Page 87 - 1901-11

Nr. 260—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

său de ieri ou umili satisfacţie un estras Universitatea din Lemberg şi stu­ siuagogei jidovescl din Str. Orfanilor am fie în bani ori cărţi — pe sâma acestei
din articolul Englesului fiiomaghiar în tra- denţii ruteni. O soire telegrafică din Lem­ vărjut un lup“. Aşa spunea d l Z. îutr’un biblioteci.
duoere făcută de unul dintre profesorii berg anunţă, că studenţii ruteni dela faoul- cero de prietini. „Pâte vei fi vădut pe ju- Eu ored, că inteligenţa nâstră şi po­
unitari, prieten al geologului eugles. tăţile de drept, teologie, filosofie şi medi­ pânul Lupu“ îl întrerupse un hâtru bun de porul nu va rămânâ rece la rugarea ace­
lora, cari şi-au dedicat viâţa întregă culti-
cină au ales o delegaţie, oare a predat glume. — „îmi pare rău, oă presupui aşa
vărei poporului român. Cme doresoe cul­
rectorului Rydygier o declaraţie subscrisă ceva despre mine, oă eu vânător bătrân, tura poporului, acela să oontribue mai în­
Din străinătate. de peste 400 studenţi uni versitarî ruteni, în să nu pot face deosebire, chiar şi la o âră tâia la cultivarea acelora, cari sunt meniţi
oare cer să fie şterşî din matricula univer­ mai înaintată, între un lup veritabil şi în­ să cultive poporul.
Confede raţiunea balcanică. Se
sităţii, fiind-oă voeso înfiinţarea unei uni­ tre un Lup ou două pioiâre“. — „Şi cum Ofertele marinimâse sunt de a-se tri­
telegrafâză «din Viena: Yisita generalului mite la adresa subscrisului şi vor fi ouitate
versităţi rut»ne deosebite, şi afară de acâsta s’a purtat lupul?“ întrebă un altul. „Destul
rus Rudauowsky la curţile din Sofia şi Bel­ cu mulţumită pe cale cj'&risbică.
sunt nemulţumiţi ou hotărîrea senatului de modest. Se vedea pe el, oă se genâză
grad e interpretată, în unele cerourl diplo­ Ghirbom, în 28 Nov. 1901.
universitar adusă aoum în urmă. Rectorul de a fi vărjut în mijlocul oraşului. A trecut
maţi oe de aici, ca începutul unei acţiuni 11
a răspuns, că ia la ounoscinţă repăşirea încet cu oâda între pioiâre şi a dispărut . Pentru reuniune:
seriâse a guvernului din Petersburg pentru
singuraticilor, dâr nu pâte admite o repă- — încă tot e bine, că în Braşov lupii sunt Nechifor Frâţilă,
a realisa o apropiere trainică între Serbia
şire în corpore. aşa de modeşti, eăol foile unguresc! scriu în^Sţ., presidentul despărţ,
şi Bulgaria. Rusia n’a renunţat la proiectul
lucruri înspăimentătâre despre un lup, care Olâh-Gorbo u. p. Vingârd
său de a constitui o confederaţiune a sta­ „Bani cehi în Transilvania . „Cercu­
11
la PetrojenI s’a luat formal la trântâlă cu
telor creştine balcanice. rile maghiare din Transilvania — (j „M.
loe
un Român. Ou tote acestea e bine să fim
Szo“ — de mult îşi bat deja capul, să afle de SCIR1 ULTIME.
