Page 77 - 1901-11
P. 77
REDACŢIUNEA, ,gazeta* iese în flăcare di.
Aâiinistrfinnea şi TiDOgrafla Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
Pe un an 24 oor., pe şise luni
Braşov, piaţa mare nr. 30. 12 oor., pe trei luni 6 oor.
Sorisorî nefrancate nu se pri N-rii de Duminecă S fi. pe an.
mesc.— Manusoripte nu se Pentrn România şi străinătate:
retrimit.
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, pe şiso
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
ss prlmeso la Admlnlstrajlune tn N-rii de Duminecă 8 franol.
Braţov şi la ormătftrelo
Se pronumeră la t<5to ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: oiele poştale din întru şi din
în Vlona : la N. Dukos îiachf., afară şi la d-nii colectori.
Hux. Augenfeld & JEmeric Les- £ 5
ner, Heinrioh Schalek, A. Op- Abonamentnl pentrn BraşcT
pelik Nachf. Anton Oppelik. Administrafiunea, Piaţa ntaie.
In Budapesta: la A. V. Gold- TSrgul Inului Nr. 30, etaşiu
berger, Kkstoin Bemat,- Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şese
Leopold (VII Erzsâbot-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 coi.
P R E Ţ U L I N S E R Ţ I U N I L O R : Cu dusul în casă : Pe un an
o seria, garmond pe o colină A N U L L X I Y . 24 oor., pe 0 luni 12 o., po trei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 cordne. — Un osemplar
Publicări mai dese după tari- 10 bani. — Atât abonamentele
iâ şi învoială. — RECLAME pe cât şi inserţiunile sunt a se
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti înainte.
Nr. 258. Braşov, Mercur! 21 Noemvrie (4 Decemvrie). 1901.
Din causn, sfintei sărbători (le mâne, Mier ceva cu acest parlament, şi s’a de Ambasadorul austro-ungar la modifica proiectul guvernului în aşa fel, ca
curi, Intrarea în biserică, diarul nu va apăre preşedintele Roosewelt. Din Washin-
dat cu idea disolvărei lui. comerciul pe termin blanc să fie cu de-
pănă Joi sera.
Ce aştâptă Koerber dela desol- ton se anunţă: piarele publioă amănunte săvîrşire suprimat, âr bursa de producte să
vare în împrejurările actuale, egreu despre visita, ce a făcut’o ambasadorul aus- fie supusă unei reforme. Proiectul respec
Sityaţiunea în Austria. de-a ghîci, deâre-ce alegerile în tro-nngar Hemqerulltr la preşedintele Sta tiv să fie presentat guvernului în timp de
Austria cu anevoie pot fi influinţate telor Unite Boosewelt, care l’â primit în sala şâse săptămâni. Acâstă moţiune a lui Ha-
S’a părut un moment, că crisa de ocârmuire în măsură, ca să se albastră a Casei albe. Ambasadorul a co genliofer a fost primită cu 203 voturi con
parlamentară, ce acum cu ocasiunea potă schimba fisionomia parlamen municat preşedintelui urările monarcliului tra 7.
desbaterei budgetare a isbucnit din tului şi să iâsă o majoritate com Francisc Iosif şi a esprimat satisfaoţia asti-
nou în Austria, se va resolva în pactă în favorul guvernului. Este pra raporturilor amicale cu Statele-Unite.
bine. Conferenţă şefilor partidelor însă deja serios ventilată cestiunea Preşedintele l’a primit fârte amical şi a O „acţiune politică^.
