Page 89 - 1901-11
P. 89
KE!) ACŢIUNEA, ,gazeta« iese în lîcire (i.
Mmuistratiunea şi Tipografia ilonamenteumitni Ausrro-Uagaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. jt*e un ari 24 oor., pe şiae lunl
12 oor., pe trei luni 6 oor.
SorisorI nefrancate nu ae pri N-rii de Duminecă £ fi. pe an.
mesc.— Manuscripte nu se Pentrn România şi .stilinătata:
retrimit.
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, pe şise
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
sa prlmoso la Admlnlatraţluno în N-rii de Duminecă 0 franol.
Braţov şi la annătorele
8e pronumoră la tdte ofl-
aiaouiti do a_nunţub.î : oiole poştalo din întru şi din
în Vlana : la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augenfold & Emerio Les- h f i
ner, Heinrich Schalek. A. Op- Abonamentul pentrn Braşcţ
pelik Nachf. Anton Oppelik. Adimmstrnfiuneu, Piaţa o aie.
In Budapesta: la A. V. Gk>ld- Târgul Inului Nr. 30, etapiu
berger. Ekstein Bernat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şise
Leopold(VII Erzsâbet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor.
P R E Ţ U L I H S E R Ţ I U H I L O R : ( N u m e r d e D u m i n e c ă 47). Cu dusul în oasâ: Pe un an
24 oor., pe H lunII2 o., pe trei
o seria garmond pe o colină luni 6 corâno. — Un esomplar
10 bani pentru o publicare. — 10 bani. — Atăt abonamentele
Publicări mai dese după tari oăt şi inaorţiunile sunt a eo
fă şi învoială. — RECLAME pe
pagina 3-a o soriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. 201.—Anul LXIV. Braşov, Duminecă 25 Moemvrie (8 Decemvrie). 1901.
Puterea jidovilor în Ungaria. mâne va face, după-cum arată Vâ- independent. Etă noua dietă! In ju Mare dragoste avea el pentru
z 'onyi, tot aşa cum au făcut şi în rul ministrului preşedinte tot Jidovi, Românii din alte ţări şi nu numai
c
(a) Tote guvernele • câte s’au pe Francia, unde jidovismul radical la tribunele de raportori: Jidovi, âr că a scris mult în interesul lor, în
rindat la putere de trei-cjecî şi atâ aliat cu socialismul au înfrânt libe când vorbesce d-1 Vâzsonyi, şi pe ga treţinând corespondenţă cu bărbaţii
ţia de ani în Ungaria, au avut un pu ralismul şi naţionalismul, au ocupat lerie tot Jidovi. Aşa se ruinâză în mari străini, dâr s’a dus şi în per-
ternic sprijin in elementele jidovescî. statul şi s’au făcut stăpân! pe ţara. Ungaria hegemonia Maghiarilor!“ sână la mai multe congrese, unde
Aprdpe tote cjiarele din Unga Deputatul jidov Vâzsonyi a vor " Dâcă am spune noi aceste cuvinte, şl-a ridicat glasul pentru Românii
ria sunt redactate şi susţinute de Ji bit contra titlurilor de nobilime. ni-s’ar răspunde, că suntem agitatori'. asupriţi.
