Page 85 - 1901-11

KEDACTIUNEA, „gazeta* iese în flăcire ai.
Mministraţinnea şi Tipografia Abonamente jentru Anstro-Uaeana:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Po un an 24 oor., pe ş6se luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori nefranoate nu se pri- N-rii de Duminecă S fl. pe an.
meso.—Manuscripte nu se
retrimit. Pentru România şt străinătate:
Pe un an 40 franol, pe şdse
I N S E R A T E luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
as prlmoso la Admlnlatraţlune în N-rii de Duminecă 8 franol.
Braşov şi la următorele
Se prenumeră la tote ofi-
BEROURÎ do ANUNŢURI : oiele poştale din întru şi din
în Vlena : la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii oolectori.
Nux. Augenfeld & Eineric Les-
ner, Heinrich Schalek. A. Op- Abonamentnl pentrn Braşov
pelik Nacîif. Anton Oppelik. Adnunistrafiunea, Piaţa rcaxe.
In Budapesta: la A. V. Gold- TOrgul Inului Nr. 30, etapiu
berger. Ekstein Bornat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şese
Leopold (TU Erzsăbet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor.
P R E Ţ U L I N S E R Ţ I U N I L O R : Cu dusul în casă: Pe un an
o seria garmond pe o coldnă A N U L L X I V . 24 oor., pe 6 lunil2o., po trei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 oorbno. — Un osemplar
Publicări mai dese după tari­ 10 bani. — Atât abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi inserţiunile sunt a se
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti înainte.
Nr. 2611. Braşov, Sâmbătă 24 Noemvrie (7 Decemvrie). 1901.

f Vasile A. Urechiă. tatul bărbat a onorat naţiunea sa, popului Ghenadie din Hîrlău, rezeş din tivitate mare şi nu mai departe, decât în
când la congresul Orientaliştilor ţi­ Braniştea lui Urechiă cronicarul. Pe tim­ numărul treout de Duminecă, am publicat
Itirăşî 9’a stîns o viată scumpă nut în Roma a depus în numele ra- pul invasiunei rusesc! tatăl său se numi a în traducere o sorisdre polemică a sa adre­
Românilor. Unul dintre cei mai în­ murei îndepărtate latine din răsări­ PopovicI, adică fiu de popă. sată revistei „Franoo-italiene* din Neapole,
văpăiaţi luptători pentru marea causă tul Europei o coronă pe soclul co­ Rămas orfan de tată în etate de 6 îa care definesce scopurile Ligei şi protes-
a culturei române şi a unităţii ei, lumnei lui Traian, şi cum a sciut să ani, şi-a făcut studiile primare şi secun­ tâză contra învinuirilor, ce se aduo acestei
Vasile Alesandrescu Urechiă, a închis facă să răsune prin graiul ministru­ dare în laţi. Deosul s’a numit mai întălil instituţiunl.
ochii pentru tot-deuna erî dupăamecjî lui instrucţiunei publice italian, Bac- PopovioT ca tatăl său. Făcut atent de că­ Ou ocasiunea deschiderei sesiunei par­
în locuinţa sa din capitala României. celli, admiraţia şi simpatia pentru tră directorul şi inspectorul de şcdle Dr. lamentare române din săptămâna trecută,
Acest distins om de litere a muncit naţiunea soră! P. Câmpcanu, că acesta nu e numele ade­ ilustrul defunct a fost ales vioe-preşedinte
o viăţă întrâgă, pentru a desgropa însufleţirea şi rîvna, cu care vărat al familiei, s’a numit Alexandrescu al Senatului.
