Page 79 - 1901-11

Nr. 258-1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

Someş în cfiua de 24 Noemvrie. Femeia ternii săi fu aoela, oare raportâ ministrului multe privinţe maestrul nostru, să imiteze suportate cu răbdare şi încredere în Pronia
Rosalia Pop din Lemaiu a vrut să trâoă despre agitaţia profesorului român. împreju­ încurend pe Germani şi să se libereze de divină, împărtăşit cu s. daruri, a repausat
peste Someş cu două fete ale ei: Maria îu rarea, oă denunţul despre agitaţiunea na­ pareziţii, oarî se hrănesc din măduva po­ îu Domnul la 14/27 Noemvrie anul oureot,
etate de 8 ani şi Rosalia de 11 ani. Fe­ ţionalistă a profesorului a fost făcut numai porului. îu etate de 87 ani, după un serviciu activ
meia mâna singură, luntrea, dâr în mijlo­ ca să i-se oreeze fişpanului dificultăţi, şi îm­ şi bineouvântat de 65 ani în Tulgheş.
cul Someşului s’a răsturnat şi căcjend toţi prejurarea, oă autorul moral al acestei in­ RSsboiul din Africa-de-Sud. Rămăşiţele pământesc! se vor înmor­
trei în apă au fost mânaţi sub m6ra lui trigi este un înalt funoţionar comitatens, mânta Sâmbătă în 30 a. 1. o. st. n. la 10
Balint, unde s’au îneoat amândouă fetele. este o dovadă, oă în anumite cercuri eomi- Tupilarea soldaţilor englesl în dosul âre a. m. în grădina de lâugă biserica
Mama a putut fi soăpată. Tot la Cuciulat tat.ense înlăturarea fişpanului Molnar ar fi femeilor şi copiilor, despre oare am amin­ nouă parochială română din loo. In veci
8’a întâmplat să se râstârne luntrea şi ou bine privită". tit şi noi, este şi aouma la ordinea Z>lei în amintirea lui 1
Tăoase Popa din Ciumenl. Acesta însă a Din parte-ne oonstatăm, oă şi sub era Anglia, formând subiectul unor vehemente
Tulgheş, la 27 Nov st. n. 1901.
fost mai norocos, oăcl sciind înota, a putut Szell tot pe spatele naţionalităţilor se ridică protestări. Sir Eduard Grey e de părere, oă
eşi singur la mal. intriganţii, cari denunţă pe cutare sâu ou- împrejurarea, că o asemenea acusaţie a pu­ Ana Dobreau văd. Spir, Ioan Dobrean
tare şef de comitat, oă nu e destul de tut găsi unde-va creZ^mânt, este o dovadă preot ou consorta-i Ana n. Ţeran, Maria
Rcidai Gedeon, vestitul comisar gu-
energic în urmărirea pretinselor „agitaţiuni despre o mare reavoinţă faţă ou Anglia. Dobrean văduvă Milea'cu fiioa sa Elena,
vernial, care la 1868 a umplut de terâre
naţionaliste . Este trist însă, oă ou aceste Lucrul acesta însă cere doveZl autentice, Oav. Augustin Dobrean oomerciant şi mare
14
pe haiducii (betyâr) maghiari de pe pusta
ocasiunl şi minoiunile sunt asoultate la lo­ nu păreri. în interesul armatei englese ar proprietar eu oonsorta-i Elena n. Greeu şi
ungurâscă, a repausat Sâmbăta trecută în
curile mai înalte. fi, oa să se aducă acâstă dovadă şi să se ou fiii lor: Dumitru comerciant âontabd,
Budapesta. Râdai a fost aoela, care a prins
spele pata ruşinâsâ, cu oare s’au murdărit Michail jurist şi Eugenia măritată Vasi'e
pe faimosul tâlhar R zsa Sândor, trâgân- şi oare pată se crede a esista, pănă la do­
A
du-1 pe sfârâ ou promisiunea, că-1 va face 0 corespondenţă interesantă Teodorei, maior în armata României, Dr.