dovi, cari prin condeiele lor otrăvite Apoi tătă lumea scie, că aceste tit Dâr âtă că un cjiar maghiar vine Frumâsă a fost mai ales serba
aţîţa mereu opinia publică maghiară lur! au fost date în prima linie chiar şi constată o stare de lucruri, de rea din Roma înainte de asta cu
în potriva cetăţenilor de altă limbă de cătră actualul ministru Szell toc care trebue să ne îngrozim, căci în vre-o trei ani, când la congresul
şi nu este lucru iscodit de noi, ci mai jidovilor. Apoi a mai vorbit adevăr sub masca liberalismului, nu orientaliştilor a învitat pe bărbaţii
este un adevăr recunoscut de toţi contra elicelor, cu tote că este sciut, se ascunde alt-ceva, decât domnia învăţaţi dela acel congres, sămergă
omenii cu mintea echilibrată, că şi că clicele liberale în tăte părţile au jidovâscă! la columna lui Traian şi să asiste
la noi ca şi în tdte ţările elementul făcut pactur! tocmai cu jidovii. la solemnitatea depunerei unei cu
semit a tost acela, care a vîrît ziza- în adevăr, decă privim evolu- nuni de bronz la piciârele acelei co
nie între naţionalităţi. ţiunea, pe care au luat’o în politica lumne. Cununa era făcuta la Bucu
Este schit, ce rol mare jdcă as- Ungariei Jidovii, întâiu susţinând rescî şi Românii au dus’o la Roma,
tăcjî cjiarele în tdte afacerile politice programul liberal, 6r acuma când f f V. A. Urechiă. ca semn de recunoscinţă pentru ma
şi nu trebue să ne mirăm, că prin s9 cred destul de tar!, eşind pe faţă rele împărat roman, care i-a coloni-
cjiare Jidovii au influinţat asu cu radicalismul lor, cu drept ne în sat pe Români în Dacia înainte cu
pra guvernelor, încât au obţinut tot trebăm, unde se va opri nisuinţalor Renumitul bărbat român, învă 2000 de ani aprope. La acea ser
ce au dorit dela ele, presentându-se de-a acapara puterea politică? ţatul profesor, ilustrul academician, bare a ţinut un cuvânt şi ministrul
ei singuri ea adevăraţi „patrioţi şi O ieonă fidelă despre puterea, distinsul istoric şi scriitor Vasile instrucţiunei publice italian, Bac-
44
ca campioni patenţaţi ai „liberalis de care se bucură actualmente ele Alesandrescu Urechiă nu mai este. în celli, care a amintit de naţiunea ro
mului. “ mentul semit în Ungaria ni-o dă cjiua de 5 Decemvrie, Joi, la ârele mâna ca de-o naţiune soră a Ita
In dieta din Budapesta Jidovis- cjiarul „Alkotmany“ în numărul dela 3 după amiacjî, l’a ajuns mârtea nă- lienilor. >
mul tot-dăuna a avut representanţii 6 Decemvrie, care scriind despre praznică în locuinţa sa din strada Cu însufleţire şi c’un rar zel
săi şi aceştia tot-dăuna au fost in acâstă cestiune Ţice: Brezoianu din Bucurescî; l’a ajuns vedem pe V. A. Urechiă lucrând şi
partidul dela putere. „Tinerimea universitară pe ju tocmai când scrieala marea sa carte stăruind pentru marile interese ale
44
Acuma a sosit însă timpul, când mătate este jidovescă. Peste cjece „Istoria Românilor . culturei românesc! de pretutindeni,
erec}endu-se destul de tari şi-au ales an! cu ajutorul liberalismului Jidovii Urechiă s’a născut la 1834 în ca unu) din fundatorii „Societăţii de
şi deputaţi de aceia, cari nu sunt vor ocupa nu numai funcţiunile co Piatra (Moldova). Era fiiu de rezeş cultură macedo-române“, ca preşe
în tabăra, liberală, ci au apucat pe altă merciale şi financiare, căile ferate, şi nepotul protopopului Ghenadiediu dinte al Ateneului român anî de-a
cdrda aşa numita cordă democratică. poşta şi telegraful, unde s’au încui Hirlău. Originea şî-o trage dela vor rândul, preşedinte al Ligei culturale
Intr’o şedinţă a dietei ţinută bat deja, dâr vor pune mâna şi pe nicul Moldovei, cronicarul Urechiă şi al mai multor alte societăţi cul
săptămâna trecută, deputatul Vâzso- catedrele şcolelor, pe funcţiile ad (1650), al cărui nume l’a luat prin turale şi naţionale.
