Page 90 - 1901-11
P. 90
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 261 —1901.
declaraţiunî interesante. Atât Cehii, Proiectul de respuns al Camerei oondiţie de prosperitate o solidă organisaţiă
Revista politică. cât şi Germanii au accentuat punc române la mesagiu. eoonomioă, va ceroeta cu deosebită luare
tele lor de vedere şi pretensiunile aminte şi ou oel mai viu interes legea sin
După-ce a. sfirşit desbaterea lor naţionale, dâr şi unii şi alţii au liltă proiectul de respuns al ca dicatelor agricole şi acnea a burselor, legi
proiectului de răspuns la mesagiul declarat, că nu cred capabil pe gu merei la mesagiul cu care au fost ohemate a ameliora în mod simţitor starea
tronului, dieta ungară s’a ocupat în vernul actual de-a deslega în mod deschise corpurile legiuitâre române. materială a ţărănimei nâstre şi a întări şi
şedinţele dela 3, 4 şi 5 Decemvrie pacînic marea cestiune a naţionali mai mult edificiul nostru eoonomio în ge
cu desbaterea proiectului de budget tăţilor din Austria. Părerea celor mai Sire, neral.
provisor pe cele dintâiu patru luni mult! deputat! e, că situatiunea de Prima datorie, oe şi-o îndeplinesce Convenţiunea cu Turcia va fi pentru
ale anului viitor. Acest provisor bud- fată în Austria e cât se pâte mai adunarea deputaţilor, intrând în cea diu- noi o binevenită ooasiune spre a pune în
getar se cere din partea guvernului, gravă şi plină de pericule interne. tâih sesiune ordinară a aotualei legislaturi, evideuţă dorinţa nâstră de a dasvolta cât
fiind-că dieta n’are timpul suficient * este de a esprima Majestăţei Vâstre şi Di mai mult raporturile nâstre comerciale ou
de-a desbate pană la finea anului nastiei omagiile ei de profundă iubire şi străinătatea.
întregul budget. E lipsă prin urmare Prigonirile îndreptate de Ger inalterabil devotament.
mani în contra Polonilor din Posen, Sire,
de-o îndemnisare budgetară. Camera deputaţilor se va simţi feri
despre car! am făcut amintire săp Asigurările, oe Majestatea Vâstră, şe
De6re-ce votarea indemnisării e cită de a urma îndemnul plin de patriotică
tămâna trecută, au provocat viipro- ful suprem şi glorios al oştirei naţionale,
privită drept o cestiune de încre însufleţire al Majestăţii Vâstre, stăruind şi
testărî şi manifestaţium înpotriva Ger ne dă despre progresele multiple şi în tâte
dere pentru guvern, singuraticele mai departe pe calea economiilor inaugu
maniei la Polonii din Galifia. Mar! direcţiunile realisate în armată, în aceste
partide au tinut ca şi de rândul rate în sesiunile estraordinare şi care a
demonstraţiunî s’au făcut în Lem- din urmă timpuri, şi învederate în mod stră
acesta se-ş! preciseze posiţiunea tată dat până acum râde atât de mulţuraitâre
berg, âr în Varşovia demonstranţii lucit ou ocasia ultimelor manevre, ne um
de politica guvernului. Acâsta au şi şi pe drept apreciate atât în ţâră, cât şi
au bombardat cu pietri ferestrile ple nouă, tuturor Românilor, inimile de
iăcut’o prin rostul vorbitorilor lor. în streinătate.
consulatului german. în urma aces oea mai mare bucurie şi de o legitimă
Nici ocasiunea acâsta n’a fost scă Sire,
tor demonstratiunî ambasadorul ger mândrie.