vada contrară. Gavril Dobrean medio ou oonsorta-i Elena
comisar de siguranţa publică. din Gorz. Fabricanţii şi comeroianţii englesl fur- n. Mihaiesou cu ficele lor Ella şi Virginia,
Cale ferată între Turda şi Brad. Din unele părţi ale Oisleitaniei puţine nisâză Burilor material de răsboiii, ceea-oe Miltiade Nicolescu farmaoist, Aurel Nico-
Ministrul de oomercifi a prelungit înoă pe veşti sosesc pănă la noi. Nu va fi deolfără de-altminterl nu trebue să ne surprindă, lesou comerciant, Alesan. Nioolesou alumn
■un an concesiunea acordată la 1898 lui interes a publica în estras o corespondenţă fiind o practioă obicinuită la popârele oo- teol. în Colegiul. dela Propaganda Fide îu
Betegh Ferencz pentru faoerea lucrărilor a Ziarului „Deutsohe Zeitung" din Viena merciale. Roma şi Anica Nioolesou, oa nepoţi.
preliminare p9utru o cale ferată dela Turda trimisă din Gorz. Se vorbesoe în acea co­ Asupra evenimentelor de pe oâmpul
pănă la Câmpeni, eventual pănă la Brad. respondenţă de Jidovii de-acolo, cari sunt de răsboifi din lunile August şi Septemvrie

la număr 248, faţă ou 25,000 de Germani se mai scriu din Haga următârele amă­ „ALBINA" iustitnt t credit şi de economii
Raportul reuniunei germane de
şi Italieni. Ar crede oine-va, oă 248 este nunte :
cântări; Seoretarul reuniunei germana de Filial» Braşov.
un număr disparent, şi totuşi este de mirat Despre lupta dela 23 August, ce s’a
cântări (Kronstădter Mănnergesangverein) dat la sudostul Pretoriei, ou care ooasie Conspectul operaţiunilor în luna lui Nov. 1901.
d-1 Karl Schuller, ne trimite raportul anual cum acei puţini Jidovi sciu să se afirme,
alăturânduse, 'natural, pe lângă un partid întrâga colonă englesă (1000 de âmenl şi I n t r a t e :
t(Iahresbericht) asupra activităţii reuniunei
îu anul 42 al esistenţei sale, o broşură cu­ mai puternic din localitate, oare partid din 17 ofiţeri) a fost prinsă perZându-şî tuuurile, Numărar ou 1 Nov. 1901 . cor. 22,887-23
s’a vestit deja pe oale telegrafică. Urmă­
prinzând 39 de pagini. întâmplare este al Italienilor. Aşa soiu ei Depuneri spre fructificare „ 175,612-38
să-şi faşă interesele în t6te ţările, ataşân- torele amănunte sunt de a-se mai adăuga: Cambii rescumpărate . . „ 310,179-86
Ou acâsta ooasiuue relevăm, oă reu­
du-se cu partidul, de unde pot să aştepte Botha luase posiţ'e nu departe de lo­ Conturi curente . . . . „ 21,022 30
niunea va da primul său concert în acest cul, unde îşi aveau şi Fnglesii lagărul lor. împrumuturi pe efecte şi
an Sâmbătă îu 7 Decemvrie în sala Redu­ mai multe şanse. Dâr să vedem corespon­ alte împrumuturi . . . „ 26,474-44
denţa : La înoeput nu soia nimic, că Englesii sunt
tei ou următorul program : 1) Krug-Wald- împrumuturi pe producte . „ 514- —
„O, fericit Gorz, care numără numai aşa de-aprâpe, precum nici aceştia nu soiau
see: Harald (cor mixt, solo, orchestră). Monetă...................................„ 3,997-73
u
n nimic despre Buri. Când Englesii, în urma
2) Un număr de orchestră. 3) Max Bruoh: 248 de Jidovi faţă ou 25,000 de Creştini!“ reounoacerilor, au aflat despre posiţia Buri­ ComisiunI, cupâne şi efecte „ 31,000*03
Bănci......................................„
135,962-17
a
y,Frxtjof (cor bârbăteso, soli şi orohestră). — Aşa va esclama pâte cel ce nu cunâsce Interese şi provisiunî . . „ 31,51517
împrejurările. Şi totuşi dăşi aprâpe de ne- lor, au făout pregătiri să-i surprindă. Burii
Inoeputul la 8 ore. Diverse.........................................„ 21,756 23
oreZut, este adevărat, că în punctul însă aflaseră într’aceea şi ei de posiţia En-
Doi advocaţi jidovi fugari. Dr. oeatiunei jidovescl noi oei din Gorz nu nu­ glesilor şi părăsindu-şl lagărul, i-au ocolit cor. 780,921-54
Richard Maudel din Vieua şi Dr. lakob mai oă suntem de invidiat, dâr suntem vred- pe Englesl, postându-se în dosul lor. îu mo­ E ş i t e :
