Page 91 - 1901-11

tfr. 261—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

notar pnblio feciorul fişpanului Guido Bausz- Turburărî studenţesc! în Peters- Seeburg (districtul Osthavellan) şi povesti, Train ren la cnrtea olandesă.
nern juuior, oare nu înţelege de loo limba burg. în Petersburg studenţii continuă să că se află într’o călătoria oălare ou mai
română. Se vorbesce, oă ministrul drept re- facă turburărî. Oazaoii, îusăroinaţl să resta- mulţi ofiţeri şi soldaţi, dâr oă pe drum i-a Frumâsa Regină Wtlhehnina din Olanda
cunoscinţă cătră fi^panul Bau»znern pentru bilâsoă liniştea,|au ucis aprâpe 40 da stu­ soăpat calul, de aceea el serogă de a i-seda nu trăesce bine ou bărbatul său prinţul
Eenric. S’au luat din dragoste şi erau fe­
serviciile făcute ou ocasiunea alegerilor die- denţi ou lâviturl de cnut. Universitatea e adăpost peste nopte. Fără oa să mai aştepte
talî la poruncă, i-ar fi promis fiului său nu­ oonpată de trupe şi s© iau măsurile oel© consimţământul învăţătorului, se făcu co­ riciţi, însă fericirea pământâscă e treeătâre,
mirea de notar pnblio în Făgăraş. mai severe în contra agitatorilor. Două-cjeeI mod în casă şi în curând întrâ în conver­ adesea numai o nălucire oe umăgeace şi
d© studenţi au fost îuoorporaţl în armată saţie cu servitorii şi servitârelr, pe cari apoi dispare, făcând loc amarului şi du­
Prelegeri publice pentru meseriaşi rerii.
şi doi-spre-ejoce trimişi în Siberia. Un mar» sciu să-i captiveze prin naraţiunile sale din
Comitetul „Asociaţiunei pentru sprijinirea Multe de tâte s’au vestit în timpul diu
număr de studenţi au fost arestaţi. viaţa militară. învăţătorul însă începu să
învăţăceilor şi sodalilor români în Braşov * urmă despre viaţa furtunâsă a celor doi
1
bănuâsoă pe acest soldat, de aceea îi luară
aduce la cnnoscinţa publioă, oă mâne, Du­ Anarcliie in Albania. Din Constan- soţi prinţiarl. S’a cjis chiar, că Regina, în
în serios interogatoriu şi, soldatul nefiind
minecă, 25 Nov. (8 Dec.) o. se va ţină o pre­ tinopol se telegrafâză, oă un raport al nou­ urma unei soene agitate, oe a avnt’o ou
In star© să se legitimeze, fu arestat şi tri­
legere publică pentru meseriaşi, la 4 6re lui valin din Soutari semnalâză o situaţi© bărbatul său, a abortat şi se află bolnavă.
mis la Spandau. Aiol se dovedi, că este de-
p. m. în localul Asooiaţiunei, strada orfani­ alarmantă în Albania. E probabil, oă Seras- Soirile de felul acesta au fost, firesoe, des-
sertor. El a fost dat în judecata consiliului,
lor Nr. 4, la oare pot lua parte nu numai keratnl va dispune trimiterea de trupe nou© minţite. Acum însă sosesc soiri mai nouă,
d© răsboiii.
meseriaşii, ci şi toţi aceia, oarl se intere- de îutărir© a garnisânelor looale, cele ac­ cari constată tristele stări dela ourtea
sâză de oausa lor. tuale fiind incapabile să ţină în frâu ban­ Un cas de nebunie religibsă. îo sa- olandesă.
