Page 83 - 1901-11

Nr. 259—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

Maior am şi statorit preţul oel mai mic posibil
Sooietatea
„Fetru
Rugare.
SOIRILE DILEI. râgă pe toţi acei domni, la oari din întâm­ u pentru o carte aşa voluminâsă, 8° 494 pag., SCIR1 ULTIME.
— 22 Noemvrie v. plare s’ar afla cărţi împrumutate din bi­ adecă 2 corâne. Acum însă, după-ce sooo- Varşovia, 5 Decemvrie. Studen­
blioteca sa, ca în timp de 8 cjile dela tâla definitivă a tipografiei a întrecut cu
Prelegeri publice pentru meseriaşi ţii poloni au făcut demonstraţiunî
acâstă publicare să le reînapoieze reooman­ mult suma prevădută de mine, aşa cât din
Comitetul „Asoeiaţiunei pentru sprijinirea în potriva Germanilor. La consula­
dat pe adresa Molnâr u. 20 II 10. La oas preţul statorit nici în oaşul cel mai bun nu
44
învSţâoeilor şi sodalilor români în Braşov tul german s’au spart tote feres-
contrar toţi aoei domni vor fi provocaţi aşi pu<â acoperi tâte îndatoririle luate, mă
aduce la cunoscinţa publioâ, că Duminecă trile.
publioe cu Dumele. — B u d a p e s t a , 28 văd necesitat să mai ridic preţul cărţii ou
25 Noemvrie (8 Dec.) a. o. se va ţinâ o pre­ Paris, 4 Decemvrie. In decursul
Nov. 1901. Comitetul societăţii. o corână. Anunţ deci şi pe acâstă oale, că
legere publioă pentru meseriaşi, la 4 ore discusiunei budgetului armatei Mas-
dela 1 Ian. u. 1902 „Mama s-tului Augustin
44
p. m. în localul Asooiaţiunei, strada ofani- Monumentul lui Heine. După ce nu sabuan a 4i > ca deşi nu crede în des-
s
lor Nr. 4, la oare pot lua parte nu numai s’a găsit încă oraş în Germania, care să fi de E. Bougaud, va costa, broşată: 3 co­ armare, totuşi după conferenţa dela
meseriaşii, ci şi toţi aceia, cari se intere- acordat un loo pentru un monument lui râne, legată elegant în pânză: 4 corâne, plus Haga ar fi bine se se pună cestiu-
sâză de oausa lor. Heine, i-s’a ridioat în fine un monument la porto postai (30 bani). Ca să se scie. — nea, că ce politică esternă face acjî
B l a ş i ă , 3 Dec. n. 1901. — Dr. E. Dăianu,
mormântul său din Paris. Despre serbarea Francia. Massabuan (ţise, că politica
0 tablă comemorativă milenară profesor.
desvălirei, care s’a făcut cjilele aoestea lui Jules Ferry a fost alianţa cu Ger­
distrusă. Din Leutsohau i-se scrie lui „P.
„Judisches Volksblatt din Yiena scrie ur­ Din Satulung a dispărut 4'lele tre- mania. Nu me tem a esprima acest
44
w
L. , că tabla comemorativă, pe care a aşe-
mătorele: „Geniul poporului jidovesc era oute un câne frumos de oolâre nâgră, rassă nume — adause el. „Matin comen­
;t
cjat’o societatea oarpatină maghiară pe vâr­
şi el de faţă la mormânt, el era invi- Neufonlănder. Aflătorul anunţându-1 la ad­ tând discursul lui Massabuan 4i° »
e
44
ful muntelui „Frauciso Iosif întru amin­
sibil şi tăcut, toţi simţiau însă presenţalui. ministraţia 4iaruliii nostru, va fi remunerat. că nu crede ca Ferry se fi voit vr’o-
tirea mileniului, a fost distrusă de mâni ne­
El stetea în rândurile din urmă, căci nu dată a încheia alianţă cu Germania;
44
cunoscute. Acest fapt —cjioe „P. L. — a
era învitat, ci numai tolerat. Cu jale şi a e sigur înse, că dela 1870 cuventul
produs indignaţie generală în Soepuş. So­
pironit privirile în pământ, căci unul din­ Concertul Reuniunei române de Germania acum s’a audit pentru prima
cietatea carpatină a însciinţat poliţia, care
tre cei mai buni fii ai săi era aici sărbă­ cântări. 6ră de pe tribuna camerei.