nyi din partidul democrat jidovesc a ministrative şi comunale, pe justiţie, act legal, căci mai înainte îl che în numerile trecute am publicat
ţinut un discurs, din care reiese, că în fine pe tot aparatul statului. mase PopovicI ca şi pe tatăl său, din condeiul lui Urechiă scrisârea,
în locul jidovilor liberali de pănă Atunci vom vede o naţiune ma care era fiiu de preot. în care combate pe adversarii nea
acuma o să vină în curând ca moş ghiară cu judicatură jidovâscă; stat Urechiă a învăţat carte mai în- mului românesc, er în numărul de
tenitori cei democraţî-radicali. Aceş maghiar cu leg! jidovescî; oficii ma tâiu în laş! şi la şcole mai înalte acjî publicăm o altă lucrare a lui
tia o să ajungă în curând a da di ghiare cu guvernare jidovâscă. ^Ită s’a dus în Spania, la Madrid, şi pe scrisă scurt înainte de mârte.
recţiunea în politica ţării. moştenirea schimbării de sistem al urmă la Paris. Diipă-ce s’a întors Osămintele ilustrului răposat au
Organul partidului poporal con lui Szell“! acasă, fu numit profesor de istoria fost transportate Joi sera la cimi
statând acest lucru spune, că jido- „Sunt comitate — continuă cjia română întâiu la Iaşi şi pe urmă la tirul Bellu, er acjî, Sâmbătă, la âra 2
visraul, deşi la aparenţă sprijinesce rul unguresc — unde nu se pbte face universitatea din Bucurescî. A fost s’a făcut înmormântarea. Urechiă a
pe cei dela putere, în realitate însă nimica fără Jidovi. Am văcjut la ale om fârte muncitor. Scrierile lui ar lăsat cu limbă de mârte, că nu vrâ
are politica sa particulară şi dâcă gerile trecute, de ce influenţă se bu putâ umplâ o întrâgă bibliotecă. Pe la înmormântarea sa „nici învitaţiunî,
în momentul de faţă puterea îi ser- cură Jidovii cu banii lor, cu agita la 1880 a fost şi ministru al instruc- nici corone, nici discursuri. “
vesce ca scut de apărare şi ca mij ţiile lor electorale în alianţă nu nu ţiunei publice sub presidenţa lui Fio-i amintirea neuitată între
loc pentru a-şî ajunge scopurile, — mai cu partidul liberal, dâr şi cu cel Brătianu. Români!
U
FOILETONUL „GAZ. TRANS . — Nu, nu se pote, mamă Tudosie, de ani înfloresc pe faţa lui rumenă, lumi prinşi niscai mărgele dela ooropcarl, se gră
Iorgu nu pote lua pe Ilenuţa, fata dumitale, nată de ochii săi mari negri. Cum să nu-1 bise a-i duce la duhovnicul său, ca să-i ci-
decât dâcă ar ave barem o sforicică de iubâscă tote fetele din Gura-Văii! Cum să tâscă în (Ţi de sfânta Vineri paraclis înain
moşie.... nu iasă în cale Dumineca la biserică şi la tea sfintei icone.
Şi dicend acâsta neînduplecatul Şoltuz horă şi la orî-ce şedătorl? Dâr Iorgu n’ave a — Dâr cine e bolnav Ileano, în casa
Icona făcetdre de minuni. îşi înfunda căciula pe ochi, îşi arunca pe ochi de văcjut altă fată, decât pe Ilenuţa vostră ? întrebase părintele Onofrei.