Noul tarif vamal german. „Reichs- precauţi şi sâra când mergem de acasă, e
unde ia „Albina" colosalele sume, de oare
u
tagh -ul a continuat disouţiunea asupra nou­ bine să luăm cu noi, pe lângă cheia dela
dispune. Mult timp se credea, că „Albiua“ Bucurescî, 5 Decemvrie. Erî n6pte
lui tarif vamal. Ministrul de interne Posa- pârtă, dâcâ nu altă armă, măcar un cio­
are capitaluri din România. Acuma s’a des­ s’a întîmplat un accident în gara
dowslcy spune, că industria germană având mag bun, ca să avem ou ce ne apăra, oând
11
coperit, că „Albina şi celelalte institute fi­ Constanţa, în care şi-au găsit m6r-
trebuinţă să-şi asigure esportul, guvernul ni-s’ar îutâmp'a să mai întâlnim vr’un lup
nanciare valahe capătă banii dela „Jivno- tea doi funcţionari ai C. F. R., anume
trebue să-i asigure o oompensaţiuue prin în strada orfanilor.
tesoa“ din "Praga". — Dâoă ar fi cel puţin mecanicul Popescu şi impiegatul
tariful vamal faţă cu măsurile de proteo-
în toiul verii, am înţelege aiurările jupâni- Fântâna „mâncătorului de copii". Apostoleami. Trenul plecase din gara
ţiune ale celorlalte state. Germania nu pâte
lor, dâr în postul Ciăoiunului, să spună In capitala federaţiunei elveţiene, Berna, oraşului spre port. Causa accidentu­
să fia ea singură liber-sohimbistă în mijlo­
asemenea năzbîtii, asta întrece chiar şi mar­ se găsesce pe piaţa „Kornhausplatz" o fân­ lui a fost, că nu s’a făcut frînarea
cul celorlalte ţări protecţioniste; proiectul
ginile celei mai desfrânate fantasii per- tână numită „Kindlfresserbrunnen" (fân­ reglementară.
nu face decât să corăspundă intereselor spe­
oiunate. tâna mâncătorilor de copii). Despre acâstă Bruxelia, 5 Decemvrie. în con-
ciale ale Germaniei. De altfel puţine sunt
acele taxe vamale, cari au fost urcate. Si- Principele Nichita în Paris. Din fântână călăuza iu Bădeker scrie : „Cu o ferenţa de erî a conducătorilor buri,
oapitala Eranciei se vestesce, că principele figură grotesoă, care vrâ să ÎDghită un oo- Dr. L e y d s a declarat, că pănă acum
tuaţiunea agrioulturei fiind de asemenea
muntenegrân Nichita a făcut Marţi o visită pil, pe când alţi oopii, având aceeaşi des- Anglia n’a propus condiţii de pace
difioilă, guvernul şi-a făcut datoria venin-
du-i în ajutor. Germania urcând taxele va­ preşedintelui Loubet. La reîntorcerea lui tinaţiune sunt prin buzunare şi la cingâ- acceptabile. Burii au muniţiunî şi
spre casă Nichita se va opri câte va cjile tore“... Aici se face o omisiune. „Figura provisiunî suficiente pentru a con­
male, n’a făcut în defiuitiv decât aceea oe
în Viena, unde se va întâlni ou Mejestatea grotâscă", ce se află pe eolona din mijlo­ tinua resboiul cel mai puţin încă
au făcut şi celelalte puteri cu ocasiunea în-
clieerei de tractate eomeroiale. Sa mon&rcliul uostru. cul basmului represintă pe un jidov în por­ 5 anî.