Weiss din Lemberg au dispărut, după-ce niol de sinceră oompătimire. Căci oei 248 mentul, când Englesii între strigăte de bu­ Depuneri spre fructificare . cor. 149,374-22
•au defraudat sume de mai multe deci de curie au dat asalt lagărului părăsit al Bu­ Cambii escomptate . . . „ 356,527-63
» de Jidovi sunt stăpânii, oarî dominâză aici,
mii de fiorini, ce se aflau în deposit la după plaoul lor. rilor, Botha ou ai săi puseră mâna pe tu­ Conto curent................................„ 36,878-29
■dânşii Partidul dominant în Gorz este cel nurile englese, le îndreptă contra lor, fă­ împrumuturi pe efecte şi alte 27,471-—
împrumuturi............................ „
liberal italian, âr în sînul aoestui partid când între ei o adevărată baie de sânge şi
Rigo Iaticsi se vede, că şi-a perdut împrumuturi pe produote . „ 5,000.—
Jidovii au un rol conducător. Şeful parti­ forţă pe oei oe rămaseră în viaţă a-se Monetă......................................... „ 31,412-64
-norocul; aşa scriu cel puţin cjiarele ungu­
resc!, oâ princesa Chimay şi-a găsit un alt dului Dr. oav. de Pajer, căpitanul ţării, este preda. Prisonierii au fost puşi însă imediat ComisiunI, cupâne şi efecte „ „ 33,503-08
Interese şi provisiunî
2,741-82
. .
înrudit cu o familie jidovâscă de aici, căci în libertate, după-ce li-s’au luat montura şi
adorator în persâna unui lord engles. Se Spese şi salare . . . . „ 2,812-64
fiinl său s’a însurat cu o jidâvoă; unul din rauniţiunea. Numai ofiţerii au fost reţinuţi.
«Zice, oă Rigo îşi va lua ârăşl vidra şi s’au BăucI . . . . . . . . . 38,327 38
primii oonducătorl este un advocat, despre La 17 Septemvrie Englesii de sub
•şi găsit deja mai mulţi impresarii, cari i-au Diverse.........................................„ 75,653-19
făout oferte avantagiose lui Rigo. care se c^ioe, că are de gând să se boteze conducerea lui Gough au fost bătuţi lângă Numărar ou 30 Nov. 1901 „ 21,219 65
şi pe calea acâsta să devină deputat sâu Bloedrivier la graniţa Natalului, după cum oor. 780,921-54
Minunile tiparului. Gutenberg s’ar pâte chiar primar în Gorz. îu oonsiliul co­ spun rapârtele englese: Ou o perdere de 2
fi mirat, decă i-ar fi spus oineva, oă într’o munal au soauue trei Jidovi, în camera de ofiţeri morţi, 2 răniţi, 14 soldaţi morţi, 26 N. P. P8irescu m. p. C. Aiser m. p.
Zi se va pută cumpăra pe un sfert de taler oomercitf doi. răniţi; afară de aceştia 3 tunuri. dirigent. cassar.
şi îu format portativ o carte de 500 Dâr să vedem mai departe: Medicul Realitatea este, că un colonel şi toţi losif Oncioiă m. p.
pagini, conţinând mai bine de 3 miliâue oraşului, medicul distriotual, amândoi me­ ofiţerii împreună cu 400 soldaţii, întru cât contabiL
■de litere, cu 150 de articole inedite şi 2000 dicii săracilor sunt Jidovi, membrii corpu­ n’au fost omorîţl sâu răniţi au oăZut pri­
de gravuil. Şi totuşi este adevărat. Cărti­ lui didactic dela şoâlele secundare sunt în zonieri. Numărul morţilor şi ai răniţilor a Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
u
cica „L’almanaoh du drap9au apărută de bună parte Jidovi, directorul şoâlei indus­ fost aprâpe egal şi Englesii au mai perdut
curând la Haohette în Paris, se presentă în triale este Jidov, şeful unui despărţământ şi două baterii întregi. Redactor responsabil: Traian JT. Pop.
oondiţiuuile de mai sus şi costă numai 1 în direoţ’unea silvică este Jidov şi între La 17 Septemvrie regimentul de lăn-
fir. 50 ct. oficialii dela poştă suut de asemenea bine oerl nr. 10 a fost aprâpe nimioit de cătră
representaţî urmaşii lui Abraham. Camera nssistent-general-oomandantul E. Smuts la Cultivatorilor
Uusioilistul Carmellini, la oerere ge-
medicilor are de vice-preşedinte pe un Ji­ Tarkestadt (Oapcolonie, la sud-vest de de
-nerală, va mai da o representaţie mâne*
dov şi — şâpte alţi membri Jidovi, camera Queenstown). N’au putut scăpa, decât câţi­
MierourI, în restaurantul Gabel. Sămentă de trifoid
advocaţilor are trei membri jidovi, „Asso- va călăreţi.
