Page 86 - 1901-11

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 260 —1901.

Ivanka şi partidul naţionalită­ care oausă e viu întrerupt din partea aodsta. scopurile atât de bifurcate ale partidelor, „Ddoă eu m’aşî lăsa a fi influinţat de
ţilor. Cetim îa „Pester Llody de Mier­ Face aspre imputări guvernului, că nu în­ să le unâscă într’un punot folositor statu­ multele vorbe stupide, de mult a-şl sta fără
44
curi : treprinde nimic în interesul poporului şi că lui. Mijldcele spre ajungerea acestui scop lucrători şi trebuia să-mi sistez afacerile .
44
44
„îutr’un artioul din „Alkotmany se drepturile aoestuia sunt înoălohte de viri- nu vor fi pdte aşa de neacomodate, încât
„împrejurarea, că institutele săsescl
istorisesce, că la 28 Sept. 1896 s’a fost lism şi capitalism. Desfăşură în chip inte­ să renunţe la aplicarea lor. şi „Albina domindză Ardealul, este dovadă
44
ţinut în Nemeti o întrunire convoo&tă de resant despoiarea de drepturi a poporului Rogă camera să voteze provisoriul. nu contra lor, ci pentru ele*.
Oskar Ivanka a oposiţiei unite, adecă a şi-şi ridică cuvântul în interesul claselor Bergcr, paugermau, acusă pe Cehi de „Acel institut, ale cărui resurse de
partidului naţional de pe vremuri, a parti­ p oporaţiuuei, cerând şi lărgirea dreptului politică jefuitdre. putere sunt mai mari, oondiţiunile mai fa­
dului poporal şi a partidului naţionalită­ electoral, drept, care nu pdte fi desconside­ Z'icselc spune, că o adâncă crisă de stat vorabile şi procedura mai aeomodabilă —
ţilor. rat din causa naţionalităţilor. Deolară în bântue în Austria drept urmare a luptelor devine învingător în concurenţă".
„Pentru a respinge orî-ce bănuială, fine, că nu primesce proiectul. esacerbate naţionale. Guvernul trebue să „Cunosc din temeiă aceste lucruri,
deputatul 0sicar Ivanka declară următdrele ; Ministru-preşedinte Szell răspunde. se declare, dâcă voesce ha hegemonia să pentru-că am venit mult în atingere atât
„El nu cnnosce partid de naţionalităţi în Spune, că nu e adversarul lârgirei dreptu­ fîă esclusiv a Germanilor, ori ddoă vrâ să cu institutele săsesc!, oât şi ou cele ma­
oomitatul Hont. Esistă singuratici, despre lui eleotoral; a dovedit’o acdsta prin adu­ fie reclădită Austria pe basa egalei îndrep­ ghiare .
44
cari se cjice, că ar fi panslavi, aceştia însă cerea legii despre judioatura Curiei, în tăţiri a tuturor naţionalităţilor. Etă o critică adevărată, a unui Săcuiă
au protestat în public contra unei asemenea urina căreia numărul alegătorilor s’a sporit
independent despre agitaţiunile săcuiescl
învinuiri. La oonferenţă s’au adresat lui cu 25°/ . Sufragiul universal îl consideră contra „Albinei , puse la cale de nisoe
44
0
Ivanka două întrebări : 1) Ddoă el este ca o săritură în întunerec, fiind-eă în urma Secuii şi „Albina“. elemente scăpătate, cari nu pentru vorbele,
pentru esecutarea legii naţionalităţilor? 2) raporturilor speciale ale ţării, introducerea ci pentru faptele lor, atâta trecere au la po­
— F i n e . —
Ddoă e revisionist? La prima întrebare a sufragiului universal ar aduoe mari peri­
porul săouieso, încât în năcasurile lor ma­
răspuns, că un deputat nu pdte să vorbăscă cole. Spune lui Yazsonyi, că Ungaria nu îuzădar am trimis din când în când teriale, numai primiţi să fie bieţii Săcui,
altfel, derât, că ori ce lege esistentă trebue să pdte fi teren pentru radicalism. întâmpiuărl la fiarele, cari ne-au atacat, fug de băncile săcuiescl, oarl îi esploatdză
fie esecutată. A mai adaus, să se ia la cuno­ In partea a doua a lungului său dis­ pentru-oă nu le-au publicat sdu de loo, sdu îu mod eăzăresc — cercând scut la cele
ştinţă, că el e Ungar şovinist. La a doua curs, Szell răspunde oelorlalţi vorbitori. De­ numai mutilate. înzădar s’au apostrofat oa- săsesc! şi românesci, dr când e vorba de
îutrebare a răspuns, că deşi a fost contrar clară, că tratările asupra tarifului vamal se lumniatorii în rapdrte oătră adunările ge­
a-şî trimite representanţl la dietă, mai bu­
legilor bisericesc!, totuşi nu e revisionist urmezâ tocmai acum, despre decursul lor nerale ale acţionarilor, pentru-oă nici de
curos îşî pun încrederea într'un ţăran din sînul
în înţelesul, ca între stat şi biserică şi între însă nu se pot face acum comunicări. Asi­ acelea nu s’a luat act, oi pressa şi societa- lor, său într'un Jidan bogat din Budapesta,
diferitele oonfesiunî să se stabiidscă în per­ gură camera, că alât interesele agrare, cât tatea maghiară necontenit şî-a urmat şi-şi decât în cei ce vor să-i fericdsoă pe hârtie,
44
manenţă răsboiul . şi cele industriale vor fi apărate suficient. urmdză calea apucată. Chiar pentru acdsta
hulind băncile românesci şi săsescl, ca pe
Din tote declarările de mai sus ale Faţă de afirmarea lui Komjsthy, oă legea cred, că a sosit timpul, ca se dau publici­
aodstă soară ei să ajungă la vre un os
voinioosului deputat Ivanka remarcăm, ca naţionalităţilor dela 1868 a fost impusă din tăţii un document de mare valdre pentru de ros.
