Page 75 - 1901-11

Nr. 257—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

0 întrebare statistică. D-lIonBibi- dâr tâte acestea nu te oompensâză în de- Bismarck si Bleichroder. Dr. Brouardel este tot pentru seoretu
eesou, oonsilier oomunal (Buouresel)lucrâză la ajuns pentru lipsa subiectului dramatio. Aşa > Drofesional, admite însă oertifioat medical,
în cartea de curând apărută a lui
o operă, statistioâ, prin care Toesoe să des- şi oelelalte tj' are * oerut de soorii în momentul logodnei. Acest
Robert von Keudel „Amintiri despre prinţul
oopere oansele, cari se manifestă în ores-
Concertul Reuniunei române de cân­ u oertifioat însă să nu fie dat de medicul
cerea vegetală (prin nasoere) a populaţiu- tări. Atragem atenţiunea oititorilor noştri şi prinţesa de BistnarrJc , găsim următorul curant al oasei, oi de un alt medio strein,
nei Buourescilor. Se soie, oum-oă pănă la pasagiu interesant asupra relaţiunilor dintre
asupra concertului, oe-1 va da reuniunea £tă opinia generală a medicilor fran-
1881 populaţiunea Buonresoilor deseresoea, Bismarck şi Bleichroder.
nâstră de cântări mâne, Marţi, în sala Re­ 0 oesî în oestiunea acâsta, despre oare s’a
ir dela 1881 a început a cresce dând fia- „Printre personale, (jio R* v- Keudel,
dutei. Programul l’am publioat deja şi re­ vorbit şi se vorbesoe din când în oând şi
oare an un plus între născuţi şi morţi. D-l oe erau mai aprâpe de Bismarok, se afla
marcăm numai, oă la acest, concert vor da la noi.
Bibioesou e preooupat mai cu sămă de cău­ înâă pe atunci d-l Gerson Bleiobroder, şef al ( Figaro“).
binevoitorul lor oonours şi d-nii H. Linz, v
şele, cari se manifestă prin faptul, oă nas- oasei de bancă S. Bleiobroder.
Dr. E. de Lemeny şi P. Ricbter.
oerile Românilor sunt mult mai inferiâre Capitalurile ministrului depuse în banca
Incendiul din Huşi. în nâptea de sa, nu-i dădeau aprâpe nimic de luoru, de-
nasoerilor catolicilor, protestanţilor şi mai ales SCIR1 ULTIME.
30 Noemvrie a iabuonit un violent incen­ 6re-ce era intereps ori-ce fel de speoulaţiunl
evreilor. Este întrebarea: de ce sub aceleaşi
diu în localul judecătoriei din Huşi (jude­ cu aoele valori; dâr situaţia sa faţă de casa Haga, 1 Decemvrie. In cercurile
oondiţiunl sociale şi climatologice, o parte
ţul Fâlciu). Looalul administraţiei finan­ Rotsohild din Paris îl ‘făcu să îndepliuâsoă bure de aici se crede, că Englesii
■din poporaţiune cresce mai puţin, decât
ciare, oare este alături, era de-asemenea o misiune politică. vor începe cât de curend negocieri
cealaltă ?
ameninţat a deveni prada flaoărilor, din După cum se scie, familia Rothschild de pace. Preşedintele Kriiger a de­
14
„Rhapsode de Dîmboviţa . în şedinţa norocire însă focul a putut fi localisat. Fa­ din Paris e ramifioată în Viena, Paris şi clarat, că e aplecat a încheia pace
publică anuală a Academiei francese, în anul bricatele regiei, ce se aflau în aripa loca­ Londra; dâr representautul ei în Berlin era pe basa convenţiei londonese dela
acesta a raportat membrul Gaston Boissier lului administraţiei financiare, care luase Bleiobroder. Şeful de pe atunoî al casei 1881, care garantbză independenţa
despre activitatea academiei. între altele foc, au putut fi salvate, arohiva judecătoriei din Paris, baronul James Rotbschid, avea internă a Burilor, dbr condiţionezâ,
amintesoe şi despre preraiarea cărţii „Rhap­ însă a ars ou desăvârşire. în ori-ce timp Intrarea liberă la împăratul ca afacerile esterne ale statelor bure
sode dela Dîmboviţa" a d-şârei Elena Vă- Napoleon, care-i permitea să vorbâscă liber se se pue sub control engles.