îşi dă t6tă silinţa să descopere pe făp­
torit, el însă nu înţelegea discursurile bom­ Pretoria, 4 Decemvrie. Botha cu
tuitor.
bastice şi ochii lui rătăciau căutând oeva. Braşov, 4 Decemvrie n. membrii guvernului bur şi cu 1800
Kecskemetliyşi limba germană. Re­ Când va învăţa poporul jidovesc a-şî săr­ Eri avurăm ooasiunea a asista la un bmenî se află în Klipstafel (lângă
porterul special al cjiarului „Grosskikindaer bători în mod demn pe âmenii săi mari ?“ concert distins. D-1 dirigent de musioă lacul Chrissi). Prisonieri buri spun,
Zeitung" d-1 Wippchen junior s’a presentat George Dima oultivă printr’o musioă bună că Botha vre se lupte mai departe,
Din conacul sârbesc. îo Serbia sunt
dilele aoestea la inspeotorul detectivilor din simţul publicului pentru aoâsta sublimă înse omenii lui se opun.
ârăşl la ordinea 4^®i neînţelegerile dintre
Budapesta d-1 Kukoricza, ca să-l intervie­ artă. Şi publioul pâte să-i fie mulţumitor.
rege şi regină şi din conacul din Belgrad
veze în afacerea Keoskemâthy. După-ce s’a Bagheta din mâna sa pare a fermeca nu-
transpiră soiri, oari dovedeso, că regele
reoomandat şi a spus în ce afacere umblă, mărosul cor compus din cântăreţi şi cân­
Alesandru nu se simte de loc ferioit în ur­
d-1 Kukoricza l’a întâmpinat peraportercu tăreţe bine eseroitaţî, ou vooî frumâse şi A. B. I. O. TJ. Sunt cele oinci vo­
ma căsătoriei, ce a încheiat’o cu Draga. Se
următorele ouvinte: „No, da ce scii despre duiâse. cale din alfabet, dâr puse aşa lângă olaltă
scie, că regina Draga, în oontra voinţei po­
Kecskemâthy ? Pe cât soiu eu, defraudatul a Ce s6 lăudăm mai întâi0. din intere­ serviau odiniâră oa devisă împărătâscă în
porului sârb, voia cu ori-oe preţ, oa fratele
cerut în Pragerhof un bilet pentru Gross- santul şi variatul program ? Să le luăm mai casa Habsburg, oum servesoe astădl devisa
său să fie proclamat de moştenitor al tro­
kikinda. Spune ce soii ? — Bep. „Nu sciu bine de-a rândul. „V. U.“ (viribus unitis) a actualului mo-
u
nului Serbiei. La început regele însuşi
nimic . — Kulc. : „Atât scie şi poliţ’a din narch austro-ungar, sâu devisa „N. S. D.“
44
părea, că înclină pentru acâstă voinţă a Primul cor mixt a capella din „trei
44
Pesta. Atunci ce cauţi aici? —Bep.: „Am 44 (Nih.il sine Deo) a Regelui Carol.~A. E. I.
reginei, vă4ând însă agitaţiunea ce dom- cântece de Hauptmann şi adecă cântecul
venit să aflu ceva noutăţi . —Kulc.: „Nou­ 44 O. U. însă se interpreteză în diferite feluri.