mărturisire caracteristică şi f6rte instructivă Viena,spune, oă după a lui cunosoinţă le­ cei ce vor se cundscă adevărul. Partcniu Cosma,
pentru timpul şi împrejurările de faţă, că gea acdsta era în tdte adresele oamerei şi directorul executiv al „Albinei 44 .
în luna lui Iunie a. o. un mare pro­
densul recuudsoe, că un deputat ar trebui membrii oposiţiei, chiar şi oei din stânga prietar maghiar, un conte, voia să capete
să stărue ca legea naţionalităţilor învigore estremă, se întreceau în aceea, că ou naţio­ dela „Albina un împrumut hipotecar de
44
să se eseoute, ddr că acdsta în realitate nalităţile trebue să se trateze echitabil. Apologia Maghiarilor în pressa
200,000 cordne. A venit în persdnă la Si-
nu-o pdte face, fiind totodată şi Ungur şo- Negă, că afacerile Ungariei ar fi conduse englesă.
biiu, şi i-s’a spus, ce date are să producă;
vinist, oare calitate, după credinţa lui şi a tu­ din Viena. Privitor la gravamanul popora­
ca cererea lui să se potă pertracta îu sînul Revista „Quaterly Review* a scris un
turor soţilor săi de principii, are efectul de lilor de a-se refaoe legile politice biseri­ direoţiunei. articol sub titlul: „The conflict in Austro-
a-1 dispensa de t6te obligămintele morale cesc!, spune, că ţâra ou nici un preţ nu va La finea lunei respectivul şî-a trimis Huugary , în care arată, că nu esistă în
44
şi legale faţă cu naţionalităţile!!! admite acdsta. în fine Szell asdmănă poli­ datele necesară, şi acoperire era abundantă, lume rassă dominantă, caie să fie mai in­
tica partidului liberal ou cântecul paserilor direcţiunea însă indignată de broşura lui tolerantă şi mai tirană, ca cea maahiară.
şi cu mirosul florilor, şi pentru unul şi pen­ Esterhâzy şi de apreoiarea acestei broşuri
Din dieta ungari tru altul trebue sore, cad fără sdre întu- din partea pressei maghiare, n’a admis la In parlamentul ungar, nu e repressntată
nici o naţionalitate, afară de Saşi, ddr şi
Disousiuuea asupra proiectului de in­ nerecul s’ar coborî peste ţâra acdsta, de pertraot-are cererea, oi ou data de 29 Iun. deputaţii acestora sunt asupriţi. Revolta
ceea-ce el vrd s’o ferdscă.
demnitate budgetară s’a continuat şi s’a i-a restituit actele ou următdrea resolu- generală însă, care a isbuonit de-ocamdată
sfîrşit în şedinţa de alaltăerl (4 Decemvrie). ţiune: la Croaţi şi la Români, în curând se va
Majoritatea camerei a primit proieotul ca Situaţiunea în Austria. „Drept răspuns la st. Dv. din 22 ort. întinde şi a3unra blajinilor Germani şi asu­
basă la desbaterea specială, ce s’a fâout erî. ne luăm voie a Vă însciinţa ou ,regret, că pra Slavilor de nord. Cam aşa glăsuesce
14
Oratorii şedinţei de alaltăerl au fost Comisiunea budgetară a camerei a nu refleotăm la acest împrumut . articolul revistei englese.
