Page 81 - 1901-11
P. 81
REDACŢIUNEA, „&azeta“ iese li Mare iii.
AdiinistraţiMea şi Tipografia Abonamente pentru Anstro-Unearia:
Sraşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24oor., pe şiso luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
3orisori nefrancate nu se pri N-rii de Dumineci 2 fi. pe an.
mesc.— Manuscripte nu se
retrimit. Pentru România şi străinătate:
I N S E R A T E Po un an 40 franoT, po şise
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
98 primase la Admlnlstraţluno In N-rii de Duminecă 8 franol.
Braşov şi la umătârole
Se pronumeră la t<5to ofi-
BIROURI do ANUNŢURI: oiele poştale din întru şi din
în Vlena : la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii ooloctori.
Nux. Augenfeld & Eineric Los-
ner, Heinrich Sohalek. A. Op- Abonamentnl pentru Braşov
pelik Nachf. Anton Oppelik. Admmistraţiunea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. V. Gold- Târgul Inului Nr. 80, ataş iu
borger, Ekstein Bomat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şese
Leopold(TXI ErzsAbet-korut). luni 10 oor., po trei luni 5 oor,
P R E Ţ U L I N S E R Ţ I U N I L O R : Cu dusul în casă: Pe un an
o seria garmond pe o colină A N U L L X I Y . 24 oor., po 0 lunII2o., po trei
10 bani pentru o publioare. — luni 6 cordne. — Un esomplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — At(lt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi insorţiunile ount a se
pagina 8-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. 259. Braşov, Joi-Vinerî 23 Moemvrie (6 Decemvrie). 1901.
Absurdităţi ex ofHcio. suflete de valahisare, în realitate cuţii de arnende, silindu-i să umble ţionalităţilor. iltă, în resumat, ce a cjis
însă inspectorul a intenţionat a pa- pe la advocaţi, ca să-şî scape copii! Komjathy privitor la legea naţionalităţilor
(S) Nu s’a pomenit mai mare ab ralisa învăţământul românesc, care de prostire şi punga de pedepse şi la casa domnitâre:
surditate, decât intenţiunea ocârmui- înfloria forte îmbucurător sub fos în ban!. Komjathy; Una diulre creaţiunile cele
rei şi a societăţii maghiare de-a ma- tul învăţător şi sub cel actual, am Caşul fu arătat la Gherla, ca mai mari a ministrului de interne a fost
ghiarisa peste jumătate din locuito bii brav! şi demn! de comună şi de să intervină Consistorul. înzădar! legea de naţionalitate (Coloman Seell: Ce e
rii statului. Numai fantasia aprinsă vrednicul ei preot Gavril Meseşanu. Cine a mai. vec[ut o ispravă bună ou ea?)
a Maghiarului pote crede realiaabila Şcâla de stat ridicată pe banii din Gherla? Omenii stau să ialumea Komjathy: S’a speriat de ea d-1 mi-
o imposibilitate ca acâsta; numai poporului a fost iute gata şi învăţă in cap de năcăjiţi ce sunt! Nu pri nistru-preşedinte?
fantasia lui e în stare a jertfi unei torul numit cu plată bună, dâr şco cep, cum Episcopul lor îi lasă, să fie Seell: Nu, dâr sunt curios.