44
nesce în regat, s’a înpotrivit ou totul. Se „Bradule, voinicule s’a distins printr’o in-
tăţile le sciu jurnaliştii şi nu poliţia, şi apoi Unii 4'°> oă însemnâză „Alles Erdreich Ist
4ice, oă din causa aoâsta neînţelegeri se- tonaţiune ireproşabila. Al doilea cântec în­
44
nhiar de aşi soi oeva, d-tale nu ţi-aşi spune, riâse au isbucnit între rege si regină, ba cântător şi mai viu: „Când vrea o pâre- Oesterreich Unterthan (Tot pământul este
fiind-oâ jurnalul d-tale este scris nemţesce 44 supus Austriei), alţii o interpretâză aşa:
4iarele străine au anunţat chiar, oă soene che , a fost eseoutat o’o minuţiositate ui-
44
4
şşi aşa clicând este complice în afacere* . — „Aller Ehren Ist Oesterreich Voii (De tâte
furtuuâse s’au petrecut între oei doi soţi, mitâre, âr ultimul oânteo melancolio „Vin’
44
Bep. (mirat): „Cum aşa? — Kvk.: „Vecjl 44 onorurile este Austria plină). Sunt unii, oari
şi că regina Draga ar fi primit chiar o mugur blând a fost cu efect nmmsat.
d-le, decă Kec.-kemethy n’ar fi so'ut nem- dau acestor oinoî vocale o interpretaţie la­
44
palmă dela soţul său. Dâr se mai 4' , Nr. II „Trei oânteoe de Beethoven
ce
-ţesce, nici-odată n’ar fi treout frontiera tin Ască, 4mând, oă însemnâză: „Austria
regele ar avâ o mare atraoţiune faţă de-o pentru alt (d-na Maria Dima) cu acompa-
4
roşie albă-verde. Un tâlhar sâu defraudant, Erit In Orbe Ultima* (Pe pământ Austria
soră a reginei, nevasta unui bancher din niare de piano (d-1 George Dima). Coope­
oare nu scie, decât unguresce, nu pâte fugi este nemuritâre) sâu „Austriae Est Impe-
Belgrad şi care ar fi o femeie cu aspira- rarea acestei părechl cu pricepere şi oui
44
din Ungaria, pe când cu limba germană, i rare Orbi Universo (Austria este stăpână
ţiunî mari. Ea şi-a părăsit chiar bărbatul simţ atât de fin musical, promitea dinainte
pote merge în tâtă lumea. Faţă ou Keos- pe tot pământul).
şi s’a dus la conac, unde se 4> i că re­ o adevărată plăcere auditoriului. Dâmna
oe
iemethy am avut oea mai mare înoredere, Un diamant albastru. De curând
gele Alesandru a primit’o fârte afabil şi Maria G. Dima, deşi s’a luptat c’o uşâră
fiind-oâ spusese, oă scie numai unguresce un neguţător de petrii scumpe din Ame­
buouros i-a ascultat plângerea contra băr­ indisposiţie a vooei, a captivat oa în tot-
şi când a fugit, mi-am freoat mâmle cu rica a reuşit a-şî prooura uu diamant al­
batului său. Regina Draga, din fire fârte dâuna publicul printr’o nobilă ooncepţiune
mulţumire, lăsând înadins să trâoă la mij bastru. In urma acâsta o mare emoţiune a
gelâsă, a luat în nume de rău acâsta re­ şi o frumâsă Dredare a clasicelor cântece.
loc 3—4 6re pănă am pornit cercetările. cuprins societatea avută din New-York.
gelui. Ou atât mai puţin pâte să fie pe A cântat din inimă şi a pătruns la inimă.
