Page 82 - 1901-11

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 259 —1901.

limba du i-o învaţă şi chiar despre fiitorul mari nu pâte servi drept cheie a valârei nea disciplinară a comitatului, sub preşe- venţiuni comerciale ou Italia şi ou celelalte
moştenitor de tron soim, că nu ounosoe moşiei, pentru-că de-oparte cheia este în dinţa d-lui fişpan conte St. Lazar, a adus, state.
limba maghiară, el, care va avâ să oonduoă general cu 2O°/ mai mică în Transilvania sentinţa după care preşedinţele oomitetu-
0 Mai vorbi conservativul Schwerin-LO-
destinele Ungariei în viitor. Ungaria nu e decât în Ungaria, âr de altă parte catastrul Iui oentral eleotoral, primarul Hiemesch a
witz, oombătând proieotul prin care străină­
stăpână pe sdrtea sa, ea e espusă, oa un s’a făcut cu conlucrarea birtokoşilor, caii şl au fost amendat cu 100 corâne, âr secretarul
tatea e direct provocată.
dar primit, arbitriului şiplăoerei casei dom­ taxat rentabilitatea moşiilor mai scă4ută acelui comitet, notarul orăşănesc Herter
Disousiunea s’a continuat în şedinţa
nitor». Ea n’are armată, agricultura ei e decât într’adevăr este, oa să plătâscâ con­ ou 600 corone. F6ia maghiară din loo se .
dela 3 Decemvrie. Au vorbit Spahn (cen­
în crisă, industria i s ’ a nimioit, oomerciu tribuţie cât se pote mai mică, — şi carele bucură, că sentinţa a fost adusă unanim, că
tru), Bichter şi Billow.
u
peste tot n’are, Ungaria stă pe marginea între altele scrisese, oâ „Albina bucuros dă prin urmare şi cei doi membrii saşi ai co-
bancrutului... împrumuturi hipotecare şi Maghiarilor de pe la inisiuuei ar fi reounosout, că un abus grav
Contele Ioan Zichy a apărat politica periferiile naţionale, pentru-că scie,"că Sâcuii nu s’a comis. Din faptul, că şi aceşti doi mem­
partidului poporal în oontra ataourilor din vor putâ fi punctuali cu plata şi că va putâ pune bri saşi eu votat pentru amendare însă nu Din străinătate.
urmă. Protesteză împotriva acusei, că par­ mâna pe moşiile lor, ca apoi sâ le vândă Ro­ trebue să urmeze neapărat, cum orede
Jîelaţii diplomatice restabilite.
tidul s’a aliat cu naţionalităţile şi nâgă că mânilor" — i-am făcut imputarea: că „de amintita fâie, că comislunea a considerat
Ambasadorul fraDces Constans s’a reîntors
partidul ar fi in ori oe direcţiune promo- ce scrie el nebunii de acestea, când chiar din şi oalificat acea erore ca „abus grav". Din la Constantinopol săptămâna treoută. Se
vătorul tendenţelor reacţionare^ în fine de­ esperienţă proprie scie, că nu sunt adevd contră, îusă-şi sentinţa indică, că luorul s’a
aştepta să fie primit de Sultan Vinerea
clară, că partidul poporal va fi totdâuna rate, pentru-că nu de mult chiar dânsului li privit numai ca erâre nu ca abus, oare pre­
trecută, după Selamliek; un personagiu
adversarul actualului sistem liberal. venise într'ajutor ^Albina* casâ cumpere la lici- supune şi menţiunea. Am avut deci drep­ bine informat însă sorie 4iarului „Figaro" cu
La urmă vorbesce Lovâszy Marton taţiă o realitate hipotecatâ la ea, din care nu­ tate la timpul său, oând am susţinut, că în
data de 27 Noemvrie, că primirea va avâ
1
(ugronist) contra proiectului. mai el a avut profit?' . Er el mi-a răspuns: caşul acesta nu putea fi vorba de-o falsifi­ loo Duminecă. Intr’aceea însă Constans a
„Nu oontra vâstră am scris eu, ci pentru care intenţionată a listelor eleotorale. avut întrevederi cordiale ou Tevfik-paşa,
noi, pentru-că atât e de idolentă acâstă iu­ ministrul de aşterne, şi cu noul marele vi­
Secuii şi „Albina“.*) bită a mea naţiune maghiară (în irouie : „ez zir, Said paşa. Cestiunea staţionarului „Mou-
az ân kedves magyar nemzetem"), încât oa Noul tarif vamal german.