Csavolszlcy (independent), Yazsonyi (demo­ ţinut alaltăerl o şedinţă şi a luat în des- „Suntem expuşi atât de intensiv la ata­ La acest artiool a răspuns geologul
crat) şi ministru-preşedinte Coloman iSzell. batere provisoriul budgetar. în decursul curi neîntemeiaie din partea particularilor, Schrubsole, care fusese prin Transilvania
Cel dintâiii a vorbit mai ales despre ra­ discusiunei s’an fâout declaraţii interesante corporaţiunilor şi a cjiarelor, aousându-ne, anul trecut şi întreţine aici legături de
porturile Ungariei cu Austria şi a provo­ asupra situaţiunei politice. oă numai pentru aoeea dăm împrumuturi prietenie cu câţl-va profesori maghiari de
cat guvernul să orienteze ţâra asupra tra­ Kramarz constată, oă situaţiunea po­ şi Săouilor, pentru-oa să-i deposedăm, fără religiunea unitară, cari şi-au făcut studiul
tărilor, ce se fac actualmente cu privire la litică a devenit insuportabilă. Cehii nu se oa să ne împărtăşim nici de oea mai ne­ la Englesl.
tariful vamal.— Vazsonyi, unicul representant. tem de ameninţarea cu disolvarea parla­ însemnată apărare din partea respectivilor D-l Schrubsole îşi publică apologia
44
al partidului democrat, a vorbit la început mentului, fiiind-că disolvarea n’ar avd alt debitori, cari prea bine soiu, oă tdte aceste în cjiarul „Echo din Londra. In acest ar­
despre fusiunl, din cari nicl-odată n’a re- resultat, deoât un parlament mai rău ca învinuiri nu sunt decât calumnii, — îuoât, ticol d-l Schrubsole nu prea dovedesce, că
sultat schimbare de sistem. Partidul liberal cel aotual şi Cehii şi-ar strînge şi mai mult direcţiunea s’a decis ca succesiv să-şî re- ar fi bun polemic, deşi pote oa geolog o fi
l’a asemănat ou barca lui Noe, în care se rândurile. strîngă afacerile de împrumut pe teritoriul având oricare reputaţie îu ţdra lui. Infor­
află representate t6te nuanţele, dr despre Herold cjice, că situaţiunea precară săcuiesc . maţiile lui Schrubsole sunt atât de şubrede,
44
se
ministru-preşedinte Szell <j’ t 6 un nu se pdte ameliora, decât prin punerea în La aeâstă sorisdre „Albina a primit încât numai Doporul engles pdte să le mai
44
Taaffe ungar, care nicî-odată nu va fi ca­ praxă a disposiţiunilor legale, ce ţintesc la următorul răspuns cu data de 1 Iulie a. c. dea crecjăment, fiind-eă nu c.undsce împre­
pabil a crea ceva de D6mne ajută. Nou egala îndreptăţire a naţionalităţilor. Con­ „Epistola Dv. din 29 Iunie m’a fdrte jurările de aici.
sistem, dise Vazsonyi, s’ar crea numai stituţia trebue revisuită aşa încât sarcinile surprins. Ce să cjicem, d. e. despre afirmaţia
atunci, ddoă o partidă ar învinge pe cea­ parlamentului central să fie uşurate, trebue „Nu p'ioep, cum se pdte iufluinţa un geologului, când cjice, că Englesii sunt în
laltă. El atacă apoi partidul poporal, din ameliorate regulamentele camerei şi trebue institut de bani, oare stă pe basă reală, rătăcire, dâcă vorbesc despre cestiunea
reformat sistemul electoral pe base mai într’o afaoere atât de seridsă prin articole de limba în Ungaria. „Asemenea oestiune—
largi. Vorbitorul însă crede, oă guvernul de cjiare, lipsite de orî-oe basă, cari mimai cjice geologul — esistă numai în Austria,
rea în întregul corp. Fel de fel de hain oi- nu-i capabil a realisa un astfel de pro­ după sensaţiune vănăză.* îu Ungaria nu esistă aşa-oeva. Adevărul
naţii se iveso înaintea ochilor. In urechi gram. Nu-i rămâne ddr alt-ceva, decât da­ „Ddr ddoă în cestiunl de acestea, pur este, — oontinuâ Sch. — oă Austria e sfâ­
vîjie şi poonesoe. Oohii lăcrămdză, ddr în toria patriotică de a-se retrage. de afaceri, aşi da ceva pe pressă, şi ddcă eu şiată de naţionalităţi, Ungaria însă este uni­
44
onrend se usucă. Lumina .ochilor se trage Forscht a deolarat, oă sdu trebue să aşi fi „Albina , cu un olient Săcuiă, indepen­ tară şi progresăză colosal. Naţionalităţile şi
îndărăt. Faţa este stăpânită de o lipsă de se renunţe la constituţie, seu să se reoon- dent economicesce, ohiar acuma şi pentru confesiunile având tdte drepturile asigurate,
simţire, de asemenea şi manile şi în fine strudsoă edifioiul constituţiei, care cade în aoeea m’a.şî nisui să Inoheiă afacerea pusă n'au nici un motiv a se plânge şi prospereză
întregul corp. In măsura în oare cresoe ruine; şi fiind-că în Austria nu se mai deja în curgere, ca să pot documenta : ăcă de minune. (!)