tul naţional din evul mediu. Monumentul
Şesespredece (Iile intr’o ladă. Zu­
Politica economică a Statelor- este ridicat în amiutirea unor evenimente
gravul Beck Iohann din Budapesta avea
Unite. In mesagiul său cătră congres, pre­ interesante în istoria oraşului Berna. La
de gând să emigreze în America, dâr n’avea Versta de piatră lângă Van în
şedintele Roosevelt qjioe, că munca naţio­ 1288 jidovii din acel oraş au fost acusaţl,
parale nici pentru călătorie, nici pentru taxa Armenia. Săpăturile făcute de-o corai-
nală trebuesoe protegiată nu numai prin oă au omorît pe copilul unui cetăţean cu
de colouisare. Ce-i trece prin minte ? Să siune germană pentru cercetări în Armenia
tarif vamal, dâr şi prin agravarea legilor numele Ruff. Acusaţii au fost condamnaţi
se împacheteze într’o ladă şi să oălătorâscă au aflat într’un deal lângă Van o mulţime
contra imigraţiunei. Trusturile nu sunt pri- la mârte pe râtă. Afară de aceea a isbuo-
în America ca marfă de mare iuţâlă. de lucruri vechi. Acuma sunt la Berlin şi
mejdiose, dâr ele trebue să fiă puse sub nit o gână contra jidovilor, caii s’au pus
Pilele acestea telegraful ne-a adus soi­ Dr. Belk le aşâcjâ şi clasifică la institutul
controlul pressei şi al guvernului ; schim­ sub scutul lui Rudolf de Habsburg. Acesta
rea, că pe vaporul Palazzia, ce a sosit lui Virehow. Se crede, oă vechimea lor e
barea tarifelor vamale ar fi vâtămătâre es- a asediat oraşul, însă fără sucoes. Spre
la New-York, au găsit un om leşiuat de de vre-o 5000 de ani. Sunt cuţite friunâse
portului american. Ceea-ce îi trebuesoe aces­ amintirea acelor evenimente, esistă şi astăcjl
fome. Era Beck al nostru. Călătoria lui a de obsidian (uu fel de lavă) şi oiocane.
tuia pentru a fi îndrumat pe oalea desvol- în Berna numitul monument.
durat 16 cjile. I ladă s’a găsit un gea­ Sunt o mulţime de rotiţe ou gaură prin
Q
târei oontinue, sunt găsirea a cât mai multe
mantan ou haine, care ii servia lui Beck ca Pedepsirea duelului în Germania. mijloc. Scriitorul notiţei orede, oă slugiau
debuşeurl şi o politică liberală faţă de sta­
perină. S’a mai găsit un ţol, care era aşter­ Tribunalul din Lipsea u pronunţat di lele la ascuţit, noi nu credem, căci se află aiu­
tele străine.
nut pe jos, âr ca plapomă i-a servit un treoute o aspră sentinţă. Advocatul Schâ- rea asemenea rotiţe de lut ars şi de aceea
Jteînvierea afacerei Dreyfus. palton lung. Pe marginea lăcjii erau 24 de brei, care a ucis în duel pe studentul de le credem mai curând o’au fost întrebuin­
Pressa guvernamentală parisiană îuvită gu­ sifâne deşerte. Beck îşi luase şi câte-va universitate Loclczinger din Stuttgart, a fost ţate la năvoade, ca să îngreue plasa, şi la
vernul să ia t6te măsurile pentru a zădăr­ sticle de cafea, dâr şi aoestea erau gâle, condamnat la trei săptămâni reclusiune pen­ ţesut. Mai sunt pietri lustruite, pietri de
nici o reîuoire a afaoerei Dreyfus, oare se aşa că de vr’o 3 cjile suferia de fâme şi de tru lesiunl grave corporale, şi la trei anî aruncat cu praştia, rîşniţl primitive. E şi
agită din diverse părţi, cu ocasiunea unor sete. In ladă s’a mai găsit un cilindru, o arest de fortârdfă pentru orima duelului. un topor de luptă cu oâda de os şi cu
destăinuiri ale maiorului Oarriâre, fostul co­ umbrelă şi o mulţime de scrisori dela mi- tâiuşul de piatră lustruită. Sunt şi o mul­
„Calendarul Plugarului" pe anul
misar al guvernului în procesul din Rennes. râsa sa. Pe fraoht era scris oonţiuutul: „Mo­ ţime de urne de lut zugrăvite, cele mai
comun 1902, anul X, va apărâ peste două
11
în legătură ou aoestă agitaţiune, se crede dali , âr pe ladă era scris „Vorsicht“ 1 — dela adâncime făoute ou mâna, cele de mai
trei cjile în editura tipografiei „A. Mureşanu",
probabil un duel între generalul de Galliffet (Preoauţiune), cărei împrejurări pâte să-i în faţă ou rota. Urnele nu găuri. Lângă la-
având un cuprins variat şi interesant.