K
întâmpinarea trimisă la „Ellenzâk , ette" a fost regulată cu uşuriuţă şi în
să o poţi mişca din loc, trebue sâ o împungi Cancelarul german contele de Billow
reprodusă şi de Dv. în numărul premergă­ aoelaşi timp au fost numiţi şi profesorii
cu furca de fier, ca pe bivol spăriindu-o cu a presentat în şedinţa dela 2 Decemvrie a
tor al „Rev. Eoon.“, a apărut în n-rul turci, cari vor faoe parte din oomisiunea
pericul naţional din partea Românilor; dâr „Reichstag -ului proiectul noului tarif va­
11
&r
din 20 ort. al amintitului 4' > î° muti­ mixtă la esamenele facultăţii de medioiuă
s6
vouă nimic nu vă pote strica acesta, din mal. S’a început aşa-dâr prima cetire a
lată de lot. din Beyrouth. — Mai este de remarcat,
contră numai glorie pote fi pentru voi, că proiectului, peDtru desbaterea căruia parti­
Din partea polemică nici o iotă n’a oă la sosirea lui Constans, între mulţimea,
publicat „Ellenzek", oi numai sumele tri­ aţi devenit un factor eoonomic atât de pu­ dele se pregătesc de luni de 4b®> oe aştepta sosirea trenului, era şi patriar-
u
mise bărbatului nostru de încredere din ternic, încât insuflaţi spaimă în noi . în discursul cu care contele Billow a chul armean catolic, care de alt-fel nu
s6
Haşfalău şi deolaraţiunea oategorică, că Nu voiu să eternisez aci şi răspunsul presentat proiectul 4' > acest proiect avea deprinderea a-se presenta la aseme­
oare i-l’am dat eu la aceste motive nelo­ este obiectul cel mai însemnat şi mai re­
„Albina" nu se ocupă ou ideia de a întiinţa nea primiri.
filială între Săcui. iale. Fapt este însă, oă pressa maghiară din marcabil al sesiunei actuale şi e resultatul
Pe mine nu mă surprinde acâstă ati­ Transilvania tot pe aoâstă cârdă cântă de unor pregătiri de mai mulţi ani. Proiectul Aniversarea Sultanului. Lui „Fi-
tudine a pressei maghiare, pentru-că ea nu­ atunol şi a infeotatînu numai pe pnblioiştii a isvorît din necesităţile agrioulturei ger- garo“ i-se scrie din Constantinopol ou data
de 27 Noemvrie: „Astafli e aniversarea
mai pretext cercă, ca să pâtă mişca pe pu- din Ungaria, dâr chiar şi pe unii barbaţi de raaue şi, ţinând sâmă de tote interesele
blioul şi autorităţile maghiare, oa să sară stat şi pe 'deputaţi, ba astă-primăvară vă- juste,ţintesce la protejarea şi apărarea agri- nasoerei Sultanului, îusă acâsta este o ani­
într’ajutorul elementului maghiar din Tran­ flurăm ohiar şi pe un magnat, contele Es- culturei. Acest proiect e chemat de a servi versare turcâsoă.
silvania, împlinindu-i vre-o nouă dorinţă terbâzy din Pojon, carele nici n’a vă4ut ca armă mai bună la încheierea convenţiilor Abdul Hamid s’a născut la 22 Sept.
Români, decât numai soldaţi când era ofi­ comerciale cu celelalte state. 1842. El n’ar avâ aşa dâr, de cât 59 ani,
„specială“ trans lvană.
ţer, scoţând o broşură oorteşâscă în care dâoă ar fi oreştin. Fiind însă musulman, are
De mult datâză acâstă atitudine ne- Spune, că guvernele federale sunt con-
pretindea să se dedare de incompatibili cu soie de importanţa, oe va avâ o astfel de 61 de ani.
loialâ, care prin us a devenit sistem.
postul de deputat şi membrii consiliului de problemă asupra vieţii economice a nsţiu- Sultanul s’a născut la 16 ohaban 1258.
Chiar şi la înfiinţarea „Emke“-i s’a
admiuistraţiune a „Albinei". nei germane, precum şi de greutăţile estra- Astă4i e 16 chaban 1319, oeea-ce face 61
agitat ou influinţa „Albinei", şi de atunci
in jurnalistică, în adunări generale de ordinare ale soluţiunei. în cestiunea acâsta ani bine număraţi.