Legendă fantastică din secolul XV. umeri zechea înflorită cu arniciurl viii co vădanei Tudosia. — Nimeni nu e bolnav, cinstite pă
• «
#
lorate şi fără altă vorbă de rămas bun, lăsa — Te-ai înţeles mamă cu taica? în- rinte, nici mama Tudosica, nici plăvana,
Dt V. A. Urechiă.
pe femeia bătrână singură, măcar’că aşa- trâbă Iorgu pe bătrâna, gata de a eşi din nici viţeluşul ei_____ Că asta era totă fa
—- De cinste îmi este înrudirea cu ceva nu s’ar fi cuvenit, că Tudosia era în casă. Bătrâna povesti, ştergând o lacrimă milia Uenuţei: maică-sa şi plăvana, vaca
d-ta mamă, Tudosie, dise Şoltuzul Graur din casa lui. de indignaţiune, vorbirea avută cu Graur care le hrănea pe amândouă la chl© de frupt.
satul Gura-Văii cătră vădana, bătrâna soţie — Care va să dică, gândi ea, bătae şi cum în batjocură, el o lăsa singură pn — Dâr atunci de ce să fac paraclis
a răposatului Limbă-Dulce; da, de cinste de joc după tăgadă! Mă iasă singură în casă, care va să dică o dete afară. la s-ta iconă?
ne-ar fi ca feciorul meu Iorgu să ia de soţie casa lui, care va să dică mă dă afară ! — Nu vrea taica să iau pe Ilenuţa?
pe fiica dumitale, că sciu bine, că e fată N’avem avere, jupân Şoltuzule, că ne-an luat’o N’are avere Ilenuţa ? Ori dânsa va fi soţia — Păi di, sfinţia ta, pe carte, că voiîi
de omeni, că taică-său Limbă-Dulce a fost podghiazurile (cetele) de Ieşi când năvăliră mea, ori eu nu mai trăiesc, dice flăcăul spune eu sfintei icone cele ce sciu eu.. . .
oştean vitâz, lăudat de M. S. Alexandru- sub Alexandru-Yodă cel Bătrân. Ne-au ars sărutând respectuos mâna bătrânei, pe care Şi părintele Onofrei umblâ cu ochii
Vodă, Dumnedeu să-l odihnâscă. Decât să casele, ne-an răpit turmele şi dragul meu o însoţesce pănă la pârleazul bâtăturei ca p6 ceaslov şi buzele îi boscorodeau cele ce
nu-ţl fie cu bănat, mamă Tudosie, Ilenuţa Ghorghieş Limbă-Dulce a murit apărând sei părintesc!. vedeau prin ochelari ochii lui bătrânî, âr
fata dumitale nu are nici un ban de zestre, cu arme ţâra şi domnia_____ E ! dâcă ar trăi II. Ilenuţa făcea mătănii şi în genunchi şoptea
nici o pereche de juncani, nici o sforicică Ghorghieş n’am fi noi acum de bătae de Se ruga Ilenuţa îngenunchî înaintea sfintei icone : „O ! Domnă preacurată, maică
de moşie____ Păi, ce mai căsnicie o să fie joc a Şoltuzul ui Graur, cel care altă-dată icânei făcătorei de minuni dela Mănăstirea a Domnului, aibl milă de mine sărmană
şi aceea a doi săraci lipiţi pământului? era argat la vitele nostre! Şi care acum Bistriţa, a lui Alexandru-Yodă cel Bun. fată, trimete sfat bun şi blând la inima lui
jupân Arghir Şoltuzul*) ca să asculte cu
— Dâr Iorgu iubesce pe Ilenuţa şi va să dică m’au dat afară! Părintele Onofrei citea un paraclis, că-1
fata mea ar muri, decă Iorgu n’ar lua-o de Când sărmana bătrână se gătea să iasă plătise Ilenuţa, fata babei vădane Tudosia....
*) Şoltuzul se numia primarul în secolil vechi
soţie, se încumătâ a ci ce bătrâna femeiă, din casă, întră Iorgu feciorul lui Graur. Ce Yînduse tînăra fată câţl-va claponi la târg
ai ţSrei Moldovei, âr la Muntenia Şoltuzului îi di-
întristarea cuprindend inima ei de mamă. mândreţe de flăcău este Iorgu! Două-decI la Piatra şi în loc să-şi cumpere cu banii cea: giudeţ.
