Page 9 - 1901-11

BEDACŢIUNEÂ, ,gazeta" iese înflăcire iji.
Mministraţiiiiiea şi Tipografia Abonamente pentru Austro-Ungaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24oor., pe şiselunl
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori net'rancate nu se pri­ N-rii do Dumineci 2 fi. pe an.
mesc.—Manuscripte nu so
retrimit. Pentrn România şi itrăinătate:
Pe un an 40 franol, pe şise
I N S E R A T E
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
ie prlmeso !a Admlnlstra(lune tn N-rii do Dumineci 8 franol.
Braţov şi la următorele
So pronumeră la t<5te ofî-
BDJOUBÎ do ANUNŢURI : oiele poştale din întru şi din
în Vlona: la N. Dukos Naohf., afară şi la d-nii ooloctorî.
Nux. Augenfeld & Emeric Les-
per, Heinrioh Schalek. A. Op- Abonamentnl pentrn Braşov
pelik Nnchf. Anton Oppolik. Âdmmistraţiunea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. V. Gold- TArgul Inului Nr. 80, etaeiu
berger. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şise
Leopold(VII Erzsdbot-korut). luni 10 oor., po trei luni 5 oor.
PREŢUL INSERŢIUNILOR: A N U L LXI Y. Cu dusul în casă : Pe un an
o sorit garmond po o colină 24 oor., pe 6 luni 12 o., petrei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 oordne. — Un oBemplar
Publicări mai dese după tari­ 10 bani. — Atât abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe căt şi inserţiunile sunt a bo
pagina li-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. 244. Braşov, Sâmbătă 3 (i6) Moemvrie. 1901.
Desbaterea adresei în dietă. lipsă a-se cheltui câte-va cuvinte asu­ tale de mai înainte, de a vota pen­ AoeştI deputaţi sunt: Martin Kollar, Ioan
pra mult hărţuitelor şi prigonitelor tru proiectul de adresă al majorită­ Rujiak, Ioan Valaselc şi Franoiso VcsehvsJci,
Erî s’a început în camera un­ naţionalităţi; nimic, ce le-ar fi putut ţii, fără de nici o reservă, mai ales toţi Slovaci. Deputatul naţionalist şerb
gară desbaterea adresei de răspuns da său lua speranţele în viitor. după-ce acest proiect nu amintesce Lyubimir Pavlovid îşi va espune părerile
la discursul tronului. Este prin urmare teren des­ de loc, ba ignorăză chiar total păsu­ într’un disours.
Este acesta un moment însem­ tul pentru o- adresă ţinută şi desfă­ rile naţionalităţilor.
nat pentru noua dietă, în care par­ şurată fie şi numai cât de puţin în Acăstă situaţiune delicată şi di­
Miniştrii ungari în Yiena. Lui
tidele diferite se vor întroduce în mod sens naţionalist, adecă în direcţiu­ ficilă se resimte acjl destul de mult a
sărbătoresc, marcându-şî cărarea, pe nea de a reclama drept de esistenţă în sînul deputaţilor saşi, cel puţin „Bud. Tud. i-se telegrafâză din Viena :
Majestatea Sa a primit (alaltăerl) pe mi-
care voesc să păşăscă prin desfăşu­ şi pentru naţionalităţi. trebue să deducem acăsta din îm­
rarea programelor lor fată cu co- Deputaţii slovaci, se cjice, s’au părtăşirea, ce o face „Sieb. D. Ta- nistru-preşedinte Ooloman Szell, care a oon-
rbna. După usul parlamentar se tace supus acestei probleme şi suntem geblatt* din Sibiiu. Acăstă făie, află ferit apoi timp îndelungat cu minisirul de
esterne Goluchowslci. După înţelegerea mai
acâsta prin presentare de proiecte forte curioşi să vedem în ce mod adecă din isvor sigur, că unul din
nouă, desbaterea asupra tarifului vamal ge­
de adresă. o vor resolva’o. deputaţii mai vechi saşi, stărue, ca neral o vor începe delegaţii ministeriali
Pe cât a transpirat în public Pe când însă tote foile din atunci, când se va desbate proiectul
se vor presenta camerei de rendul Pesta, relevăză intenţiunea Slovaci­ de adresă al majorităţii, din partea săptămâna viitore în Budapesta. Ooloman
Szell a conferit şi cu ministru-preşedinte
acesta cinci proiecte de adresă. In lor, despre care vorbim, nu vor- Saşilor se se declare, că ei primesc
Koerber, după-oare dimpreună ou miniştrii
şedinţa de erî au fost cetite şi de­ besce nici una nimic despre vre-un în general acest proiect, la desbate­
puse pe biroul camerei de fapt trei pas, ce ar avă de gând a-1 face cei rea specială însă deputaţii saşi să facă LuJcdcs şi Fejdvăry s’a reîntors la Buda­
pesta.
proiecte: acela al partidei liberale unsprezece deputaţi saşi, cari stau un amendament privitor la cestiunea
guvernamentale, al cărui cuprins îl înatară de partide. naţionalităţilor.