în oontinuu tot de ea se frâoă nevoiaşii, de
societăţi culturale şi economice, în parla­ guvernele federale trebue să fie pregătite Luna chaban, oa şi cele-lalte luni tur­
câte-ori le mai trebue vre-o oăpătuâlă a
ment şi pretutindenea unde se trata de Ges­ pentru o luptă mare. Se crede însă totuşi, cesc!, cu deosebire ramazan, care urmâză
soăpâtaţilor foşti „birtokoşi".
tiuni şovinistioe, gogoriţa era şi este' tot oâ priu acest tarif e dată basa pentru a-se după ea, fac pe rând rota anului. înainte
In tomna anului 1888, iu călătorie „Albiua , pentru-că calomnia continuă, în orea un bun bastion de apărare a agrioul­ de 20 ani ooresponda cu Iulie al nostru,
w
spre Sibiiu, întâlnind la o gară pe fostul urma urmelor, tot prinde oeva. turei şi ooraerciului german, dâcă parla­ înainte cu lOaul a oă4ut în Aprilie. Etă-ne’o
meu coleg deputat, Ugron Găbor, carele pe Ni-se 4i° din unele părţi că să ne mentul nu va denega ajutorul. Agricultura acum în Noemvrie. Peste oâţî-va ani o vom
e
atunci agita prin 4' ® pentru înfiinţarea pară bine, pentru-că ou asta numai câştiga a fost mult timp în grea situaţiune, pe arâ în Septemvrie. Şi atunci cele două ca­
ar
unui mare institut hipotecar în Cluşifi, carele putem înaintea olientelei nâstre principale când industria şi comerciul s’au desvoltat lendare vor coinoida oa 4b®* Diferenţa nu
să ţină cont de raporturile „speciale" ar­ — înaintea Românilor. în ultimele deoeDii relativ favorabil; din va fi decât de 3 ani.
delenesc! şi să împrumute proprietarilor de
Nouă însă ou tote acestea nu ne con­ oausa acâsta agriculturci trebue să i-se dea
aici sume mai mări decât împrumută insti­ Poporul otoman ţine la calendarul său
vine lucrul acesta, pentru că noi nu voim tot scutul şi ajutorul compatibil ou condi­
tutele din Budapesta, cari nu ţin cont de pentru a serba nascerea Sultanului. Dâr oa
să aparem nici mai buni, nici mai răi decât ţiile vieţii eoonomice a Germaniei. Germa­
aceea, că darea de pământ a „birtokoşilor" ' să împace t6tă lumea, uroarea pe tron se
suntem. Afacerile nâstre sunt seriâse şi nia nu-i nici stat industrial, nici stat curat
notâză după oălindarul nostru. Sultanul
serios voim să fie şi apreţiate de tâtă agrar, ci şi agrar şi industidal de-odatâ. —
*) Nu de mult am a'^us o notiţă despre o urma fratelui său la 31 August 1876. Dâr
lumea. Cancelarul apelâză în fiue la calmitatea
întâmpinare a directorului „Albinei 1 ' d-1 P. Cosma, şi aioi este luptă între oele două mari oă-
(Va urma. partidelor şi 4' i oă faţă ou străinătatea
ce
adresată diarului „Ellenzek 11 din Cluşiii, în care lindare creştine. Pe care să-l urmeze? Ces­
Germania va putâ păşi energic şi în şiruri
d-sa desminţia faimele mineinose şi spulbera ber- tiunea a fost resolvată contra nâstră toc­
felele, ce s'au lăţit cu intenţiune despre activita­ In afacerea rectificării listei elec- strîuse numai atunci, dâoă din discusiumle
mai anul acesta. Aici a obţinut satisfao-
tea şi pretinsele planuri ale „Albinei 11 faţă cu S6- torale a cercului I electoral al Braşovului, oamerei va eşi în relief ideia binelui pu­
ţiune Rusia, deşi astronomia nu e pentru
cuii. D-1 Cosma arată acum în articolul ce-1 re­ oare seim, că s’a făcut în urma unei erori blic şi ideia naţ'onalâ.
producem cu titlul de mai sus în numărul ultim dânsa."
întâmplate la stabilirea definitivă a liste­ Seoretarul de stat Thielmann esprimă
al „Revistei Economice 11 , că întâmpinarea d-sale a
lor, s’a terminat ceroetarea disciplinară or­ speranţa, că deşi vămurile pe cereale se
fost mutilată de foia maghiară, şi espune adevă­
rata stare a lucrurilor. — Red. „Gaz. Trans. 11 donată de oătră ministeriu. Luni oomisiu- vor uroa, va fi posibilă încheierea de con-
înţelege, că afacerea nu privasoe poliţia oi „Eooo la mia casa". Aici nu-i nici aduna din oe în ce mai multă şi am fost Miiller, căci aoesta este luat acuma la ochi
tribunalul oomeroial. Desnădejdea d-lui Miil- un pian !“ veseli când ne-am vă4ut în fine întregi de Camorra“. Eu însă nu mă prea sinchi­
ler era la culme. Deodată se deschiseră două-trei uşi (nu sciu calfa, dâoă şi el putea să constate seam de asemenea vorbe şi am anunţat pe
Plecarăm din nou la palat. Pe drum şi apărură patru feoiorî sdravenel. Pe scă­ despre sine acelaşi luoru) în atelierul d-lui hotelierul cel gras, că mă mut. Aoesta nu
ne întâlnim ou un comeroîant elveţian, oare rile, ce duceau în etajul al doilea alţi doi Muiler. prea era vesel, căci nu se putea lăuda cu
era pe Toledo proprietarul unei magazii feciori. Aoesta însă era înoăpăţînat şi a doua prea mulţi chiriaşi.