comorile istoriei trecutului nostru pe lupta şi propovăduia acest infatiga­ dela Alexandru, numele de botez al tatălui Scrierile lui V. A. Urechiă formâză
pământul, în care ne-a plantat îna­ bil apostol al culturei române, a şi său. Mai târziu pe la 1855, dându-i-se în aprope o biblioteoă întrâgă. Ele sunt mai
inte cu doue mii de ani marele îm­ făcut, ca numele său să fie cunos­ mână averea păriutăsoă, a găsit între hâr­ vârtos istorice. Volumele apărute deja din
părat al Romei. cut şi respectat nu numai între Ro­ tiile familiei sale, că originea familiei se ultima sa lucrare mare a „Istoriei Români­
S’a arătat şi la V. A. Urechiă, mâni, ci şi la naţiunile streine. trage dela vechiul cronicar al Moldovei lor* dau mărturie de zelul şi diliginţa de
ceea-ce au esperiat istoricii tuturor De când decedatul a devenit pre­ Vornicul G-rigore Urechiă (1650) şi prin fier a decedatului, în căutarea şi aflarea de
popdrelor, că cu cât cercetau mai şedintele „Ligei Culturale*, numele act legal a luat în fine acest nume. documente nepreţuite istorioe inedite.
adenc în viaţa şi trecutul naţiunei său a ajuns a fi des citat şi în eu­ In literatură s’a făcut cunosout prin
lor, cu atât mai mult le crescea iubi­ ristica maghiară, der în cele mai Studiile superiâre le-a făcut la uni­
rea cătră acea naţiune şi admiraţiu- multe caşuri i-se făcea mare nedrep­ versitatea din Madrid şi le-a continuat la oâte-va piese teatrale, oare au avut succes
pe scenă, âr mai ou sâmă prin volumul său
nea pentru faptele mari şi nobile tate veteranului profesor de istorie, Paris, unde a luat şi licenţa în litere. în­
tors în patrie fu numit profesor de istoria „Legende* atât de frumos şi atât de
ale predecesorilor. încât i-se atribuia planuri ostile Un­ şi literetura română la faoultatea de litere bine scris.
V. A. Urechiă a tost o fire en- gariei, pe când densul propaga sin­
tusiastă şi cu adevărat el era aprins cer o drâptă înţelegere între Ma­ din Iaşi. La 1864 fu numit director la mi- Iu timpul din urmă publicase în „Apă­
de admiraţiune pentru trecutul glo­ ghiari şi Români. nisteriul de oulte şi instrucţiune publică, âr rarea Naţională* material pentru cel puţin
rios al marei seminţii latine şi a după înfiinţarea facultăţii de litere din Bu- 2 volume, iutitolat „Zhn tainele vieţii“. In
A muncit o vieţă întregă V. A. eurescî, la a. 1865 tot-odată şi ca profesor acelaşi timp soriea la „Universul“, „Secolul
odraslei ei dela Dunăre şi din
Urechiă pentru naţiunea sa şi chiar la aoâstă facultate pentru istoria şi litera­ XX şi îutreţinea o întinsă corespondenţă
U
Carpaţî.
şi rnortea Fa găsit pe câmpul nobil tura română în locul lui Ioan Maiorescu. cu bărbaţii însemnaţi ai naţiunilor latine
Toţi cei-ce l’au cunoscut, în pa­ al muncii scriind la opera sa: „Is­
tria sa, ca şi în străinătate, la ţăr- Urechiă a desvoltat oa profesor, isto­ din totă lumea, în interesul neamului ro­
toria Românilor*.
mii Dunărei şi ai Tibrului, au ră­ ric şi politician o activitate estra-ordin&ră mânesc.
Naţiunea recnnoscătore, jălind
mas impresionaţi de focul, cu care şi neobosită. Sub Brătianu a ocupat oâfc-va Oa membru al Academiei Române pe
pierderea acestui demn fiiu al ei, îi
pleda el causa latinităţii şi a ro­ timp şi postul de ministru al cultelor şi V. A. Urechiă îl vedem neobosit în a face
va păstra o eternă amintire.
mânismului. instrucţiunei publice. tot felini de oomunicaţiunl interesante de
De se afla pe catedra de istorie Este ou deosebire remaroabilă activi­ nouă documente istorioe.