pată de cei din stânga estremă kos-
man din Viena prinţul de Eulenburg Naţiunea ia aot cu o reală satisfoo- Adunarea deputaţilor nu aştâptă de
suthistă, pentru-ea prin graiul cu
a avut tratărî cu ministru de es- ţiune de constatarea Majestăţii Vâstre, oă cât momentul spre a pune la disposiţia gu
noscutului şovinist Bela Komjathy
terne Goluchowslci, cerând intervenirea pacea europână e obiectul preocupărilor vernului tâte mijlâcele trebuitâre, pentru
se nu-şi manifesteze patima şi ura
acestuia, ca să se pună capăt de- constante ale puterilor mari şi oă regatul oa scumpa şi gloriâsa nâstră oştire să oorăs-
lor 6rbă ce o nutresc fată cu na
monstratiunilor. Guvernul din Ber român să află în relaţiunile cele mai ami puodă şi mai bine tuturor cerinţelor mo
ţiunile nemaghiare din ţâră. Kom-
lin e supărat mai ales de faptul, cale şi cordiale cu tâte statele. derne.
jathy a tinut un lung discurs bom
că la demonstraţiunile din Lemberg Representauţa naţională, liniştită sub Să trăiţi Sire,
bastic, în care s’a năpustit cu furiă
a luat parte şi ministrul galiţian aoest raport, îşi va consacra, fără alte preo Să trăiască Majestatea Sa Regina,
înpotriva legei naţionalităţilor adusă la
(polon) Pientak. Foile berlinese cer di- cupări, tâtă activitatea întru desăvârşirea Să trăiasoă Moştenitorul Tronului îm
1868.
misiunea acestui ministru şi se pro- operei de oonsolidare a finanţelor ţărei, preună cu Prinoipesa Maria şi Auguştii
După scrintita lui părere legea
vâcă la un cas analog: Crispi la acordând guvernului Majestăţii Vâstre tot Lor copii,
acesta ar fi avut „influentele cele
1890 a cerut retragerea unui minis ooncursul său patriotio, pentru-oa situaţiu- Trăiască Dinastia,
mai grozave“ asupra instructiunei
tru pentru că acela a participat la nea financiară să devie definitiv normală, Trăiască România!
publice, întru cât sub aripile ei dăi-
un banchet irredentist italian. âr era budgetelor echilibrate perfect asi Raportor, B. Iepurescu.
nuesc şcolele medii (gimuasii) ale na gurată.
*
ţionalităţilor, în carî „se cresc ini în acest scop, adunarea deputaţilor vn
1
micii Maghiarilor *. A vrut se 4i°â De vre-o cine! cjile s’a început în lua în deaprâpe cercetare proieotul de re
cu alte cuvinte, că legea asta ar ,,Reichstag“-ulberlinesdosbaterea asu vizuire a legei pensiunilor, anunţat prin SOIRILE DÎLEI.
trebui desfiinţată şi desfiinţate ar pra noului tarif vamal german. Prin le mesagiul Majestăţii Vâstre, precum şi cele — 24 Noemvrie v.
trebui şi gimnasiile naţionalităţilor. gea acâsta Germania vrâ9ă vie în aju lalte legi financiare, de cari ar putâ să
Komjathy a atacat şi pe membrii torul agriculturei sale scăpătate şi aibă nevoie guvernul regal spre a duoe la Din Făgăraş ni-se scrie: Iu ‘29 No
casei domnitâre acusându-i, că n’ar de aceea stabilesce taxe forte ur bun sfîrşit opera de însănătoşare a finan- vembre a. o. a espirat terminul de concurs
avâ nici un simt pentru interesele cate pentru importul din străinătate. celor statului. la postul de notar public regesc în comi
Ungariei, că familia domnitâre nu e Noul proiect are în cameră adver tatul Făgăraşului. După cât sunt informat,
amica natiunei maghiare, că mem sar! declarat! şi de aceea discuţiu- Sire, au concurat şi advocaţi români cu oualifi-
brii ei dispretuesc pe Maghiari, că nea lui e estrem de pasionată. Ad Preoouparea constantă a nâstră a tu oaţiunl distinse. Legea, dreptul şi dreptatea
Regele maghiar cheltuesce în străi versarii proiectului (Jic, că prin noul turora rămânând cestiunea financiară, re- ar pretinde, ca să denumâscă d-1 ministru
nătate chiar şi aceea ce „naţiunea tarif Germania se va espune la re presentanţa naţională va sci totuşi, print.r’o de justiţie un Român în acest post într’un
maghiară ii dă pentru susţinerea presalii din partea statelor străine, ■ : muncă stăruitâre, să aducă la îndeplinire comitat curat româuem, pentru-oa la per
14
tronului său regesc. în fine se plânse, întru cât acestea drept răspuns vor . tâte aoele legi menite a garanta o mai tractările atât de delicate a rămaselor să
că Ungaria nu e stăpână pe sârtea urca vămile pe articulii de industriă mare siguranţă la sate şi a da ţărei o or- nu mai avem lipsă de interpret, prin oare
ei, că e espusă arbitriului şi plăce- germană şi ast fel se va produce un ganisare administrativă mai corăspun4âtâre nu numai mersul lucrurilor stagnâză, dâr
rei casei domnitâre, că n’are armată mare răsboiu vamal. Mai ales social- nevoilor timpului. se causâză şi jdaune ireparabile partidelor.