de corale şi-i comunioăi buclucul. El surise „Pianul meu este aici în casă !“ ţipa 4i luâ cu sine 6 feoiorî voinici şi întrâ din Camerierul, un calabres ou ochi vi­
semnificativ şi-mi spuse, că e informat deja. d-1 Miiller. nou în casă să-şi scâtă pianul. M’am ata­ cleni, me luâ la o parte făcu o mutră, ca
Apoi îmi spuse la urehoe numele unui vic- „Eooo la mia oasa“ — ţipa celalalt. şat şi eu. Espediţiunea îuse se sfîrşi tot o pisică înfuriată şi-mî spuse „oa un frate
w
oolo şi numărul unei case nu tocmai înde­ Calfa pătiunse înainte şi apuca pe ca cea de ieri. Am fost respinşi cu pier­ să nu mă mut. Intr’aceea trase un saltar
părtate de Sanot Elmo. Spusei cele aucjite domnul negricios de gât. In acest moment deri... Se adună poporul pe stradă. D-1 dela un scriu şi-mî arătâ o hărtie mur­
d-lui Miiller şi pornirăm spre viocolo. D-1 se produse o gălăgie, în oare se amestecară Miiller ţipa ca din gură de şârpe, noi de dară.
Miiller întră numai decât în casă. Io mo­ voci de bărbaţi şi de femei. Şi sexul fru­ asemenea. Poporul însă ne lua în rîs. „Aici a fost o ureche .... 4i ® ®'“*
11
s
mentul când puserăm piciorul pe prag, mos era representat şi representanta sexu­ In învălmăşală se au4ia mereu cu­ „Ce fel de ureche? 11
mi-se păru că aud sunete de pian lui frumos, câre mă apucâ de braţ şi care vântul Camorra! Se şoptea ba ici ba colo, „Urechea unui silvicultor, care a lo­
D-1 Muiler se repe4i oa nebun pe oăuta să mă împingă în jos pe scări, era că instrumentul musioal a ajuns în propri­ cuit la noi şi pe care l’au prins briganţii.
scări în sus. In primul etaj ne întâmpină un fârte puternică. etatea Camorrei, o „societate patriotioă“. In A trebuit să plătâsoă răscumpărare. Bri­
domn negricios. Mi-se păru că-i marchisul. Cum şi ce s’a mai întâmplat nu sciu timpul nopţii a fost mutat ârăşî din acea ganţii au trimis stăpânului nostru o ureche
Uitându-ne mai de aprâpe însă, ne oon- esact în tote delailurile, destul, că după casă. Streinii, cari petreceau atunol în Ne- de a lui, ou solia, oă dâcă nu plâtesce în
vinserăm că nu-i el. Acesta nu avea inele un scurt interval, ârăşî ne vă4urăm pe apol soieau de întâmplarea acâsta şi scieau curând se va trimete a doua ureche şi
în degete, avea altfel de barbă, alte haine stradă şi calfa cu mâneca unui surtuo străin să povestâsoă multe şi despre alte întâm­ apoi va urma capul.
şi o privire forte sălbatică. în mână. plări de felul acesta.... „Şi a plătit ? M
El ne întrâbâ într’un ton aspru: „Oe Domnul negricios şi o damă năpăstu- Eu m’am întors la hanul meu, ce era „Certamente — Elveţianii au plătit".
căutăm ?“ iau pe d-1 Muiler şi pe mine să plătim situat lângă Riva, să-ml aduc lucrurile şi „Fârte bine — aouma îu oiudă am să
„Pianul meu este aioi în casă!“ stigă surtucul nou, un esemplar de surtuc renu­ să mă mut ou ele la d-1 Miiller. Un Elve­ mă mut la d-1 Muiler".
Muiler. mit în totă strada. Intr’aoeea lumea se ţian mă avertisâ, să nu mă mai mut la (D. Z.)