şi maiorul Carr.âre, care a făcut alusiunl mulţumâsoă, oă pe vapor trat.ându-1 de oul Urmia s’au aflat mărgele forte frumose
grave la atitudinea celui dintâiă în cursul obieot fragil, )’»u pus de-asupra pe nisce Avis pentru mume prevedetore. din perioada oca mai vechie a bronzului.
dezbaterilor din Rennes. sad de faină. Când l’au scos din ladă pe Cel mai bun preservativ contra bâlelor la Una de piatră lustruită s’a aflat la adân­
copii este, ca să căutăm, ca oopi'I să se cime de cinci metri. Se mai află ace de os
Beck, gemea şi a cerut pe nemţesce apă.
desvolte bine şi să fie resistenţl contra ori­
Un cetaţân din New-York a depus pentru cărei băle. In Anglia mortalitatea ooDiilor şi alte unelte de asemenea de os. La faţă
SOIRILE DILEI. îndrăsneţul oalătortsxa de imigrare, aşa că a este mai mică, fiind-că se dă importanţă s’a găsit şi o buoată ascuţită de bronz,
putut să rămână în America. acestui lucru şi nu esistă familiă în care singurul lucru de metal. S’au găsit âse de
— 23 Noemvrie v. să nu se dea copiilor in timpul iernei un­ animale şi de un om. în morminte se află
Dela poştă. Cu ocas'a sărbătorilor, tură de Desce, oare este singurul mijloc ou urne, cuţite eto., şi destule cranii întregi.
Jubileul de 200 de anî al unui
oe se apropie, direotorul de poştă şi tele­ efect sigur, din causa calităţii sale nutritâre
regiment, piarul „P. L.“ scrie următâ- extra-ordinarâ. Este adevărat, oă copiii nu Craniile sunt dolichocefale (lungăreţe dela
graf adresâză publicului un apel din oare frunte spre ceafă), âr locuitorii de acjl, Ar­
rele: „Anul viitor cel mai vechili dintre au luat bucuros acest preservativ, dâr de
estragem următârele: 1) Bănişi giuvaerurl
regimentele din patrie îşi serbâză iubileul când untura de pesoe a lui Z^ltan fără mi­ meni, Perşi eto., sunt brahicefall (cu cranii
nu e permis a trimite d’avalma ou alte
de 200 de ani al esistenţei sale. Acesta ros şi gust s’a adus în comeroift, nu mai scurte) sâu mesaticefall (cu cranii mijlocii).
obiecte. 2) La paohete să se întrebuinţeze e-istă aver-iune contra ei. Acest mijloc
este regimentul din Cluşiii „Edlerv. Probst Deci populaţia actuală e venită mai de
lădiţe de lemn, sâu ooşurl de nuiele, pânză estp atât de răspândit, încât puţine familii curând.
nr. 51“. Cu aoâstă ocasiune se va sfinţi şi sunt' unde lipsesce. Se capătă în tâte lar-
ourată sâu muşama şi numai la obiecte mai
noul drapel şi archiducesa Elisabeta a bine­ maciile.
uşâre carton, dâr şi acela trebue să fie bun.
voit a primi să fie naşă. Deja de pe acuma 2 Un medicament pentru popor. Prin aşa L i t e r a t u r ă .
