Page 78 - 1901-11

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 258 —1901.

punjătorl înaintea naţiunei pentru faptele rale — pe dâmna Luisa Popescu, de cassieră
ţele Internatului-Orfelinat şi însăroinâză co­
protejatului lor. a Reuniunii şi de eoonâmă a Internatului- mitetul, ca în decursul anului 1901/2 să se SOIRILE DILEI.
„Şi noi stăm pe basa egalei îndrep­ Orfelinat pe dâmna Elena Sâbăăeanu, de ocupe cu afacerea aoâsta şi să vină înain­ — 20 Noemvrie v.
tăţiri a popârelor, preoum şi a drepturilor secretar pe domnul Lazar Nastase şi de tea adunării generale ou propuneri preoise.
Archiducele JFrancisc Ferdinand
nostre istorice. Programul partidului popo- bărbaţi de încredere pe domnii Petru Nemeş, După acâsta dâmua cassieră Elena Să- 4are
ral-naţional respinge tendinţele agresive George B. Pop, Vasile Voina şi Andreii! bădeanu raportezi despre starea cassej. Din şi uniforma. Mai multe 4 berliuese
faţă de naţiunea nâstră, special cxpressis Bârseanu. In aceeaşi şedinţă comitetul a să­ acest raport se constată, că averea Reuniu­ anunţă, că arohiducele Francisc Ferdinand,
verbis tendenţele agresive ale Rutenilor, şi vârşit un act umanitar, acordând fetiţei or­ nei la finea lui Ootomvrie 1900 a fost de presumptivul moştenitor de tron, s’ar fi pre-
cjice: „ue vom ataşa în lupta acesta acelor fane Aneta Baboianu un ajutor de 250 co­ 90112*72 corone, âr la finea lui Ootomvrie sentat deunăjl în civil la împăratul Wil-
naţiuni, caii ou noi împreună au a se apăra râne, ca să se perfecţioneze într’un atelier 1901 averea Reuniunii s’a urcat la 91656.57 liebn, oare primindu-1, purta uniforma de
în contra aceluiaşi duşman etnic . Din acest de model din Viena, în meseria croitoriei. oorone/deol cu tâte [spesele pentru aranja­ general austro-ungar. Foile impută archidu-
44
pasaj resultă clar, oă o eventuală apropiere Raportul comitetului mai comunică, că în rea festivităţilor jubilare, averea Reuniunii oelui, că nu s’a presentat. în uniformă de
între Români şi Germani nu este esclusă, acâstă primă şedinţă comitetul a luat ca şi a crescut anul trecut ou 1543.93 corâne. general prusian ou cor ionul vulturului ne­
gru. Cerourile curţii Ji° însă, că archidu­
ba ea ar găsi la noi destulă prevenire. în alţi ani disposiţiunea de a-se colecta pa­ Venitele Reuniunei în anul espirat au fost
cele n’a căloat eticheta, fiind-că a călătorit
Premisa cardinală însă ar fi, ca Germanii rale pentru îmbrăcarea fetiţelor săraoe, dela de 8011.53 corâne.
în Germauia oa âspe de vânătâre al îm­
s6 nu profeseze tendinţe agresive faţă de drep­ şoâlele nâstrs. Colecta, ce s’a făcut a dat,
Urmâză la ordinea cjilei raportul des­ păratului.
turile nostre ca naţiune — oeea-oe ar ră­ mulţumită generosităţii publicului nostru, pre soootelile Internatului-Orfelinat. Fondul
mâne să se statorâscă în o formă destul de un resultat destul de satisfăcător, căci din special al aoestei instituţiunî este de 3972.58 Episcopie în Budapesta. In cercu­
positivă. îu nici un cas nu ougetăm apro­ banii adunaţi s’au procurat haine şi încăl­ corâne, âr venitele şi oheltuelile în anul rile parlamentare şi biserioesoî catolice se
pierea în chipul lipsit de respect propriu, ţăminte pentru 35 fetiţe săraoe şi s’au aju­ espirat au fost de 8505.53 corâne. vorbesce ca de un luoru positiv despre
după cum o propagă Dr. Lupu, care fără torat ou bani vre-o câte-va văduve sărmane. planul primatului de Strigon de a îufiinţa
Internatul-Orfelinat a primit în anul
ori ce scrupul este gata de a recunosce Şedinţele, ţinute. !în lunile Decemvrie la Budapesta o nouă episcooie. Primatele
espirat următârele ajutâre: a) Dela ;Onor.
vre-o supremaţie şi de a degrada naţiunea şi Ianuarie, an fost destinate numai pregă­ are de eâud a separa o parte din dome­
44
Institut de credit şi economii „Albina 400
română la rolul unui popor aservit altui tirilor pentru mărâţa festivitate iubilară, ce niul primaţial şi a-1 da noului episcop ca
corâne. b) Dela domnul Dominio Raţiu
4
popor *... s’a săvârşit în 30 Ianuarie a. c. Asupra de­ dotaţiune.