independentă, că agricultura ei e în democratii german! sunt, carî com Aceeaşi caldă solicitudine o vom arăta Din neînţelegerile acestea se nasc confesiu
crisă, industria i-s’a nimicit, comerciu bat proiectul din tâte puteriie. Ora cu toţii legilor privitâre la organisarea de nile oele mai mari, sporesc în deoursul afa
peste tot nu are şi că — durerea torul acestora, Bebel, a tinut în şe partamentului justiţiei, reformarea legei por cerilor lucruri zădarnioe, dau ansă la re
durerilor! — ea stă pe marginea ban- dinţa de alaltă-erî a parlamentului tăreilor şi modificarea mai multor disposi- cursuri şi la diferite procese prin cari să
crutului. un discurs de mai multe ore, în care ţiunl ale prooedurei oivile; la cercetarea sărăoesce poporul. — Acest popor văcjend,
a arătat primejdiile, ce conţine noul mijlâcelor de îndreptare a situaţiei mese- că n’are niol un sprijin, ia lumea ’n oap şi
emigrâză în America. In anul acesta au în
a
Şi în Reichsratli -ul austriac se tarif. El ameninţă chiar cu revolu- ] I riaşilor români; la desvoltarea căilor de ceput a emigra şi femei. Dintr’o singură
v comunicaţie pe uscat şi pe apă şi la o mai
desbate tocmai acum provisoriul de ţia şi fiise, că în timp de 14 cjile comună româuesoă din acest comitat, au
social-democraţii ar putâ să provâce bună întrebuinţare a averilor biserioesol.
budget. Ocasiunea acâsta au folosit’o emigrat în enul acesta38 persâne. — Dâr oe
o răscâlă din causa acestei leg! Sire,
de-asemenea corifeii partidelor spre folosesc reclamările acestea juste ale po
a-şî espune părerile asupra situaţiu- Adunarea deputaţilor, pe deplin oon- porului, că tooroai pe oând scriu acestea
nei, şi s’au făcut în privinţa acâsta vinsă, oă finanţele statului au ca esenţială rânduri fuucţionâză deja ca substitut de
bună, primire pe mama Tudosiea şi să-i dea cartea pe pupitrul stranei şi, cu epatrafirul grăind şi căinând ţâra Moldovei, că se cer — 0 fi cădut Ileano, s’o punem la
ce i-o cere.... de gât, merge să vacjă de nu e cineva as tau dela scaunul ei feciorii lui Alexandru- loc. Şi voi să ia din mânile fetei salba,
Şi âr făcea mătănii şi aprindea făclii cuns după s-ta icână. Vodă. Dâr de atunci sfâuta icână n’a mai dâr cât atinse mâna drâptă spre ea, o simţi
de ceară galbină mirositâre a miere, la — Nimeni!,.. l£r glasul!... Audit’ai grăit, decât se lasă grea ca plumbul, când înţepenită şi fără viaţă. Dă să apuce salba
sfeşnicul cel mare din faţa sfintei icâne. Ileană? nu vrea să fie dusă unde-va, la vre-un bol cu mâna stângă, dâr şi acâstă mână i-se
în biserică nu era decât părintele — N’am audit nimica, (fise âr tînăra nav bogat, sâu să fie preumblată prin ogâ- înţepenesce. Bătrânul preot cade ârăşl în
care citea şi Ilenuţa care se ruga. Grâză fată, mirată de vorba preotului. Dăr ce rele însetoşate de plâie, ca să le răcorâscă genunchi speriat.