a
din cameră a lăsat încă loc acestei disolvării „Reichsrat -ului şi o dove- răspuns cu prevenire la cuvintele ambasa
în numărul cel mai nou al „Deştep
speranţe, deşi, cum seim, n’a avut desce şi următorea împrejurare. dorului, desminţând prin acesta tot-odată
tării diu Cernăuţi, găsim nisoe destăinuiri
un resultat positiv. De atunci însă Vinerea trecută s’a ţinut în faimele răspândite despre 'pretinsele rapor
interesante asupra celei mai nouă „acţiuni
mersul desbaterilor parlamentare, Viena un mare consiliu al corânei, turi încordate între Austro-Ungaria şi Sta
44
politioe a deputatului pactist Dr. Floria
apoi consfătuirile ce le-a avut mi- la care au luat parte miniştrii co tele-Unite, faime colportate din incidental,
nistru-preşedinte Koerber cu mata muni şi miniştrii austriac! şi ungari. că în camera austriacă nu s’a făcut amin Lupu ou deputaţii pangermani din „Reichs-
44
râth privitâre la Bnoofdna. Mai multe foi
dorii cehi şi germani, dovedesc din Acest consiliu, se asigură, s’a ocu- tire despre mârtea lui Mac Kinley, ceee-ce
germane şi chiar unele foi române din Re
cji în cji mai mult lipsa ori cărei dis- oat de preliminarul budgetului co se atribuia ministrului comun de esterne
posiţiunî a partidelor naţionale com mun pe anul 1903 şi de convocarea Goluchow-ki. gat au oomunicRt soirea aoâsta, însoţindu-o
batante de-a amâna fie şi numai delegaţiunilor în anul viitor. In le de comentarii şi vorbind despre o apro
provisoric realisarea pretensiunilor gătură cu amintitul preliminar stau Svonurî sensaţionale din Ro piere între Românii bucovineni şi Germanii
44
lor, ce le consideră de neîncunju- marile cerinţe, ce se fac din nou mânia. înainte de asta cu oâte-va cjile radicali din „Reiohsrath .
44
rabile. oentru înmulţirea armatei şi perfec diarele au reprodus o scire din „Vossisohe Faţă de „acţiuuea numitului deputat
{
Cehii au declarat verbal şi în ţionarea armamentului ei. Zeitung trimisă din Bucurescî şi publioată român, clubul român parlamentar a lansat
44
scris, în presă şi prin consfătuirile De ce cercurile competente se ou reservă, oare spunea, că starea sănătăţii o desminţire semiofioiâsă şi în foile vienese
a apărut un comunicat spunând, că despre
lor, ca pănă ce nu se vor primi din îngrijesc de pe acuma de budgetul principelui moştenitor n’ar fi satisfăoătâre
o asemenea apropiere nu pâte fi vorba,
partea guvernului şi a Germanilor comun pe anul 1903, când acest şi că de aceea s’ar discuta schimbarea para
postulatele lor, relative la limba ofi budget pe anul viitor 1902 a fost grafului constituţiunei relativ la regenţă şi fiind-oă Românii bucovineni, cari stau pe
cială internă cehică şi la înfiinţarea deja stabilit? afară de acâsta s’ar vorbi şi despre disen 3asa principiilor autonomiei depline a re
unei universităţi cehice în Briinn, S’a pus întrebarea de mai sus siuni, ce ar esista intre principele moşteni gatelor şi ţărilor şi a egalei îndreptăţiri na
nu pbte fi vorba de pace. Germanii şi s’a cjis, că numai aşa se pâte es- tor şi soţia lui. Ou privire la aceste soiri ţionale, nici când .nu pot recunâsce de le
1
la rondul Joi , OLT toto propunovilo la nhon nvomat.nră eriie. ce se gală supremaţia unui singur popor,
părere prevenitbre, ce le-au făcut da stabnirei budgetului pe anul I9U0, din viena a adresatredactorului-şet al cjiarnlui dent vienes al 4 iaru Di „Independance Bou-
şi dintre cari cea mai importantă că în cercurile diriguitâre se pri „Pester Lloyd“ şi altor c^iare o scrisâre da tnam' din BuoureRCÎ spune, că baronul
i
este aceea de a-se ţină conferenţă vesc ca sigură disolvarea parlamen tată din Viena 30 Nov. a. o. de următorul cu Vpsilco i-a adresat o epistolă în oare face