la universitate său la tribuna din tatea sa din cei c}ece rdI ultimi, dedicată în parlament a fost totdâuna ales de
sala de şedinţă a Academiei Ro­ apărărei intereselor oulturei neamului ro­ GălăţenI, ale căror interese le-a representat.
mâne, său la Ateneu, seu în străi­ AstădI dirmneţâ am primit urm&târea dure- mânesc şi a oulturei fraţilor, cari sufer. în Drept mulţumire Urechiă a fundat aoolo
rosă soire telegrafică, espediată încă aseră la drele
nătate la discuţiunile conferenţelor interesul acestor freţî a dat la lumină îna­ o mare biblioteoă pentru oâre a adus mari
9 din BucurescI:
interparlamentare şi a congreselor inte eu vre-o 20 de ani „Albumul maoedo- jertfe şi căreia i-a dat numirea „biblioteca
BucurescT, 5 Decemvrie. Marele
savante, ilustrul profesor român scia român* şi a soos la ivălă înainte cu 7 ani V. A. Urechiă".
să tacă să răsune cu acelaşi farmec apostol al românismului, Yîisile A. memorabila carte întitulată „Dela fraţi la Am dat aici numai o schiţă palidă
Urechiă., scriind istoria neamului K
cărda nobilului său ideal, căruiaşl-a fraţi ; în interesul lor a luat parte lacon- din aotivitatea literară şi naţională a aces­
nostru, muri subit la 6rele 8 p. m.
dedicat întrăga viaţă. gresele'interparlamentare şi a pledat înainte tui distins bărbat al naţiunei române, de
La congresele din Belgia, Italia, marei lumi latine dela apus. aceea va trebui să mai revenim.
Norvegia şi în tot locul, glasul lui In calitatea sa de preşedinte ai „Ligei
se ridica pentru fraţii, cari sufer. V. A. Urechiă s’a născut la P atra pentru unitatea culturală a Românilor* V.
Cine nu-şî aduce aminte, cum regre­ în Moldova la anul 1834, nepot al proto­ A. Urechiă a desfăşurat de asemenea o ac­

FOILETONUL „GAZ. TRANS*. Seri-Indianilor din Ari zona şi Sonora (Me- duce o mişcare involuntară de înghiţire. vr’o activitate, oedâză în ourend unei com­
xico) şi eu aoâstă ocasie a trebuit să trâcâ Vocea devine răguşită şi în ceafă se ivesc plete letargiî. Dâoă călătorul e singur, este
prin teritorii, oarî rivalisâză ou Sahara în din când în câud dureri, omul devine in­ deprimat şi tăout, une-orl însă îi vine
Când cine-va more de sete. pustietate şi lipsă de apa, aşa oă acest oă- dispus şi din oe în ce mai nervos. Indispo- pe neaşteptate pofta de a vorbi singur;
lător ne va da cel puţin în parte din pro­ siţ'a aoâsta se calmâză luând o petricică dâeă e ou mai mulţi, pofta de vorbă i-se
La cetirea istoriilor de răsboîi, de pria esperienţă descrierea setei din deşert. în gură,sâu un vârf de crângă ruptă, prin potenţâză, obiectul conversaţiei însă este
scrieri de călătorii ori alte aventuri, mul­
înainte de tâte ne povestesce MoGee oe se produce âre-oare salivă şi gura se numai unul neschimbat: apa. In starea
tora li-se va fi sugerat observaţia, cât de
despre Death valley din interiorul Papage- humecteza. O jumătate de păhar de apă acâsta faţa este perită, ochii injectaţi ou
periculosă este pentru om lipsa de apă şi este o adevărată binefacere într’o aseme­ sânge şi plini de laorăml, mişcările pripite,
riei )a marginea deşertului dintre Arizona
ce chinuri grozave trebue să sufere el în
şi Sonora. Luni întregi temperatura cons­ nea situaţie, dâcă însă nu se pâte găsi, âr vorba sohimbătâre în mod capricios. Su­