asemenea absurdităţi averea, liniş larii de unde să-i ia? învăţătorul se mânaţi Ja o şcâlă, unde nu e cruce, Komjathy : Politica, ce o faceţi ai ol,
tea şi buna înţelegere între ce perdea în şcâla cea mare şi pom- nu se face cruce, nici când elevii oonduce la nimioirea Ungariei. în momen
tăţeni. posă a statului. sunt creştin!, şi unde se propune tul când naţiunea maghiară a adus legea
Firesce, că absurditatea pusă Ce erau să facă, ca să o împo- aşa, încât copii! nu pricep o bâbă. aoâsta, s’a fâout posibilă validitarca politică
aşa în lucrare în mod forţat, tre- puleze ? Trebuia să găsâscă cu orî-ce Unde vor ajunge lucrurile, dâcă a naţionalităţilor. Acâsta este tradiţionala
bue se nască multe alte absurdităţi, preţ un defect la şcâla română, cum vor mai dăinui aceste stări bolnăvi- politică vienesâ, care n’a voit ca arborul Un
aşa cjicend pe fie-care c]L e datina, din puncte de vedere mai ciâse pe terenul instrucţiune] ? gariei să orâscă mare, ci oa întărind naţio
Intre absurdităţile amintite sunt înalte. Pedagog! nepedagogî, Consis- nalităţile, să împiedece Ungaria în nisuinţa
a-se număra şi şcălele poporale de Şcola română însă, graţiă hăr toriu nepăsător faţă de şcolele sale, ei spre independenţă. Dâcă n’ar fi aşa, cine
stat, înfiinţate printre naţionalităţi, niciei Chieşdenilor şi bravului lor şi administraţiă volnică, âr de altă ar orede, că după 34 de ani de guvernare
mai ales pe unde acestea au şcble conducător, este nu numai nâuă, parte popor cu minte sănătosă, care în cea mai mare parte a bisericelor din
bune şi peste acesta mai sunt con- spaţiâsă, vederâsă, dâr înzestrată şi nu vrea prostirea copiilor săi ! Budapesta cultul divin se face în limba
strînse priu lege a propune în şeo- cu tote cele trebuinciose. Nu i-se Ce mai material pentru operete, germană, bursa întrâgă e germană şi co
lele lor limba maghiară, fără consi putea afla dec! nici o scădere şi dâcă lucrul nu ar fi atât de tragic! munele din imediata apropiere a Budapes
derare, dăcă elevii o pricep său nu. totuşi i-au aflat una: că adecă co tei sunt înoă germane? Crearea legii naţio
Dâcă cei-ce conduc învăţămân pii! nu încap destul de comod în ea, nalităţilor a avut influenţele cele mai gro
u
In „Reichsrath -ul austriac s’a
tul, precum şi cei-ce esecută dispo- ergo vre-o 40 din ei au să mârgă la zave în resortul instrucţiunei publice. Aici
început alaltă-erî desbaterea asupra provi-
siţiunile cu privire la el, ar fi peda şcola statului. Poporenii, la rândul sunt scâlele medii ale naţionalităţilor, cari
soriului budgetar. In numele Cehilor tineri
gogi, adecă ar pricepe ce este ins lor, nu voiau nicî unii să-şî dea co oreso în Ungaria pe inimicii Maghiarului.
a [vorbit Pagalc, declarând, oă Cehii vor
trucţiunea poporală, nu s’ar dispune pii! într’o şcola, în care nu puteau în Avem apoi însăşi hotărîrea ministrului, care
vota contra budgetului. Ei nu se tem de
absurdităţi de aceste, şi decă s’ar văţa nimic, deâre-ce învăţătorul de teritorialioesce plasâză şoâlele medii aşa,
d-isolv8rea oamerei, dâr nici nu doreso
dispune, nu s’ar esecuta. Dâr fiind-că stat nu sciea românesce, âr copiii îuoât pe banii noştri crescem inimioî ai
acâsta, fiindcă" 'oUij îl" sinceri aderenţi ai
nici cei-ce dispun nu sein ce este nu scieau UDguresce. Nu voiau să Maghiarilor. Spune, că deşi art. de lege
constituţiei. Nu parlamentul, ci guvernul
adevărata instrucţiune poporală, nici facă din copii! lor nisce idioţi. II. 1848 cjioe espres, că in Ungaria nu pote
este canea raporturilor nesănătâse de atjî.