44
comună la Crăciun, dau se se cu- tului austriac, din care causă s’a prins: „piarele din Berlin „Loealanzeiger declaraţiun^a, că Românii din Bucovina nu
44
născă şi ei din ce în ce mai hotă- ous încă de acum în lucrare pregăti şi „Vossische Zeitung răspândesc deja de pot renunţa nicî-când la punctul lor de ve
rît, că nu sunt dispuşi a consimţi rea şi asigurarea delegaţiunilor vii- mai mult timp prin corespondenţii lor din dere referitor la egala îndreptăţire a naţio
la pretensiunile Cehilor. târe şi a budgetului comun pe anul Bucureştii Krann şi Kutschbach soiri false nalităţilor; consciinţa naţională e prea des-
In cameră au început se resară 1903. şi minoinâse, cari în opinia publică a Ro voltată în ei, decât să se pâtă subordina
din nou cu profusiune propunerile De o parte se impun grave ce mâniei au produs adâncă şi justă indigna- altui popor, aoâsta ar fi cea mai mare gre-
de urgenţă, şi ministru-preşedinte rinţe pentru apărarea monarchiei, ţiune- Ultimele faime, cari depăşeso orl-ce şală, ce ar coraite-o Românii şi ei şi-ar
Koerber nu-şî mai dă nici o silinţă cari pretind nouă jertfe dela popore, margine, ou drept cuvânt au revoltat pe săpa înşişi mormântul, dâcă ar căuta prie-
de-a stărui pe lângă propunători, să de altă parte mersul lucrurilor înă guvernul român. Eu sunt însărcinat a-le tinie cu pangermanii. Br. Vasiloo nu se
şi-le retragă. El s’a săturat de-a mai untru devine din ce în ce mai ne desminţi în tâtă forma şi în calitatea mea pole reţine de a nu face şi o imputare ne-
face acâsta, fiind că nu mai vrea să sigur şi mai critic. de ministru plenipotenţiar al României în justă partidului naţional român dicând,
dea în schimb promisiuni de tot fe Acâsta este situaţiunea, ce se Au.stro-Ungaria apelez la ospitalitatea sti că prin „agitaţiuni haine a contribuit ca
44
lul acelor propunători. De aceea în oresentă acjî, şi orî-cine va recunâsce, matului Dv. tjiar, rugându-Vă să aoordaţ!
guvernul să nu ia în considerare tâte dorin
conferenţă generală a şefilor de par ca nu e nici decum prietinâsă. un loc acestor rânduri. Primiţi eto. Emil
ţele Românilor.
tid Koerber a declarat categoric, că I. Ghica . a
a
„Deşteptarea din Cernăuţi se ocupă
nu se va mai interesa pentru retra Consiliul de coronă, ce s’a ţinut, la loc de frunte cu gestiunile acestea şi
gerea propunerilor de urgenţă ;va(jă Mandatul baronului Gagern. în 14
în Viena în de 29 Noemvrie sub pre- după-ce blamâză „acţiunea deputatului
parlamentul, cum se va feri de pre tre mandatele atacate prin petiţie era şi
şedinţa Maj. Sale s’a ocupat — după cum Dr. FI. Lupu revine la comunicatul clubu
siunea, ce se face asupră-i şi gri- telegrafiază corespondentul vienes al diaru- maudatul deputatului poporal, bar. Gagern, lui parlamentar, de care am amintit mai sus.
jescă partidele însă-le ca să se potă lui „M. N. N.“ — cu înmulţirea armatei oare a fost atacat pe motiv, că baronul „în oadrul principiilor politice funda
trece odată la ordinea cjilei. abia în Ianuarie n. c. a depus jurământul
permanente. Ministrul de răsboiii a oerut mentale de cari este condusă politica Ro
Guvernul nu păte isbuti de-a mijlâoe pentru înfiinţarea a 100 de bata- de oetăţân ungar şi prin urmare n’are mânilor din Bucovina în deours de peste
scote la liman pe cale normală li liâne. Deşi toţi miuiştri au recunoscut ne dreptul de a-şl pune candidatura, decât jumătate de seool — cp „Deşteptarea —
44
00
niştită proiectele sale de lege. Dâcă cesitatea înmulţirei armatei, oa doi miniştri după 10 ani. — Curia a anulat mandatul comunicatul are liniamentele corectitudinii.