Ilusionistul Carmellini a avut cu
oărescu, şi-i face următorele elogii; „Rhap­ nu numai asupra oestiunilor financiare, dâr
producţiunile sale de Sâmbătă şi Duminecă Londra, 1 Decemvrie. Lui „Ti­
41
sode de la Dîmboviţa , este o oulegere de şi asupra politicei. Acâstă împrejurare îi 44
săra un desăvârşit succes. El e de-o neîn­ mes i-se anunţă din Pretoria: Kit-
cântece românesc!, pline de idei poetice fâoea posibil să ajungă la împăratul, prin
trecută dibâoie în jocul cu cărţi şi monede, chener a declarat, că fără trimitere
originale, în cari se simte inspiraţiunea Bleiohroder şi Rothschild, comunicări pen­
un adevărat illusionist în tot oe privesce de trupe noue, nu pote se mai în­
unui singur popor, care amestecă dragostea tru cari oalea oficială nu părea indicată.
speoialitatea lui. Mult a frapat publioul ou treprindă nimic în contra Burilor.
de-a trăi cu un fel de voluptate de-a muri.
ghicirea gândurilor şi ou acţiunea, oe care­ Pe acele timpuri, Bismarck oonsidera Belgrad, 1 Decemvrie. Erî re­
D ra Elena Văcărescu, după-oe le-a aucjit
va dintre asistenţi cerea în taină să faoă. util a cultiva ou îngrijire, prin tâte mijlo- gele Alesandru a primit pe ambasa­
oântându-se prin câmpiile ţării sale, le-a oele disponibile, raporturile ou puternicul
Carmellini s’a distins şi de astă-dată prin dorul rusesc Ţarikov care l’a asigu­
transoris în limba ei naţională, apoi le-a suveran, şi deol orecju de cuviinţă a utiiisa
eleganţa jocului său şi prin iscusinţa rară, rat pe rege despre bunele porniri
44
tradus în franţuzesce, „oăol , ne cjioe, „din­ şi aoâstâ cale de oomunicărl confidenţiale.
cu care soie să-şi distreze publicul. ale curţii rusesc! faţă de curtea ser-
tre t6te limbile, acâsta mi-e mai dragă
Misiunile, cu care Bismarok însărcina bescă. Călătoria părechii regale sâr­
şl-ml întovărăşesce cu cea mai mare graţie. pe Bleichtoder avură de resultat, oă acesta
şi precisiuue mersul gândirii mele . se simţea oa un fel de auxiliar al ministe- besc! la Petersburg se va face în
44
Din Sătmar. Ianuarie anul viitor.
Atentat asupra unui preot. Pusou riului de esterne prusian.
— 28 Noemvrie. Natural, oă lumea nu putea cunâsoe
Ion din Vălişâra trăia în ooncubinat cu L i t e r a t u r ă .
Ana Mureseu. Femeia a moştenit în timpul Cu durere trebue să aduo la cunos- motivul politio al deselor sale visite la mi­
44
din urmă âre-oare avere dela un neam al cinţa on. public cetitor o regretabilă şi nisterul de esterne, şi de aceea se svonise „ Clipe de repaus de Sorcovă. Uu
im volum elegant, care pote ocupa loc pe ma­
său. Puseu, se temea acum să nu-1 pără- oondamnabilă negligenţă a unui preot ro­ adese-orl, că Bismarck se deda prin Bleich- sa orl-cărui salon. Preţul 2 corone (Pentru
sescă Ana cu avere ou tot. Din causa unor mân gr. cat., care să ne ferâsoă Dumnecjeu rbder la operaţiuni de bursă, oeea-ce de România 2 Lei 50 bauî) porto estra. Cre­
:
piedecl însă, matrioulantul n’a vrut să-i a mai fi repetată şi de alţi preoţi de prin fapt nu s’a întămplat nicl-odată. dem a fi de prisos a mai recomanda în
cunune civil, Pusou atunci s’a adresat părţile nostrp. Bismark prea de multe-orl s’a espri- special acâstă nouă apariţie literară. In
preotului Moga Vasile. Refusat fiind şi de In 26 Noemvrie a trecut la cele vecl- mat, oă e cu totul nepermis a se folosi de acest volum găsim un limbagiîi frumos ro­
preot, s’a hotărît să-şl răsbune. El a sărit nioe în comuna şvăbâscă maghiarisată Mezo- cunosoinţele sale asupra situaţiei politioe mânesc şi nişte povestiri scrise cu atâla
spirit, încât cartea odată luată în mână,
cu un cuţit asupra preotului şi l’a rănit grav. Petri, filiala parochiei române gr. cat. de spre a se deda la speoulaţiunl: un ministru, nu o mai pui jos, până nu ai cetit’o totă
Venind şi servitorul IonTrifan în ajutorul Resigbea, d-l Vasiliu Şitău, român gr. cat., cjicea el, oare s’ar deda la aşa oeva, ar oâ- Se p6te procura la Tipografia A. Mureşianu
stăpânului său, Pusou l’a rănit şi pe acesta pensionar şi posesor, om iubit de tâtă su­ dea fatalmente în ispita de a-se lăsa influin- pe lângă trimiterea preţului indioat plus
ou ouţitul aşa de grav, încât după câte-va flarea românâsoă de prin aoeste părţi. Fost ţat în botârîrile sale politice prin conside- 20 bani porto.