472*40 cor. c) Dela domnul fabricant Grodl
După acâsta „D se răfuesce cu br. cursului acestei festivităţi şi balul, ce a ur­
44
200 oor. d) Dela domnul I. Grădinar 30 Divorţul baronesei Mattencloit-
Vasiloo, oare, după oum văzurăm, impută mat în aceeaşi 4' sâra, comitetul nu se es-
cor. Comitetul a adus generoşilor donatori Taaffe. Mult s’a scris de acest divorţ, prin
partidului naţional că prin „agitaţiunile tinde mai mult în raportul său, oi spune
44
mulţămita Reuniunei atât în scris, cât şi pe tâte 4' 6l°' Trebue să luăm deci şi noi
ar
lui zădărnioesoe împlinirea unor dorinţe din numai, că pregătesce o broşură specială în
calea publicităţii. notiţă de el. Contesa Taafle era măritată
partea guvernului. Nu poporul român a fost privinţa acâsta, oare astădl se află sub tipar. cu baronul Mattencloit şi avea din acâstă
După rapârtele acestea secretarul ce­
provocătoru), oi „poporului i-a treout răb­ După aoâsta raportul anunţă adunării căsătorie mai mulţi copii. S’a întâmplat, că
tesce raportul comisiumi de revisiune, alâsă
darea abia când a văcjut, că nu numai pos­ resolvarea definitivă a unei cestiunî fârte baronesa fiind anul treout cam bolnavă, a
de adunarea generală din anul preoedent,
tulatele sale legitime nu sunt băgate în importante pentru Reuniune şi anume, că fost căutată dr dootornl jidov Feldmann
subscris de dâmnele Maria Oncioiu şi Elena
sâmă, oi că s’a inaugurat chiar un sistem statutele Reuniunii au fost întărite din par­ din Caşovia. Baronesa a prins dragoste de
Moldovan şi de domnii Iosif Oncioiu şi Iosif
politic de administraţia deplin duşmănos tea forului competent şi aşa afacerea acâsta, dootor şi s’a hotărît să divorţeze de băr­
Moldovan. Acest raport constată, că soco­
faţă de cele mai vitale interese ale sale, oare a ţinut Reuniunea 10 ani în agitaţie, batul său şi să se mărite cu jidovul. Două
telile Reuniunii şi ale Internatului-Orfeli­
special când a observat, că se tinde în mod este definitiv resolvată. In oestiunea aoâsta instanţe au adus sentinţă favorabilă baro-
nat, s’au găsit în bună ordine, şi pe basa
forţat la slavisarea Românilor . Organul par­ comitetul n’a putut lua nici o disposiţie, nesei, Curia însă îu şedinţa dela 30 Nov.
44
aoâsta se propune, ca adunarea generală să
tidului naţional încheie cţicend, că pe câtă deore-ce actul a sosit preşedintei imediat a anulat cele două sentinţe şi a declarat
voteze absolutoriu comitetului şi în specie
vreme nu va fi respectat faţa de poporul înaintea adunării generale. despărţirea pe 6 luni „a thoro et mensa ,
44
preşedintei şi cassierei Reuniunei. Acest ra­
român dreptul electoral, acest suprem drept Ce privesce Internatul-Orfelinat al Reu­ după care termin, dâoă baronesa mai in­
constituţional, nu va pută fi nici pace şi niunii raportul comunică, oă acâstă insti- port mai conţine propunerea, ca pe viitor sistă asupra divorţului, să facă un nou
pentru a-se cunâsoe valârea reală a averii
„agitaţiunile pomenite de br. Vasilco vor tuţiune, pentru oare Reuniunea jertfesce prooes.