aoâstă nesimţire, ameţesoe şi întregul or­ pdte introduce un absolutism statornic, nu nu pornesc după deposedare*. încât pentru acussţia de asuprire con­
ganism al oorpului din ce în ce mai mult. rămâne decât reîntorcerea a vechia con­ „Ddcă eu m’aşl influinţa de nefericitul tra limbei germane, cine va imputa Ma-
Pentru a scăpa din acdstă stare ohinuitdre, stituţie, care pe lângă respectarea dreptu­ şi de atâtea ori rău aplicatul nostru ş winistn, gharilor, că şl iubesc mai mult limba lor
44
nu este deoât uu singur mijloc: apa. Ori rilor egale cuprinde în sine o de-opotrivă de mult deja trebuia să-mi sistez tdte iu decât, limba „Germaniei şi cine ar putea
44
oât de murdară ar fi aodsta, ea este înghi­ scutire a intereselor fia-oărei naţionalităţi. treprinderile industriale . să se scaudaliseze, că prin mijldee cinstite
ţită de cel setos ou cea mai mare aviditate. Contele Palffy (Şice, că partidul său „piarele, ministeriul etc. etc. de ani ofer ooasiune streinilor a învăţa limba ma­
Natural, oă aici se impune o preoauţiune (marii proprietari conservativi) voteză pro­ de «Şile sunt pline cu cestiunea săruăscă*. ghiară ? Şi la acdsta — cjice Sohrubsole —
estremă, căci lipsa de cumpătare în pri­ visoriul budgetar, dâr cu adâucă şi justă „Vor să expatrieze pe Săoui enmasse, au tot dreptul. Maghiarii nu fac cu nimic
vinţa acdsta pdte să fie urmată de o mdrte îngrijire patriotică stă partidul faţă ’n faţă pentru-oă uu au ocupaţiune etc. Răspândesc mai mult, decât regatul engles unit. In An­
44
instantanee. MoGee numesce stadiul^ acesta cu situaţiunea aotuală plină de pericole. în lumea largă cele mai ridicule faime . glia rassa gaelă, cellă etc. a cedat limbei en­
shrivelleă tongue, adecă stadiul „limbei con­ Rataj crede, că fără o lovitură de „Eu carele sunt Săcuiă de origine, în glese şi cine ar putea trage la îndoială, că
u
tractate . stat Austria nu se va putâ susţine. oalitatea mea de Săcuiă, între Săoui trăind, aedita este în interesul ţării?
Prin stadiile mi sus descrise a trecut Ministru-preşedinte Koerber spune, că cu sutele aduc lucrători Ralieni şi Slomd. fetă deol informaţiile greşite unde-1
călătorul african Nachtigal în călătoria sa guvernul nu şl-a esprimat pănă acum cu Pentru-oe? Pentru-că nu capăt lucrători duo pe om !
prin Sahara. Eminenta zugrăvire a chinu­ nici o ooasiune intenţia de a disolva parla­ săcui, şi nu capăt pentru că nu sunt*. Cine va ceti acum articolul d-lui
rilor setei, pe cari le-a publicat acest că­ mentul Dela intrarea lui în funoţiune a „Oei-oe voieso să expatrieze lucrători Schrubsole de sigur, că numai ounoscinţe
lător în opera „Sahara und Sudan*, la pag. ocolit totul, ce desparte partidele. Guver­ săoui, dovedesc, oă nici ideiă na au de îm­ esaote nu va avd despre relaţiile etnogra­
241, o intercalăm aici: nul, pe cât se pote prevedâ, va fi silit să prejurări, seu cu intenţiune încurcă fice şi politice din Transilvania.
(Va urma.) susţină „Reichsrath*-ul actual pănă la vară starea faptică, vânând după popu­ Piarul „Ellenzdk din Cluşiă, de unde
44
târcţiu. Voinţa firmă a guvernului este, ca laritate*. luăm cele de mai sus, publică în numărul