44
oiazione oooperativa di oredito patru, şi 5
—=> «lin t—----------------
La pensie — fiind-că nu controleză aşa mai departe. între zarafii din Gorz nu C o n v o c a r e . Comitatele Braşov şi Treiscaune.
este un singur creştin şi nici societatea
agitaţiunile naţionaliste. In oonformitate. cu punctul 8. §-ul 20
agricolă n’a rămas liberă de Jidovi. între în unele ţinuturi ale comitatelor
din statute, membrii „Reuniunei femeilor
Fişpanu! din Timişâra este destinat e8perţii juraţi dela tribunal nouă sunt Ji­ Braşov şi Hiîromszek r e c o l t a d e
a
române din comitatul Hunedârei , precum şi
•şi el de a fi trecut la pensie, pe motiv, că dani. Directorul dela teatru, un membru în semînţă de trifoiu roşiu, bob mare
toţi aceia, cari se interesâză de înaintarea
nu e destul de energio. Pentru eliminarea direcţie şi a treia parte din posesorii loge- în anul acesta au fost deosebit de bună,
şi cultura femeii române, prin acâsta ee
lui lucrâză de alt-fel chiar şi unii din su­ lor sunt Jidovi. oonvâcă la adunarea generală ordinară, ce astfel, că pentru sămînţa de trifoii! din
balternii săi. Asupra aoestui lucru găsim Am putâ merge şi mai departe — părţile acelea plătesc preţ mult mai
se va ţinâ Duminecă, la 8 Decemvrie 1901
în Zi &ru l german din Timişâra următârele: Zioe corespondentul — dâr ajunge. Aoeste mare, ca pentru sdtnlnţu obicinuită
st. n. în Deva, localitatea Oasiuei române
„înainte cu vr’o 2 luni fişpanul Victor Mol- lucruri au ajuns pănă aici numai prin şi anume din ţinuturile indicate pentru
d. a. la 2 âre.
nar primi dela ministrul de interne o scri- toleranţa Italienilor, cari îi consideră pe
Deva, la 30 Nov. 1901. ’ T i t i F O i ij i i , © ş s u
•sâre oonfidenţială, în oare i-se atrage aten­ Jidani oa pe protagoniştii caracterului ita­
după calitate p e n t r u 100 Kilograme
ţia asupra unui profesor de universitate ro­ lian al oraşului. Elena Hossu-Longin, n. Pop,
mân, oare, se Z'°e, oă agitdză contra ideii Corespondentul relevâză cu multă sa- preşedintă 48—52 11. primită acolo şi plătită.
de stat ungurescl. Fişpanul oomunioă aerisi­ tisfaoţiune, oă societăţile germane astăZl Dionisie Ardelean, Rog a se trimite probe mai mari,
rea cu solgâbiraele şi ou căpitanul din Ti­ sunt purificate de Jidovi. secretar. indicâudu-se şi cantitatea d i r e c t l a
f i r m a m e a î n B U D A P E S T A .
mişâra, cari au făout firesoe cercetări. Cu în aceea, oă noi nu vrem să-i avem
un zei fără păreche fu căutat „primejdiosul pe Jidovi oa aliaţi şi că-i considerăm oa NECROLOG. Subs rişii ou inima în­ EDMUND MAUTHNER,
■agitator , însă fără resultat: întrâga afacere esploatatorl ai tuturor popârelor, oarî nu­ tristată facem cunoscut cumcă venerabi­ comersant de seminţe al curţii c. s. r.,
11
s’a dovedit a fi fost luată din vent. Când mai atunci lucrâză alăturea cu popârele, lul şi mult iubitul nostru tată sooru, bunic Budapest VII Rotenbiller uteza
■fişpanul a raportat ministrului despre resul- când le ese de-acolo vre-un profit — noi Miliail Dobrean vice-protopop onorar şi 98 sz»m.
tatul negativ şi tot-odată întreba despre is- suntem superiori Italienilor şi dorim, oa preot român greco-catolic în pensiune,
vorul deuunţulni, aflâ, că unul dintre subal­ acest popor vechia cultural, care a fost în după grele suferinţe în deoursul unui an