Ce să vecii însă, kârem alâsan, vulpoiul Diamantul a fost plătit ou 1,250,000 franci
plaoul reginei atenţiunea tot mai mare ce-o Nr. III. (Două cântări religiâse pen­
soiea nemţesce ca apa. Cine dra.ou a soiut’o şi a fost transportat, ou estra-ordinare pre-
dă regele Alesandru prinoesei Jelena, des­ tru cor mixt de Gevaert şi de Kiriac)
asta? Eu îţi spun, oă în interesul oasselor cauţiuDl. Ferioilnl său posesor a fost în­
pre oare se 4' > că e o frumuseţă. Outâte ni-au dat o frumâsă musică bisericâscă,
ce
statului t6ta jurnalele şi cărţile germane ar tâmpinat la debarcader de unul din con­
oă soirile aoestea sunt răspândite de duş­ mai ales oorul al doilea cu fuge „Aucjî
trebui interdise şi ori-ce funcţionar, înaiute fraţii săi, care i-a oferit, 1,750,000 de franci
manii reginei, totuşi dâoă numai y din 44
i0
de-a fi numit, ar trebui esaminat cu privire Dâmne glasul meu , cu tâte greutăţile, oe pentru acest faimos diamant albastru. Dâr
ele sunt adevărate, nu este imposibil, ca le oferea, a fost esact eseoutat.
la neounosciuţa totală a limbei germane, nu i-l’a dat,. Milionarii oraşului rivalisâză
a curtea sârbâscă să se întâmple a4i mâne
14
atunoi am pute avâ prospeote a prinde pe A urmat „Trio de Beethoven op I în a-şî prooura aoâsta pâtră soumpă. Se
un divorţ.
toţi defraudanţii, dâr aşa, cum să umble Nr 3 (C. moli) pentru violină, violloncello 4ioe, că Vanderbilt vrâ şă-o oumpere pen­
poliţia uugurescă în t6tâ lumea ou limba CrndelităţI germane. Se scrie din şi pian : d-nii Linz, E. Lemenyi şi în lo- tru soţia sa, dâr nu o va putâ dobândi mai
scâsă după defraudanţl ? Teringete! Etă ce Berlin, oă in Kamerun au dat în judecată oul lui Richter, d-1 R. Lassel. Distinsă mu­ eftin, decât ou două miliâne şi jumătate.
44
a aflat mai nou reporterul dela „Grosski- pe mai mulţi oomeroianţi germani, pe mo­ sioă de cameră escelent eseoutată, păcat Neguţătorul, oare a ajuns în proprietatea
44
Mndaer Zeitung despre Keoskemâthy. tiv, oă au oomis orudelităţi în potriva Ne­ numai că pentru musica de oameră sala diamantului, are de altfel dificultăţi ou
grilor. Aatfel oomeroiantul ’Wittenbaoh, puţin acustică e prea mare. D-nii Linz şi
Testamentul papei. Corespondentul vama, oare nu oere pentru pâtră mai pu­
care a tras în ţâpă pe un Negru, a fost Lemenyi s’au distins prin fineţa predării,
din Roma al diarului „Figaro scrie, că ţin de 126,000 de frauol.
44
condamnat la cinol ani temniţă, oomeroian­ d-1 Lassel a acompaniat cu dibăoia-i probată
papa şi-a făcut disposiţiile testamentare,
tul Keltenioh la trei ani temniţă, fiind-oă şi cunoscută.
distingând între averea sa personală şi în- Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
a turnat petrol pe mâna unui Negru şi Balada poporală „BrumâreluP de Ia-
ire averea, oe o are oa pontifice. Cea din- apoi a aprins’o, şi pe oomeroiantul Hâbs- cob- Mureşianu, pentru cor mixt ou soli şi Bedac.tor responsabil: Traian H Pop,
tâiti a lichidat’o deja în viaţă, împărţin- loop la opt luni reolusiune, fiind că a soos aoompaniare de piano, a plăcut fârte mult.
du-o între cei cinci nepoţi ai săi, âr pen­ ochiul unui Negru. A fost cântată ou vervă şi a redat o’un Biuroul advocaţilor asociaţi.