dei© înarmate albaneze. tnl Dstten lâogă Lausitz s’a întâmplat un Aşa de pildă agenţiei parisiene „Ea-
Biblioteca fundaţiunei universitare
cas de nebuni© religiâsă, cum rare-orl se vas i-se telegrafâză din Amsterdam ur-
u
Carol I a fost frequentată în luna Octom- Ruşii nimicesc autonomia (Finlan­
înlâmplă. Etâ oe se sori© despre acâsta. mătârele:
vne de 8702 cetitori, cari au ooDsultat dei. „Finfondds Kaja Gazeta* publică ordi­
Ţăranul Kaschk-, onnosout în întreg ţinu­
.11282 volume şi 1686 reviste. Dia causa nul imperial prin car© se suprimă dele Mar­ In castelul din Loo ou ocasiunea unui
tul, ţinea împreuDă ou vre-o 20 de tovarăşi prântj s’a produs o soenă vehementă şi un
numărului tot crescând al cetitorilor faţă tie 1902 postul de comandant al trupelor
in casa sa eserciţii religiâse fanatice. De viu schimb de vorbe între Regină şi băr­
de numărul restrius de loourl în sălii© de finlandeze şi administraţia deosebită a aces­
vre-o săptămână înoâo© aoest ţăran postesoe
lectură, s’a luat disposiţiunea de a nu se tor trup©. Dela aceeaşi dată, trupele cari batul său. Regina s’a plâns, oă prinţul uu-i
împreună cu soţia, ou fiica sa şi cu trei fe­
permite intrarea în bibliotecă decât pe se recrutâză numai din Finlanda, vor fi puse dă nici o atenţiune şi s’a folosit, de-o as­
mei măritate. îutr’o sâră veoinii anejiră în
btun unui permis personal de îutrare oe se sub ordinii© comandantului districtului mi­ pră espresiune faţă ou el. Prinţul i-a răs­
locuinţa ţăranului nisce ţipete asurejitore.
liberâza numai studenţilor regulat însorişi litar fiulandes. puns şi mai şi. Atunci camerierul Reginei
Alergând la ferestrii răcjură pe toţi dan­
la Universitate. Van Tets, oare era de faţă, l’a făout atent
Esamenul do profesor al nuni ne­ sând în pieile gole. Veoinii dădură de veste pe prinţul la purtarea sa neouviinoiâsă şi
Adunare de femei. In Viena este o bun. La universitatea din Budapesta s’a în­ primarului, care însoţit de şeful g*rnisânei a mai cjis, oă aşa se pare, că nn scie ou
mare societate, compusă numai din femei tâmplat cjilele acestea un cas f6rte intere­ şi d© mai mulţi guardienl, intrară în aoea cine vorbesce. Atanol prinţul Eenric Va
oreştine. Din acâstă societate fac parte peste sant. In faţa unei cotnisiunl dela faculta­ oasă, ca să pună capăt unui asemenea speo- provocat la duel pe Van Tets, car© a şi pri­
16.000 de membre. O secţiune din acâstă tea de filosofi© nn tînăr candidat [cu nu­ tacol. Ei însă fură primiţi ou lovituri de mit provocarea. Se crede, oă prinţul, care
sooietate a ţinut în cjiua de 3 Decemvrie o mele Victor L. a făout esamenul de pro­ bâte. Sosind mai mulţi ţărani, fanaticii ne­ s’a reîntors dela venătâre, a băut mai mult
adunare sub presidenţa dâmuei Platter. La fesor. Membrii comisiunei au fost fârte sur buni fură legaţi şi duşi la primărie. Ei vor decât trebuia, şi că îu urma efectului vinu­
acestă adunare s’a hotărît, să nu cumpere prinşi, văcjând, oă candidatul a întrat în fi internaţi într’o oasă de sănătate.
nimici dela negustorii jidovi şi să nu se sală însoţit de nn medio şi de tin gardian lui s’a purtat îd mod atât de brusc. După
scena amintită prinţul Eenric şi Van Tets
aboneze nici la un diau care e soris de ji­ dela casa de nebuni. Medicul comunică exa­ Oficerî englesî arestaţi. Mai mulţi s’au dus îndată în ourtea oastelului, unde
oficerl din escadra de pe câstele Siriei, au
dovi. Hotărîrile acestea iau mare însemnă­ minatorilor, oă Victor L., oare mai ’uainte au duelat cu sabia, Van Tets fiind grav
tate mai ales acuma, când se apropie Cră- fusese profesor suplinitor la un gimnasiu fost arestaţi de autorităţii© turcesc! pe când rănit.