cei-ce au să indeplinescă ordinele de A intrevenit înţelepciunea orga fi preot acela, oare nu soie unguresce, to
Cehii sunt gata la orî-ce transacţiune şi
mai sus, adecă inspectorii şcolari, nelor administrative. Omenilor li-s’a tuşi de curând a fost numit un epis
vor da imperiului tot ce este a imperiului,
luaţi din tăte branşele numai dintre impus a-ş! trimite copii! laşcâla de stat, cop, care nu soie o bobă unguresoe (Mitro-
în schimb însă pretind să fie împărtăşiţi de
pedagogi nu, se comit cele mai mari la din contră au fost ameninţaţi cu fan SevicI, episcop sârbesc) şi se plânge,
drepturi egale. — Rutânul Wassillco înoă
absurdităţi. arnende. Omenii nu s’au supus şi au că în oestiunea liturgiei maghiare guvernul
declară, că Rutenii vor vota contra bud
Nu una, ci o mulţime de co declarat, că ei nu vor să-şî pros- nu faoe nimic.
getului. De asemenea şi pangermanul Pa-
mune române, cu şcoli poporale tâseă copii!; să propună aşa-dâră în Atacă apoi pe membri casei domnitâre,
reuther.
bune, au să sufere în urma acestei văţătorul statului românesce, cum pri cari n’ar avâ niol un simţ pentru intere
acţiuni pentru clădirea „statului na cep copii!, căcî aşa dispune şi legea sâu Din dieta ungară. sele Ungariei, apoi cjice: Este aici o ţâră,
ţional , precum sufere, de pildă dâcă nu, un rând de copii! vor umbla Ungaria, oare se închipuesee că e indepen
u
Chieşdul din Sălagiu. în şcola românâscă diminâţa, âr ce îu şedinţa dela 3 Deoemvrie a dietei dentă, însă străinătatea uu soie nimio des
In comuna acăsta românescă, lălalt rând după amîacjî; atunci nu s’a înoeput desbaterea asupra proieotului pre aşa ceva. Avem un rege, pe care îl
în care pe lângă 280 fumuri româ vor fi prea mulţi elev! într’o şcâlă, de budget proviaor pe timp de patru luni. împodobesce corâna Sf. Ştefan, dâr care nu
nesc! de-abia se află 20 maghiare, şi cu toţii vor învăţa neasemănat Discusiunea a deschis’o ko^suthistul şede în ţâra aoâsta, ci cheltuesce în străi
înţelepciunea inspectorului şcolar un mai mult, decât în şcola de stas. Au Bela Komjathy, care în numele partidului nătate chiar şi aceea, ce naţiunea maghiară
guresc a înfiinţat o şeolă de stat torităţile administrative însă nu vor independent a combătut c’un întreg arsenal îi dă pentru susţinerea tronului său regesc.
11
spre „mântuirea sufletelor maghiare. să scie nimic de acest lucru şi im oonstituţia dela 67, n’a oruţat nici casa Familia domnitâre nu e amica acestei naţiuni,
Pretextul a fost de-a scăpa aceste pun bieţilor âmenî arnende şi ese- domnitâre şi a vorbit şi despre legea na- membrii ei dispreţueso pe Maghiar, nici
FOILETONUL „GAZ. TRANS“. unei oase frumâse, oare purta inscripţia: palatul cutare şi cutare pe Toledo şi aoolo „Şi d-1 Miiller te râgă să vii la el .
u
u
„Miiller, fabricant de piaDe . voiu plăti imediat. Am uitat să iau bani Merserăm amândoi spre Sănot Elmo.
u
La o ferâstră era o ţidulă, care spu ou mine la plecarea de acasă . După noi mergea un flăoău, care fredona
Din amintirile unui reporter. nea, că aoolo sunt odăi de inoliiriat. Toc Domnii plecară şi apoi venirăm noi o melodie. Acesta a venit cu noi pănâ la
mai ce căutam. Intrarăm şi de-odatâ ne gă la rând. Fie-care din noi înohiriâ câte o ţinta nâstră, apoi dispăru.