tru a doua lasă trei cardinali ea legatari, iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiumiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiM
Mâncat de lupi. Vasile Stoian din rar efeot gingăşia musioei poporale române.
dintre cari unul este secretarul d» stat. Cei C. Rădulescu,
Verebeş (Ciuo) durmia ou oile înlr’un grajd Tinerii solişti, d-ra Baretina Nemeş şi d-nul
trei legatari vor avâ »ă respeoteze disposi- fost procuror şi judecător de tribunal, şi
afară de sat. îutr’o nopte se trezesoe şi N. Oancea, s’au purtat fârte brav, cea dintâifi
ţiunile testamentare, cari sunt încă seorete
aude, că oile, pe oare le avea afară, suntîu în frumosul solo da sopran al garofiţei, âr Nicolae Andrei Popovici,
şi nu le cunâsoe nici însu-şl Rampolla.
mare vrajbă. Oe s’a îutâmplat? Stoian ore- cel de-al doilea în solo bariton al brumă- doctor în drept, tost magistrat,
Afară de aceştia papa a mai numit trei
dea, oă sunt toţi şi pse afară, când colo ce relului. Balada a fost furtunos şi îndelung se angajâză a pleda înaintea tuturor ins­
44
prelaţi ca eseoutorl testamentari „Figaro
se ve4l? Un lup sfăşia tocmai o âie. Stoian aplaudată, aşa că a trebuit să fiă repetată. tanţelor judecătbresol din Româuia,
roamintesoe cu acâstă ooasiune pretensiu-
sare la lup ou ciomagul, oe-1 avâaînmână, Acompanierea la piano a avut’o d-şâra procese de ori-ce natură, eseoutări
nile nepoţilor lui Piu IX faţă ou statul
«lâr la urletele lui, etă că vin alţi lupi şi Eleonora Dima şi şi-a resolvit problema de hot&rîrl şi ereauţe.
italian, cu oari s’au făcut de rîs după mâr-
sărind asupra lui Stoian, l’au sfâşiat. Cio­ cu multă abilitate. Bucuresct, strada Smârdan 53.
tea unohiului lor. Se scie, că statul italian
banul, oare eşise şi el odată ou stăpânul In cântecul Adelaidei de Beethoven VWYW VVVYV'Y'VVVVVVVYV
are elooat în budgetul său 3 miliâne lire,
său, a avut atâta timp, ca să scape ârăşl în a esoelat d-1 V. Popovici cu teuorul său as­
pe cari le ofere anual papei ca despăgubire OOOOOGOOOOOOOOOOIOOOOOOOOOOOOOOO
grajd. Diminâţa, când a eşit, n’a găsit de- cultat de publio ou atâta plăoere. El fu
pentru seoularisarea statului papal. Acâstă
oât hainele şi ciolanele stăpânului. Afară viu aplaudat şi a repetat cântecul. Dr. Sterie IT. Ciur cu
uurnă însă a fost refusată oonsecuent de
de acâsta lupii au mai mâncat şi opt oi. încheierea a iăout’o vesela „horă Do-
papa şi statul tot la oiuci ani o retrage pe 44 X. PelilJcangasse. — Nr. 10. Viena
brugână , poesie de V. Alesandri, musică de
motiv de prescripţiunî. Ei bine, după mâr- Avis. Publicând scrierea episoopului C o n s u l t a ţ i u n I
regretatul N. Popovici, cântată de corul
tea lui Piu IX nepoţii lui au avut idea franoes Emil Bougaud, tradusă de Salba, ş\ mixt cu mult simţ româneso. cu celebrităţile medicale şl cu specialişti dela
hazlie, de-a reolama miliânele refusate. Se întitulată Mama sfântului Augustin, eu n’am H. facultatea de medicină din Yieua.
înţelege, că fără suoces. rîvnit la nioi un căştig material, de aoeea OOOOOOOOOOOOOOO0K5COOOOOOOOOOOO O