cum oă ar
oare rămâne la intrarea în curte, păşesol ea luordză cu deosebire cu caractere ori chiar hotărîrea să înveţe limba armendscă, fi pătruns în tainele limbei armenesoi, nici
n coridorul crucei împodobit ou flori şi entale şi lucrările eşite de aici au obţinut care pe lângă limba bascioă este cea el singur nu o afirmă, dâr cu classioa lui
bosohete, unde eşti primit de un preot îm la esposiţiile din Paris, Londra şi Florenţa mai grea limbă în Europa. El oredea, oă engiezâscă, e cert, le-a fost util oălugă-
brăcat în haine lungi, negre. Aoest preot medalii de ondre. In acdstă tipografie nu în concentraţiunea spirituală, ce i-arfi pro- rilor.
face pe ciceronele amabil, conversând în se tipăreso numai cărţi religiose sdu bise- curat’o o asemenea ocupaţiune, va găsi o Contactul cu evlavioşii călugări din San
limba visitatorului. Germanul tot-dâuna gă- ricescl, oi şi operele soienţifice ale acade contrabalansare a decadenţei puterilor sale Lazzaro a influinţat favorabil asupra forţei
sesce un conducător, care vorbesce perfect miei din San Lazzaro şi traducerile arme spirituale, causată prin o viâţă destrăbălată. creatrice a lui lord Byron, căci cu tâte
nemţesc**. nesc! ale autorilor clasici europeni (între Intr’o scrisdre a sa adresată prietenului episâdele de destrăbălare fără margini, cu
Primul lucru, pe care trebue să-l vi- alţii Goethe, Byron, Raoine, Oorneille, Thomas Moore spune, că acâstă mănăstire care s’a ilustrat cât timp a stat în Veneţia,
siteze oine-va, este biblioteca, căci como Ohateaubriand). a reunit tdte părţile bune ale cohabitaţiei totuşi aici a produs unele din cele mai
rile bibliografice adunate aiol — ou deose Biserica zidită întâiti şi mănăstirea au călugăresc!, fără să aibă însă şi părţile rele. mature şi mai renumite creaţiunî poetice
bire în oeea-ce privesce limbile orientale — fost ruinate în parte printr’un incendiu la Aranjamentul curat şi oomod, inima blândă ale sale, aşa cântecul IV, incontestabil oei
sunt fără păreche. Numai manusoripte vechi 1883. Ea a fost însă zidită din nou con şi evlavia neprefăoută a savanţilor preoţi, mai frumos, din „Childe Harold“, naraţiu
44
armenesoi sunt aici peste 2000, partea cea form planului original, având 3 năi în aşa îî proouraserâ oonvingerea — cum spune nea capriciâsă „Beppo , în oare zugrăvesoe
mai mare a manuscriptelor armenesci, oe numitul stil al goticei italiene, cu nuanţe biograful său german Felix Eberty, — că cu atâta măestrie viâţa veneţiană, „Oda
14
s’au oonservat peste tot. însă şi alte ra din stilul roman târdiu şi motive deoora- în mijlocul acestei lumi stricate mai esistă cătră Veneţia , şi primele cântece a celei
muri sunt bine representate, după cum ne tive orientale. şi o altă lume mai bună şi-i făcea bine mai mari şi mai geniale dintre operele
44
putem convinge aruncând o privire asupra Biserica şi mănăstirea sunt situate în inimei sale, când se putea retrageîn singu sale, „Don Juan .
restului biblieteoei şi a colecţiilor, ce se mijlocul unei frumose grădini, din care nu rătate, măcar pentru câte-va oesurl, oa să („U. L. u. M“) Oniţâ.
găseso aiol. lipsesc nici măslinii, aşa numiţii „măslini respire în aoest mediu o atmosferă spiri
u
In refectoriul, vecin cu biblioteca, ve ai lordului Byron , spre amintirea împre tuală sănătâsă. El se interesa de apropo