cunbscem deja, apoi proiectul de Saşii nu formăză în dietă un E semnificativ, că făia Sibiiană, Austro-Ungaria şi Turcia.
adresă al fracţiunei independente partid în sens parlamentar, ei nici nu doresee nici măcar atâta acţiune
Din Constantinopole se anunţă ur-
kossuthiste şi acela al partidei po­ ca club n’au voit să figureze din mo­ din partea Saşilor, de temere ca nu
porale catolice ; se aştăptă ca în şe­ tivele cunoscute espuse de cătră cumva să cadă cu toţii în disgraţia mătorele:
dinţa de acjî să debuteze şi fracţiu­ comitetul lor central, totuşi de fapt partidului dela putere şi a şefului Numerâsele gravamine, ce le-a ridicat
nea independentă, der, ce e mai in­ cei unspre-cjece deputaţi saşi for­ său, şi ca nu cumva elementele şo- în linişte, dâr cu t6tă energia ambasadorul
teresant, şi cei patru naţionalişti slo­ măză un grup de cUlore naţionalistă viniste din cameră să se folosăscă austro-ungar br. Galice, au fost resolvate
vac! cu câte un proiect de adresă deo­ şi, judecând după unele voci din (fi­ de ocasiune spre a îndrepta atacuri definitiv şi'jpeste aşteptare de satisfăcător. So-
sebit. arele lor, parte mare susţin, că ar for­ vehemente în contra Saşilor. luţiunea e de mare importanţă atât din punot
Dăcă se va adeveri ceea-ce se ma chiar un club, deşi nu tocmai după Opiniunile numitei foi săsesc!, de vedere politic, cât şi finanoiar, mai ales
susţine despre Slovaci, că vor să tăte regulele. nu sunt tot-dăuna apreciate într’un că se iviseră piedecl aprâpe invincibile.
facă o representaţiune cătră corbnă, Ori cum ar fi, bate mult la fel de cătră Saşi. Nu numai odată De6re-oe guvernul otoman soia, că
manifestând ast-fel punctul lor de ochi, tocmai în faţa procederei in­ ele au venit în conflict cu opiniunile Austro-Ungaria e decisă a recurge la măsuri
vedere deosebit în cestiunea naţio­ tenţionate de cătră Slovaci, că Saşii Saşilor din alte părţi şi mai ales cu influente, a aflat de bine să împlinâsoă pre-
nalităţilor şi — suntem fbrte încli­ care sunt întreit mai mulţi la nu­ ale celor din Braşov. Se păte deci ca şi tensiunile ambasadorului. Şi Sultanul a ară­
naţi a admite acesta — atunci ener­ măr, nu dau nici un semn, că ar voi sfatul contrar, ce li-1 dă „Tageblatt tat bunovoinţă în afacerea acăsta. La în­
u
gia şi curagiul lor de a-se pronunţa să se folosăscă de ocasiune, spre a Saşilor în apărarea direcţiei poli­ ceput br. Calice a oerut vindecarea plânge­
şi manifesta de sine stătător me­ se manifesta şi ei în decursul des- ticei lor dela 1890, să nu fiă primit. rilor în mod singuratio, în B Oct. însă le-a
rită a fi cu deosebire remarcate. baterei adresei, cum am cjice, ca in­ Nu e nimic sigur însă, şi prin cumulat. Din cjiua acăsta începând Turcia
Seim bine, că discursul tronu­ dividualitate etnică deosebită ce urmare e îndreptăţită curiositatea a resolvafc una după alta gravaminele. 6tă
lui, acăstă operă atât de lăudată a sunt. fie-căruia, care se interesăză de cur­ concesiunile făcute de Portă:
lui Szell, n’a amintit nici măcar pe Cu cine vor merge dâr Saşii? sul trebilor naţionaliste dela noi, de Pe cei trei indivizi, ceri au atentat
departe de politica, ce vrea să-o ur­ La adresa Slovacilor cu anevoe se a sci ce atitudine vor avă depu­ la viaţa oonsulului ungar din Prizrend, i-a
meze în viitor guvernul faţă de na­ vor alătura, de 6re-ce atunci de si­ taţii saşi cu ocasiunea discuţiunei pedepsit esemplar. — Pe generalul Mehemed-
ţionalităţi, nici de esistenţa şi deci gur ar fi preferit să presinte împre­ adresei. paşa, oare o ofensat pe dragomanul consu­
cu atât mai puţin de causa naţio­ ună cu ei un proiect de adresă. Pen­ latului austro-ungar din Ueskueb, l’a per­
nalităţilor. tru proiectele celor-lalte partide un­ Adresa deputaţilor naţionalişti. mutat. — Pârta a plătit despăgubiri însem­
Tot aşa stă lucrul şi cu proiec­ guresc!, Saşii nu se vor pută însu­ Foile unguresci din Peşta pretind a soi, că nate supusului austriac Davidoviol, pe oare
tul de adresă al majorităţii guverna­ fleţi şi le va veni greu de astă-dată deputaţii naţionalişti încă vor înainta ca­ bandiţi albanesl l’au jăfuit în Djakovo! —
mentale. Nici aici nu s’a aflat de să urmeze tactica din periădele die- merei o adresă de răspuns la mesagiu. Mai departe a dat trei firmane în oestiunea

FOILETONUL „GAZ. TRANS“. primarului şi a notarului.... şi plânsorea ei apoi ochii la primar şi la notar şi nu soiean, silierul Gămulea de asemenea era îngrijat
o spunea acum chiar primarului şi notaru­ ce să facă. Intr’aceea Rizepowa şl-a venit şi amândoi se uitau la notar. Acesta tăcea,
P > ) lui. „Aceştia şi-au bătut joc de el, i-au ârăşl în fire şi începu vorba mai departe: dâr când văcju, că Rizepowa nu mai înce-
făgăduit, că-i va da o părticică din — Sărmanul umblă încoce şi ’n colo tâză, se adresă cătră consilierii, cari o spri­
Natură şi vieţă. pădure, dăcă va iscăli, şi el a iscălit. I-au ca un nebun. Pe tine, cjice el, am să te jineau şi le cfi e:
s
dat cincl-decl de ruble şi fiind beat nu omor, pe copil am să-l sugrum, casei am — Sunteţi nisce măgari!