înfiorâ bătrânul corp al duhovnicului când, (fice glasul, părinte Onofrei? sfântul Dumnecjeu să nu se usuce holdele — Stăpână preacurată, (R Ileana.
06
în mijlocul cetaniei lui, aucji un glas eşind El îşi face cruce şi sărută s-ta iconă: bieţilor âmenl. Dâr ce ai cerut Ileano dela Milostivesce-te spre păriutele Onofrei, îna-
din s-ta icdnâ: — Să fiă după porunca sfintei icone fâcŞ- sfânta icână? poiază-i mânile şi îngădui-mă să pun la
00
— Părinte Onofrei, ajută pe Ilenuţa târe de minuni, adăogâ el a <ji în sine în acel minut, ca suflate de un vânt locul ei podâba grumazilor tăi de pe icână.
şi eu te voiţi ajuta la di de păs şi.de ne reluându-şl locul. puternic, so stinseră tâte făcliele dela sfeş
Şi Ileana cârcă să agaţe din nou
voie grea. — Te ascultă Maica Domnului milos nicul cel mare şi candelele atârnate în faţa
salba la locul de unde căcjuse, dâr o
Bătrânul preot opri eetania, încre tivă, Ileano, adaogă a dice părintele Ono icânei, de se făcu întuneric besnă în bi mână nevăcjută apucă mânile fetei şi n’o
menit : frei scoţând epatrafirul peste potcap; dâr serică.
lasă să anine salba la locul ei pe icână.
— Cine a grăit! Ilenuţă? întreba ce-ai cerut tu, fată hăi, dela Maica Domnu Speriat, părintele Onofrei căcju în ge
preotul. lui, dela sfânta iconă făcătâre de minuni, nunchi; căcju şi fata în genunchi. Preotul — Geaba te trudesc!, Ileano, sfânta
— En n’am aucţit pe nimeni grăind, de mi-a efis sfânta iconă să te ajut? Să te recitea cu buze tremurătâre psalmul lui feciâră vrea ca salba a ta să fie.
cinstite părinte, răspunde fata. ajut, fată hăi, numai spune-mi în ce şi cum? David cel bun de spaime. De abia 4i aceste vorbe părintele
se
— Mi s’o fi năzărit mie, gândi preotul Fata nu răspundea şi în genunchi con De-odată âr se aprinseră făcliele şi Onofrei şi tâtă biserica se umplu de lumine
şi relua eetania din ceaslov. Dâr din nou tinua a se ruga. candelele, âr Ileana simţi, că prin întuneric şi de miresme; făcliile din policandre se
glasul misterios repetă: — A mai vorbit odată sfânta iconă, îi puse cineva în sîn o salbă de galbeni. aprinseră singure şi din cădelniţile atârnate
— Părinte Onofrei, ajută pe Ilenuţa cică, <jice părintele, acum câţî-va ani când Când făcliele se aprinseră, Ileana vătjh I i în altar se ridicau nori de fum mirositori,
Babil Tudosiea, că Dumnedeu te va ajuta feciorii lui Alexandru-Vodă cel Bătrân îşi că salba din sînul ei era una din cele trei âr ângeril şi heruvimii zugrăviţi pe ziduri
la ceasul greu! împârţiră ţâra Moldovei. Plângea icână cji salbe bogate dela gâtul icânei. Mirată, tî- începură a cânta cântece dumne4eescl de
De astă-dată părintele Onofrei lăsă şi nâpte şi părintele stareţul a aucjit’o năra fată arăta părintelui salba. se minuna părintele Onofrei şi ’şl făcea