propune un proiect se paralisâză des- de finanţe au făout oposiţie din causa ma lui Gagern, pe motivul invocat. Principiul autonomist este şi astăcjt domi
baterea lui prin aducerea de propu rilor cheltuell. Nu s’a adus nici o hotărîre nant, nu numai la politicianii mai bătrâni;
nerî de urgenţă. Acum e la ordinea şi se crede, că ministrul de răsboiii îşi va Comerciul pe termin blanc. el se află esprimat şi în programul partidului
cjilei propunerea, ca camera să facă mai reduce pretensiunile. Consiliul de co Este cunoscută speculaţia fără suflet, ce se poporal, deşi la noi în o formă clausulată,
o manifestaţie de simpatiă pentru ronă s’a ocupat apoi cu cestiunea tunurilor face pe socotâla agricultorilor cu comerciu care sună: „Pe terenul politie vom lucra
Buri. De sigur că şi acâsta va da nouă şi ou reorgauisarea artileriei. pe termin (Blanco Terminhandel). In Aus la desvoltarea autonomiei ţării, cu condiţia
de lucru camerei în decurs de vr’o
tria s’a elaborat un proiect de lege, care însă, că esisteuţa nâstră naţională ne va
două trei şedinţe. Anectarea Bosniei şi Herţego- vizâză reforma acestui comerciu. Toţi de fi garantată . Clausula se înţelege de sine,
44
Odată vine o propunere de acâsta VÎnei. „7iappel* din Paris publioă soirea putaţii însă, cari ţin mai multla sărmanii ţă oficî nu se pâte pretinde dela un popor, ca
din sînul radicalilor germani, altă ce cji ce, că o primesce din Viena, spunând, rani esploataţl, de cât la jidovii speculanţi să susţină lupta pentru un prinoipiu politic
dată din sînul Cebilor, şi aşa mai că în dilele proxime Austro-Uugaria va sunt de părere, că nu reforma, ci abroga din dragoste pentru abstracta lui valâre;
departe. Radicalii din ambele tabere avisa puterile despre anectarea formală a rea acestui fel de comerciu şi cassarea au popârele luptă în prima linie pentru esis-
sprijinesc tendinţele de trăgănare a Bosniei şi Herţegovinei. Soirea trebue însă tonomiei bursei de producte este necesară- tenţă ca popor şi ca naţiune.
desbaterilor, âr când e vorba de răs primită ou reservă. Agricultorii nu vor să suprime comerciul „Pănă astăcjl principiul politio auto
punderea pentru acâsta stare de lu real efectiv, ei oer numai înlăturarea co- nomist nu este abrogat şi este obligător
cruri, un partid bagă vină celuilalt Din „Reichsrath . Conducătorii meroiului pe termin blanc. pentru toţi acei, cari se pretind a fi repre-
u
Stagnarea în lucrările parlamen partidelor stângei din „Reiohsrath au luat In şedinţa dela 29 Noemvrie s’a pre sentanţl ai poporului român. Dr. FI Lupu
44
tului a avut deja o urmare forte se hotărîrea să facă tot posibilul, ca proviso- sentat de oStră deputatul Hagenhofc o mo a depăşit dela acest principiu şi este da
riosă. Guvernul Koerber a început riul budgetar să fie votat în proxima şe ţiune de urgenţă, oare cere, ca comisiunea toria celor-oe l’au afişat candidat., ca să
să despereze de a mai pntâ face dinţă a parlamentului. agricolă din „Reichsratb să fie însărcinat a tragă tâte consecuenţele, oăcl ei sunt res-
44