urma setei. Deâre-oe însă acest lucru se
tantă se menţine, în umbră, la 45° O. şi atunci nervositatea febrilâ cresce. Stadiul ferindul sâmănă cu un pacient de friguri
amintesce numai în mod sumar în aoele oâte-odată şi mai mult. Aerul este aşa de ac-sta MoGee îl numesoe, stadiul deplorabil. ambulant şi lipsit de îngrijire. Uşurarea şl-o
descrieri, nu ne putem imagina aşa uşor
uscat, că un vas plin cu apă în ourend eva- In al doilea stadiu temperatura omu­ găsesoe numai bând un litru sâu două de
torturile corporale şi spirituale, la cari este
porâză si nu se vede niol o pioătnră desu- lui cresce. Puţina salivă se prefaoe în clâ- apă dintr’o înghiţitură sâu două. McGee du-
supus acela, oare are nenorocirea să fie con­
d6re nici pe oal, nici pe oălăreţ. (Pământul bucl şi se depune pe buze, limbă şi dinţi, mesce acest stadiu cotlon mouth, „gura de
damnat a muri de sete. u
este tare şi aşa da fierbinte, că piciârele făcând să se lipâscă limba de oerul gurii bumbac* „începutul lâncezirei.
Nu va fi deci fărââre-oare iuteres descrie­ fără înoălţâmiote se frig la atingerea lui. şi împedeoând vorbirea. Omul se simte In al treilea stadiu al setei olăbucii
rea, ce o face profesorul MoGee în The At­ Singurele plante, oarî pot să trăâsoă în ase­ par’oă ar avea în gâtlegiu o masă atârnată dela gură se prefao într’un strat tenace,
lantic Monihly, Boston, 1898, despre efeo- menea căldură, sunt mostruosităţile purtă- de nisce sfâre. Capul pulsâză repede şi la asămănător oolodiului, care contraotâză bu­
tele fisiologioe ale setei în diferitele sale t6re de apă ale regnului vegetal, cum sunt fie care pulsare se resimte durerea în par­ zele şi le forţâză la un surîs sardonic, In
grade. Descrierea aoâsta, reprodusă în oaeteele şi agavele. înşişi Indianii au un tea cervicală şi în întrâga oolonâ verte­ ourend însă se desfigurâză faţa într’o rîn-
parte şi în traducere nemtâscă în „(rfo&ws* aspect de mumii pe jumătate uscate. „Aici brală. Oâte-odată ţiuie urechile. Sunetele, jire urîtă. Gingiile se despart de dinţi
t. 74 (1898) p. 66, ne presintă cu o clari­ domnesoa setea, âr scheletele şi craniile, oe oe ni-se pare, că le aucjim, variâză dela şi sângele, devenit liber, seînchâgă în miol
tate emoţionantă tâte detailurile şi groză­ le întelnesci la fie-care pas, dau dovadă des­ cântecul de pe cârde pănă’la vuietul pro­ masse diforme. Limba este acoperită ou
veniile aoelei teribile torturi, începând ou pre aoâstă teribilă stafie*. dus de un tren, care întră într’un tunel. flegmă şi vorbirea este răguşită şi greâie,
primele simptome ale setei şi pănâ la mâr-
MoGee deosebesce oincl grade de sete Imaginaţia este oapriciâsă. Ea ne reproduce asămănătore ou lătratul. Capul, par’câ ar fi
tea nenorocitei victime.
mortiferă. isvâre şi arbori vere}!. Indisposiţia şi ner­ strîns în oerourl de fier. Suferindul îşi ia
McGee a întreprins în anul 1894 o es- In primul stadiu gura se (înfierbântă vositatea cresc din oe în oe. Impulsul bol­ pălăria, dâr nu simte niol o uşurare. Ou
pediţie shenţifică în teritorul papago-Wov şi şi se usuoă. O încordare în gâtlegiu pro­ năvicios de a ne mişca şi de a desvolta fie-care bătaie de inimă se resimte dure-