44
trebui să continue ca un inevitabil eflux al partea cea mai mare din venitele averii Reuniunii, hârtiile de valâre în oarl este
simţului de demnitate jignit prin nesoooti- sale, 9e află în stare înfloritâre, oăcl esa- depusă partea cea mai însemnată a averii Populaţia Germaniei, piarul „Reiohs-
e
44
rea drepturilor oelor mai soumpe, garautate menul teoretic şi praotic, preoum'şi esposi- Reuniunii să se noteze după oursul 4'l b anzeiger publică resultatul definitiv al re­
în care se face bilanţul averii. Adunarea censământului dela 1 Decemvrie 1900 pentru
prin lege. ţia de luoru de mână, ce s’au făcut la finea
generală votâză absolutoriul propus de co- întregul imperiu german. După acest re-
anului şcolastio precedent, au dat resultate
misiune, âr ce privesce propunerea a doua ceusământ populat'* Germaniei- numără
^ .. . ---------------- .ui, ou se se consulte ou
î&feimr^lectye ^u im; ^ nţrfSj Ir 56,367,178 persâne, din oarl 27,737,247 băr­
nl
r
P bărbaţii de încredere şi cu alţi bărbaţi com­
a Reiiniuiiei femeilor române în Orfelinat au fost 7 orfane în vârstă dela baţi şi 28,629,931 femei. Dela 1 Decemvrie
8
6 — 12 ani. Numărul elevelor cu plată a petenţi in afaceri finanoiare şi să urmeze 1885 populaţia s’a înmulţit ou 4,0 7,277
Braşov, 15 Noemvrie v. 1901. la facerea bilanţului după sfatul acelora.
fost anul acesta fârte mio în oomparaţiune (7,82°/ ) şi anume bărbaţii cu 2.07^,997
0
Onora'ă liedaeţiune! Vă rog să bine­ cu oeilalţî ani; oausa, după părerea oomite- Urmâză la ordinea cjilei proiectul de (8,09%) femeile ou 2,011.280 (7,56%). în­
voiţi a primi următorul raport despre de­ ţnlui, este a-se atribui tristei stări econo­ budget al Reuniunei, care să primesce tinderea imperiului este stabilită în 540,739,5
cursul adunării generale a Reuniunei femei­ mica din anii 1899 şi 1900. In anul ou oifra echilibrată de 5487.74 oorâne, cu km. □.
lor române din localitate. şcolestic presant numărul elevelor ou plată acel adaus, ca la eşirl să se trâcă suma de
Ghete eftine. S’au văjut pănă acuma
Adunarea s’a ţinut ca de obiceiă în este 24, a bursierelor 4, er a Orfelinelor 7. 400 corâne, ou care, conform conclusului de ghete bune ou preţul de 4 fi., ba chiar şi
(jiua de 6 Noemvrie a. o. v. la 3 6re p. m. Personalul internatului este tot acelaşi, ca mai sus, se sporesce subvenţiunea Interna- cu 3 fl. 50. Dâr de ghete ou 50 cr. înoă
în sala cea mare din edificiul şoâlelor ro­ şi îu anul trecut, adeoă direotâra este dom- tului-Orfelinat. nu s’a aujit. Asâră pe la ârele 7 se pre-
mâne. Fiind presidenta Reuniunei Dâmna nişâra Carolina Teclu, pedagoga domnişâra Asemenea se primesce şi proiectul de seniâ într’o mare prăvălie de încălţăminte
Agnes Duşoiu absentă din Braşov, âr [vice­ Maria Bogdan, catichet domnul Dr. Vasilie budget al Internatului-Orfelinat ou suma de din Braşov un tînăr bine îmbrăcat şi-şi
preşedinta dâmna Luisa Popescu împedecată Saftu, care şi in anul aoesta, ca şi în anii 9140 corâne, în care este cuprinsă la in­ alese o păreohe de ghete de piele rusâsoă.
de a lua parte la adunare, ocupă presidiul precedenţi, predă religiunea gratuit, pentru trări suma de400 corâne, ca adaus la sub­ Neavând bani la sine, luâ ou el un băiat
dâmna Balaşa Blebea, ca dama cea mai în care jertfă merită tâtă mulţumită şi recu- venţiunea Reuniunii. de prăvălie, spunâud, că are să-i plătâsoă
etate dintre membrele comitetului, şi des­ nosciuţa Reuniuuii, 6r pentru musica vo­ Pentru revidarea soootelilor anului acasă. Pe drum în strada castelului în faţa
chide adunarea printr’o vorbire, în care re- cală domnul Nioolae Stoicoviciu. Pentru ins- 1901 —1902, adunarea alege o oomisiune casei Nr. 44, muşteriul vîră mâua în buzu­
levâză două momente îusemnate săvârşite peoţionarea mai de aprâpe în mersul ins­ în persânele dâmnelor Neţi Petrescu, Ma­ nar şi scoţând o corână trimite pe băiat
în viaţa Reuniunii în anul precedent, şi trucţiunii, în internatul Reuniunii, comite­ ria Oncioiu şi Elena Moldovan, âr de veri să i-o schimbe. Când s’a întors băiatul,
anume: serbarea jubileului semicentenar al tul a ales doi bărbaţi de încredere, în per- fieatâre a protocolului adunării generale se caută muşteriul de unde nu-i....