âre a încetat din V'aţă. Nici la soăparea curator al bisericei române gr. oat. de Cio- raţiunl de avantaje, seu aesavautage perso­
preotului nu este multă speranţă. mocoz în vr’o 4 rânduri, âr în anul espirat nale, şi prin urmare n’ar putâ face poli­ Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
44
aşeejându-şî domiciliul în oomuua Mezo- tică bună .
Un proprietar de mine de aur că­ Petri, ca atare a fost membrul comunităţii Redactor responsabil: Traian PI. Pop.
lugăr. în mănăstirea St. Andrei de pe
biserioescî de Resighea şi avâ să-l îmor- Secretul profesional la medici.
muntele At.hos a murit nu de mult milio­
menteze preotul de acolo. Biuroul advocaţilor asociaţi.
narul rus I. Sibiriako'w în etate de 40 ani. S’a discutat de multe-orl, dâoă D’ar fi .........................................................................................................................................................................................................................................uimii
Dâr ce să vedt? Credincioşii români
Sibiriakow era o figură originală în viaţa bine a-se deslega medioii de secretul pro­ C. Rădulescu,
veniţi de prin depărtare pentru a asista la
socială rnsâscă El şl-a întrebuinţat imen­ actul funebru, s’au umplut de indignare, vă- fesional în anumite caşuri, oum e d. e. în- fost procuror şi judecător de tribunal, şi
sele sale averi numai pentru binefaceri şi surâtârea.
cjend pe plebanul şvăbeso apropiindu-se de Nicolae Andrei Popovici,
pentru răspândirea culturei. El a întemeiat Oând medioul, oare a ourarisit pe
casa mortului, unde imediat a început pro- doctor în drept, tost magistrat,
universitatea din Tomsk, a creat societatea unul sâu altul din tinerii, cari au de gând
hodirea. Şi atunoî să fi avut inimă de se angajâză a pleda înaintea tuturor ins­
geografică ost-siberiană, a montat mai multe să se căsătorâscă, scie oă au suferit şi su-
piatră, încă ai fi fost sbuciumat de durere tanţelor judecătorescl din România,
espediţiunî sciinţifioe, a înfiinţat un insti­ fer de o bâlă, oare pâte deveni fatală în
văcjend şi autjind suspinele bieţilor RomâDÎ procese de ori-ce natură, eseoutărl
tut anatomic în Petersburg şi a editat o conseoiuţele sale nrin căsătorie, ar fi dator
adunaţi să-i dee defunotului onârea cea mai de botârîrî şi creanţe.
mulţime de opere cu cheltuiala sa. Ca fi­ — 4'° unii — să intervină şi să împedece
de pe urmă. Bucurescl, strada Smârdan 53.
lantrop Sibiriakow a făout luorurl de ne- asemenea căsătorii. Pentru a-se putâ căsă­
Ţi-se sfâşia inima aucjind bietul popor ■wrv/vvvvvvn/vvvvvvvvvv
oreejut. El a dăruit miliâne pentru scopuri esolamând: O! dâoă nici un domn Şitău, tori deci — 4i° unii — ar fi necesar, ca
de binefacere. Ca doctor în drept, dela uni­ tinerii să presente alăturea ou biletul de
acela, care a făcut atâtea milostenii ou cei
versitatea din Petersburg, el era un mare spovădanie şi un certificat medical, care să Cultivatorilor
lipsiţi, acela care a jertfit atâta ostă-
amio al studenţilor. înainte de asta on arate, că sunt deplin sănătoşi, ast fel, oă de
nâlă şi bani pentru prosperarea paroohiei
oâţl-va ani s’a retras oa călugăr în mănăs­ urmaşii lor nu vor fi espuşl unor b61e ere­
române Ciomoooz, oât n’au jertfit toţi oara- Sămânţă de trifoii!