Obiectele împachetate în hârtie de dfiare sdu
se fac preparativele pentru aoâstă sărbă- numitul spirt de vin (Franzbrandtwein) şi sarea de Mama sfântului Auqiistin de Emil
de zuliar, se refusâ, de asemenea şi cutiile, cari
tVe duplă, la care vor participa toţi foştii vin al lui Moli, pacie ţilor li-se oferă un mijloc vin­ Bougaud, traducere de Salba. Editura d-)ui
nu sunt făcute pentru împachetat obiecte des­ decător sigur şi ieftin contra maladiilor de reumă prof. Dr. E. Dăianu. Tipografia archidie-
oficerl şi soldaţii decoraţi pe câmpul de răs-
f
tinate pentru a-se trimite cu pos a, ori capacul apoi la răni şi umflături. Pr ţul unei sticle dim­ oesană din Blaşiii. Cartea are 31 oâle de
boiă. Comitatul Coşoonei şi ai Rălagiului,
este lipit cu hârtie sdu cu şiret de pânză. Pa­ preună cu îndrumarea necesară e de corâne 1‘i'O. tipar (500 pagini) şi este fructul ostenele-
de unde se recrutâză acest regiment, pre­ jor unor labonoşl studenţi în teologie dela uni­
chetele de pânză trebue bine legate ou sfâră Se trimite dilnic prin r^mbursă poştală de farma­
cum şi oraşul Cluşiii îşi vor arăta dragos­ cistul şi liferantul curţii c. şi reg. A. Moli, Viena 1 versitate-a din Budapesta. Cuvântul „Salba"
fără noduri şi pecetluite cu sigil gravat.
tea faţă cu acest regiment cu prilejul ju­ Tuchlauben 9. In farmiciile din provincie şi iu dro- ne reamintesce societatea literară ou ace­
3) Adresa să se facă cu cea mai mare exao- laşi nume a teologilor dm seminarul desfi­
bileului şi după tâte semnele de pănă aouma guerii să se câră hotărît preparatul A. Moli, ca e
titate. Este bine, când adresantul pune tâte e provăcjut cu marca de contravenţie şi cu sub- inţat „S-ta Barbara" din Viena, cărei so­
se orele, că solemnitatea jubilară va fi la
datele adresei şi în pachet. 4) Conţinutul scrierea. cietăţi îi mulţumim publica-ea Fabiolei şi
înălţimea însemnătăţii actului. Vom reveni a unei pSrţl din oatechismul oel mare al
pachetului trebue bine indicat şi la pache­
cu detailurl din istoria acestui regiment. lui Deharbe. Traducătorii ne ofer o ieotură
tele pentru Pesta şi Viena trebue pusă şi p e 1
Atâta putem spune şi acuma, că în luptele edificătâre în stil îngrijit, tiparul cuiat,
oantitatea (d. e. o bucată de slănină 2 kgr., hârtia bună. Preţul unui esemplar legat
cu Franoesii sub numele de „lufanteriă — Detpărţământul Sebeş al reuuiunei în­
3 oărnaţî 2'/ kgr. eto.) In sfârşit se atrage elegant în pânză este 3 corâne (-| - 40 b.
2
Spleuyi“, regimentul şi-a câştigat lauri ne- văţătorilor români gr. cat. din archidiecesa
atenţiunea publicului asupra împrejurării, de Alba lulia şi Făgăraş ne fiind îu stare porto) Un esemplar broşat 2 corâne (-j-
peritorl, aşa că însu-şl duşmanul l’a botezat 40 b. porto). Se află de vâneţare şi la Tipografia
oă tâte pachetele e bine să se dea la poştă din prapriile sale puteri a-şl înfiinţa bibli­
ou numele „La Ugion infernale“. — La cele A. Mureşianu, Braşov.
în orele antemeridiane. oteca provăcjntă în statutele Reuniunei, ape-
spuse de „P. L.“ noi n’avem de adăogat,
lâză la marmimositabea Ou. public şi în
decât că acest regiment în cea mai mare Un lup în centrul Braşovului. „Erl special a d-lor autori, librari etc. rugân- Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
parte este compus din feciori de ai noştri. nâpte venind cam târejiu acasă, în dreptul du-i să b nevoiâscă a dona oâte ceva — Redactor responsabil: Traian //. Pop.