De E. Sienhiewicz, trad. de I. C. Frunză
sciea nimic, că el îşi pune capul lui, îl
să-i dau foc, dâr ca soldat nu mă duc nici Se făcu o linişte de par’că audiai
— Continuare. — pune pe al meu şi al copilului nostru. A
într’un chip. Ce vină port eu sărmana de ârba crescând şi apoi notarul continuă:
fost beat! Mărită primărie, a fost beat ca
— Bine să dea Dumnedeu! — răs­ mine, sâu copilul ?. . . . Nu-şl mai vede de
un porc! — grăi ea suspinând. Omul beat — E scris clar şi limpede, că cine se
punseră consilierii în cor. economie, nu mai e bun nici de cosă, nici
nu scie, ce face şi chiar la judecătorie, amestecă şi face gură faţă de un contract
— Şi ce căutaţi aici? — întrebă as­ de topor, ci şâde acasă şi suspină şi geme,
pru primarul, care la început rămăsese ca dâcă cine-va face ceva în beţie, i-se iartă, eu însă am aşteptat cjiua de acjl, cjiua de încheiat de bună voe, are să ajungă în-
căci se dice, că n’a sciut nimic de densul. naintea tribunalului maritim; sciţi voi proş­
trăsnit. — Ce vreţi — continua el după-ce judecată, d-vostră aveţi inimă şi nu veţi
Pentru numele lui Dumnecjeu, înduraţi-vă, tilor, oe este un tribunal maritim? Yoi nu
se reculese — aveţi vre-o pricină? Y’aţI suferi să se întâmple acâstă nedreptate.
certat, v’aţl bătut său ce aveţi? căci un om trâz nu-şl vinde capul său şi Isuse Christâse şi maică precestă ajută-ne! sciţi, sunteţi nisce proşti, un tribunal ma­
De-odată se amesteca notarul în al familiei pentru cincî-decî de ruble! Multă vreme se aucjiră numai gemetele ritim este....
Aveţi milă de mine, de el şi de nevinova­ Aci se opri, îşi scose batista şi-şi su­
vorbă. Rizepowei, pănă în sfârşit un bătrân consi­
tul nostru copil! Oe să mă fac, nenorocita flă nasul, apoi continuă vorbirea cu o voce
— Lăsaţi-i să-şi spună păsul. lier se ridică şi vorbi bombănind:
— Mărită primărie — începu Rizepa de mine, singură singurică pe lume, fără — E lucru scârbos să îmbeţl cu de-a rece şi oficiosă:
— prea luminată... el, fără sărmanul meu bărbat!.... Dumnecjeu sila pe un om şl-apoi să-l vinejî. — Oare gogoman vrea să scie, ce
vă va da tot binele, vă va răsplăti pentru
— Taci! — îl întrerupse nevasta — este un tribunal maritim, acela să-şi bage
lasă să vorbesc eu şi tu să nu cjicl nici noi nenorociţii ! u — Aşa e! e lucru scârbos, diseră nasul unde nu-i fierbe 61a, şi are să o simţă
măcar cârc. Un sughiţ, ce o apucă, o împedecâ şi alţii. el pănă în rinichi. Dâcă cine-va se dă la
îşi şterse ochii şi nasul cu şorţul şi să spună mai departe. Rizepa plângea şi — Dumnecjeu şi maica preacurată să miliţie de bună voie, voluntar, să vă fe-
apoi începâ să povestăscă cu glas tremură­ el şi-şi ştergea într’una nasul cu degetele. vă dea tot binele! — strigă Rizepowa, râscă Dumnecjeu să vă amestecaţi în aşa-
tor totă întâmplarea. Ah! unde se găsia Consilierii comunali se mişcau într’o parte aruncându-se în genunchi pe pragul uşei. câva, sâu să cjice-ţi vr’un cuvânt. Con­
biata femee!.. .. Ea aducea pîră în contra şi într’alta, se uitau unii la alţii, aruncară Primarul se simţea puţin ruşinat, con­ tractul e subscris, martorii sunt aci şi ma-