tirea Sf. Andrei din muntele Ath.os, unde ditare.
torii aoe9tei biseriol într’o jumătate de se- 5
a repausac tjdel© acestea. Suma totală a Cestiunea acâsta fiind sulevată în tim­ -t din
ool — el să nu merite să fie petrecut la
banilor daţi pentru scopuri filantropice de pul din urmă îu Paris, o damă cu numele
cele veolDice de un preot român în limba Comitatele Braşov şi Hâromszâk.
repausatul, seridioâ la 30 miliâne de ruble. Bertha Mendâs şi-a luat ostenâla a face o
în care s’a născut şi pe care ou fală avor-
.anchetă în privinţa acâsta, intervievând pe în unele ţinuturi ale comitatelor
bit’o? Şi pentru-ce ! — Pentru-oă preotul de
44
„Florika Szerelme aşa se numesce o mai multe somităţi din corpul medical din Braşov şi Hâromszek r e c o l t a d e
Resighea de a oăreia iurisdicţiune s’a ţinut
piesă teatrală a lui Moldovâu Gergely, oare Paris. semînţă de trifoiu roşiu, bob mare
răposatul, a plenipotenţiat pe plebannl şvă­
s’a represeutat la teatrui poporal din Buda­ Profesorul Debove, deoan al facultăţii
beso de Mezb-Petri să-l înmormânteze, în anul acesta au fost deosebit de bună,
pesta Sâmbăta trecută. Subieotul este luat de medicină, a răspuns damei cu un cate- astfel, că pentru semînţa de trifoii! din
Dâr ore din ce pricină? Impiedeoat
din viaţa poporului român dela munte. Re- gorio nu. „Să nu atingem tradiţia — a cj'8 părţile acelea plătesc preţ mult mai
a fost dela acâsta prin morb său alt-ceva?
oensenţii diarelor maghiare sunt unanimi Debove. — Discreţiunea nâstră este şi tre­ mare, ca pentru semînţa obicinuită
Dâoă sfinţia sa era împiedecat prin vre-un
44
•în a constata, că piesa este lipsită de ao- bue să rămână inviolabilă .
incident, pentru-oe n’a avut bunăvoinţa şi şi anume din ţinuturile indicate pentru
ţiune, relevâză însă „meritul autorului de-a Dr. Keynier a spus între altele: „Nici
44
tactul de a ruga pe vr’un confrate al d-sale TMFOltj B&OŞIU
fi pus în gara Românului ardelean limba, într’un "chip nu pâte fi absolvat doctorul
din apropiere să săvîrşâsoă înmormântarea, după calitate p e n t r u 100 Kilograme
maghiară. „A pus acea rassă frumâsă a de mutismul său. Iusă fiind-oă cestiunea e
căoî, eu ored, că s’ar fi angajat cu plăcere 48—52 11. primită acolo şi plătită.
Românilor ardeleni să vorbâscă în melo- pusă la ordinea cailei, scriitorii ar faoe un
orl-care la înmormântarea acestui brav fiu Rog a se trimite probe mai mari,
diâsa limbă maghiară, aşa oă dintr’o dată luoru folositor, stigmat,isând, oum merită pe
al biserioei şi naţiunei. indicându-se şi cantitatea d i r e c t l a
i-am ouprins pe toţi în inima nâstră. Ne-au iniaerabilii, cari se căsătoresc, când soiu,
De9tăinuesc acest cas pentru a nu f i r m a m e a î n B U D A P E S T A .
44
interesat obioeiurile lor, am plâns la aucjul că sunt bolnavi .
se mai repeţi prin nici un preot român
oântecelor lor jalnice şi ne-am înfiorat vă- Dr. Lannelongue, preşedintele societă­ EDMUND MAUTHNER,
gr. cat., care ţine cu sfinţeniă la demnita­
<jend isbuonirile lor bărbătesc! — cjioere- ţii tuturor medicilor din Francia (10.000 la comersant de seminţe al curţii c. s. r.,
44
tea sa de preot român.
censentul lui „Bp. H. — „Egyetârtâs număr) a (ji*: Stimez secretul profesional. Budapest Vii Rotenbiller uteza
44
44
spune, oă obioeiurile (a-Be face frate de Un consângean. Medioul, dâoă ar vorbi,, ar face un rău mai *8 gzAin.
cruce, răpirea de fete), dansurile, cânteoele mare, deoât, dâoă taoe. Din parte-mi sunt
eto. sunt interesante momente etnografice, pentru secretul profesional cel mai absolut.