(Lupta mea cu Camorra.) sirăm în atelierul fabricantului de piane. odaie şi plătirăm chiria înainte pe o săp- D-1 Miiller era desperat. Era prima
Ingrczitârea stafie, numită Camorra, Ne primi însuşi d-1 Miiller. El nu era sin tâmână. Pictorul se şi rnutâ în a sa, eu am daraveră mai avantagiâsă, pe bare spera
oare bântue înoă şi astăcjl siguranţa publică gur. In atelier se [mai afla un domn şi o mai rămas la hotel, fiind-oă plătisem pen să o facă.
pe străcjileşi îu împrejurimeajNeapolului, m’a damă, cari voiau să cumpere un piauo. tru câte-va (file înainte, dâr fixaserăm (fl * „Ladroni! Birbanti! Hoţi şi mişei!
11
luat şi pe mine într’o c|i in braţele sale şi Afară de aceştia mai era de faţă o calfă când mă voiu muta. D-1 Miiller era un om striga el. „Vă rog veniţi cu mine şi d-vâstră
s’a jucat cu mine, ca o’un oopil nevinovat. şi noi doi. voinic, energic, pe care îl ounosciai, cât d-le piotor, viue şi calfa, să căutăm bauda .
u
In străcjile, cari legau bulevardul To- D-1 Miiller a ghioit îndată, ce căutăm colo, că a făcut armata. El se stabilise de Eu m’am hotărît fără multă vorbă şi
ledo cu Sauct Elmo, locuiau muncitorii şi şi ne rugâ să aşteptăm un moment, pănâ ourând în Neapol. astfel plecarăm spre Toledo.
âinenii de afaceri, cari veniau în oraş la va cânta ceva muşteriilor. După el cânta A doua efi veni pictorul la mine şi-mi Persânele, pe cari le-am găsit se ui
trâbă, sâu cari îşi aveau prăvăliile pe To- dama şi conveni, oă pianul are un frumos spune: „Inchipuesoe-ţl, pe d-1 Miiller l’au tau la noi miraţi şi spuneau, că habar u’au
ledo. Acolo locuiau şi mulţi Germani şi El ton şi oă este destul de ieftin. Domnul se reoo- tras pe sfâră ou pianul . de oeea-ce spunem noi. In mulţimea, care
11
veţieni. Streinii oe aveau de gând să pe- mandâ, ca marohis sâu oonte şi făcea pe Cum se pâte? se adună în ourând împrejurul nostru zării
trâcă mai mult timp in Neapol îşi alegeau aristocratul. El avea inele mari în degete, „El a trimis instrumentul la palatul şi pe flăcăul, ce ne urmărise. Intrarăm în
locuinţa ou preferinţă tot pa acolo, căol un lanţ masiv de aur la oiasornic şi ghete marohisului. Aoesta însă nu era acasă. După odăile, unde locuise marchisul, erau gâle.
li-se oferia un aspect frumos asupra gol de lao. Dama îşi arătâ şi ea, când cânta la amiacjl se duse d-1 Miiller singur cu contul. Noi voiam să aflam, unde se mutase mar
fului şi afară de acâsta, pe lângă oă erau pian, inelele sale mari cu piatrii scumpe Marchisul tot absent, âr astăzi s’a mutat ohisul (în timpul nopţii) şi unde a ajuns
eftiue mai aveau şi avantagiul, că aici pu strâiucitâre. din palat ou pian ou tot. pianul.
teau să fie în apropierea compatrioţilor lor. Târgul se făcu. Marchisul soâse por „S’a mutat? — Curios luoru . Nimeni nu soia să răspundă. Nu ne-a
M
Pe acostă stradă mergeam şi eu într’o tofelul şi plăti arvuna, o sumă fârte mică, „Da, şi ce e mai curios, oă nu se soie rămas alta, decât să mergem la prefectura
u
(fi împreuuă cu un pictor vienes, căutând oare părea a surprinde pe fabricant. unde s’au mutat . poliţiei. Aici am fost trimişi dintr’un biu-
locuinţă. Iutr’un loc ne-am oprit în faţa „Trimite numai pianul în loouinţa mea, „Ei, al dracului“. rou în altul, pănă îu sfârşit ni-s’a dat
a