Reuniunii şi întărirea de cătră locurile sânele domnilor Dr. Vasilie Saftu şi Lazar designâză dâmnele Oatinca Puşcariu şi Elena
mai înalte a statutelor Reuniunii; vorbirea Nastase. Aceşti doi domni au dreptul şi în­ Mureşianu. Esposiţie de tablouri. Piotorul N.
acâsta o încheie cu urări însufleţite pentru datorirea de a ceroeta din când în oând in­ Vermout, va deschide în curând o esposiţie
prosperarea Reuniunii, la oare adunarea răs­ ternatul, a asista la cursurile, ce se predau In fine la propunerea Dâmnei Catinca de teblonrl în Pasagiul Român (Bucuresol).
punde cu vii aolamaţiunl de „să trăiâseă . şi despre resultatele obţinute a raporta Bârseanu se primesc următârele două pro­ Apreciatul piotor a fost în vremea din
44
comitetului. puneri. urmă de-o hărnicie fără sâmăn. Amatorii
După acâsta secretarul oomunioă adu­
nării ordinea cjilei stabilită de comitet şi Acestea sunt momentele mai princi­ a) Comitetul să facă studii în privinţa vor avâ de admirat peste trei-jecl de lu­
crări nouă.
cetesce apelul nominal. pale din raportul oomitetului, care drept unei reparaturi radicale la casele Reuniunii,
încheere conţine următârele 3 propuneri, pe din târgul Boilor, oa îu modul aoesta să
După terminarea acestor lucrări pre- In afacerea Kecskemethy, a acelui
oarl adunarea le primesoe întoomai. ridice rentabilitatea acestor case şi fiind
gătitâre, adimarea încră în desbaterea obiec­ gata să vină cu propuneri, la adunarea ge­ funcţionar comunal din Pesta, csre a furat
telor puse la ordinea dilei, între cari în a) Neputeudu-se acoperi in anul şoolas- peste o jumătate milion de oorâne, oe avâ
primul rănd vine raportul despre activita­ tio preoedent din causa numărului celui nerală proximă. Să înţelege, că punerea să le predâ la oassa perceptoratului statu­
tea comitetului, în decursul anului admi­ mio a elevelor ou plată suma de 790.11 co­ în lucrare a adaptărilor luate îu vedere, să lui, se mai anunţă între altele: Asupra
rone, din venitele Internatului-Orfelinat, se faoă numai după espirarea contractelor, averei preşedintelui de cerc Peşti, a oasie-
nistrativ 1900—1901. Din acest raport îmi
adunarea generală aprâbă acoperirea aces­ oe le are Reuniunea cu chiriaşii. rului Al. Hoffînann şi a servitorului Szt.
permit a aduoe la ounosoinţa on. publio ur-
mătârele momente mai însemnate: tei sume din venitele curente ale Reu­ b) Pe viitor comitetul să publice după Gyori s’a pus seouestru din partea judecă­
niunii. toriei. Intre obieotele secuestrste la preşe­
Comitetul în anul espirat a ţinut 13 adunarea geuerală, raportul despre activi­
şedinţe, în cari s’a ocupat ou 79 oestiunl, b) La propunerea comitetului aduna­ tatea Reuniunei, îutr’o broşură. dinte se află şi ooleoţia de tablouri în va­
cari după natura lor au fost parte admi­ rea votâză un adaus de 400 corâne pentru Ou acâsta terminându-se ordinea de lâre de 60,000 oorâne. Poliţia a urcat
nistrative, parte oulturale şi parte umani­ Internatul-Orfelinat, din causa urcărei chi­ Ji stabilită de comitet, adunarea se închee premiul pentru prinderea lui Kecskemethy
p
tare. Deore-ce îu adunarea din anul tre­ riei looalulni, în oare este aşe4at Interna- la ârele 5. dela d cs la 20,000 oorâne. Pănă acum nu
out, s’a fost ales comitetul pe un nou pe­ tul-Orfelinat. N. i-s’a dat de urmă defraudantului. Poliţia
orede, că a fost în Genua şi oă de aici s’a
riod de 3 ani, prima lucrare a comitetului c) Adunarea ia în considerare moti­
a fost oonstituirea sa alegându-şl de vice­ vele aduse de comitet în privinţa cumpă­ îmbaroat pentru America.
preşedintă — căci preşedinta conform sta­ rării unei case, sâu a unui loc, pe care să se Victimele Someşului. Lângă Cuoiu-
tutelor să alege in presenţa adunării gene­ clădâscă un edificiu potrivit pentru trebuin­ ,lat (Chioar) s’a întâmplat o nenorocire pe