oe
oiunnl şi se fac atâtea cumpărături. Domnii din provincie, prin forţarea prea mare la făceau o vânfetâre lângă Poejos. Se <Ţ >
a fost arestat şi comandantul esoadrei, prin­ Soirea comunioată de ageuţia „Havas**
si damele creştiue — a spus ddmna Platter învăţătură a înebnnit şi oă aotualmente
ţul Battenberg. Inoidentul nu va avâ însă a produs sensaţiă oolosală în Haga şi pre­
— să nu calce de fel într’o prăvălie jido- este îngrijit într’o casă de nebuni. [Tînărul tutindeni în Olanda. Amănuntele ruşinâsei
vâsoă. este unicul sprijin al mamei sale şi mereu nici o urmare, deâre-oe reounoscendu-se scene erau de mult cunoscute, pressa olan-
oerea şi în casa de nebuni să i fie permis identitatea personelor arestate, ele au fost
Scumpirea cărţilor poştale. După imediat puse în libertate, a© înţelege, ou desâ însă, din cause patriotice, le-a retăout.
a face esamenul de profesor. Aoâsta i-s’a
oum se soie, înainte cu doi ani s’a uroat pre­ densele cuvenite. Aoum şi cercurile curţii recunoso, că avor-
permis în fine. L. a făcut esamenul îu mod
ţul cărţilor postai© pentru Austria şi Ger­ tarea Reginei a fost urmarea acelei scene
strălucit şi i-s’a dat diploma d© profesor. Un complot anarchist a fost desoo-
mania dela 4 la 5 bani, rămânând numai soandalâse. Se cjioe, oă cei doi soţi s’ar fi
Pe urmă a fost condus din nou de cătră perit la Filadelfia şi având drept soop asa
pentru comunicaţia internă a Ungariei cărţi împăcat odată, dâr prinţul a plecat în oă-
medic şi gardian în casa de nebuni. sinarea preşedintelui Statelor Unite Roose-
poştale o« 4 bani. Pentru viitor însă, pre­ lătoriă şi de atunci nu s’au mai văcjut. Po«
welt. S’au făout numerose arestări.
cum se vede din budgetul ministerinlui de Din Serbia se anunţă, oă In curând poraţiunea e estrem de iritată contra prin­
comerciu, se intenţionezi a-se introduc© şi deputaţii bulgari vor faoe la Belgrad o vi- Kinematograf. D-l Konte Anton va ţului. Ou tâte acestea se desmint soirile,
pentru corespondenţa internă oărţl poştale sită, oa manifestaţia amicală faţă ou Sârbii. da Duminecă, Luni şi Marţi câte o repre- oarl vorbesc despre un divorţ între Regină
ou 5 bani; numai timpul nu este încă fixat. „P. L.“ cjice, că manifestaţia acâsf a nu ne- sentaţie ou kinematograful în restaurantul şi bărbatul ei.
liniştesce Anstro-Ungaria, căci nu aduce Redutei. Inoeputul la 8 6re sâra. Intrarea
Memoriile fostei regine Isabela a
nici o stâujiuire drepturilor sale. Tot din 60 bani.
Spaniei. Fosta regină a Spaniei Isabela II, 0 escnrsiune în România.
Belgrad se anunţă, ca Regele Alexandru şi
trăesoe precum soiut este, în Paris. în present Cei mai distinşi medici s’au espri-
Regina Drngina vor visita cu siguranţă în ii.
îşi scrie memoriile, ceea-ce pănă acum era mat fârte favorabil asupra unturei de peşte
vara viitore pe Ţarul. O foie germană află,
secret, pdel© trecut©, cel mai cetit soriitor a lui Zoltan, deore-oe n’ar© gust sâu miros Au trecut trei săptămâni, de când
oă Ţarina multă vrem© a refusat, de a primi neplăcut şi este un mijlocfortific&ut şi nu-
spauiol, Perez Galdos, a visitat pe regina sub titlul de mai sus am publioat nisce
pe Regiua Dragioa, dâr în fine a cedat, în tritor. Ar fi de dorit ca şi la noi să se în-
Isabela. Galdos scrie un mare roman isto­ impresii şi întâmplări dintr’o călătorie fă­
urma stăruinţei ministrului de esterne Lambs- trodnoă obioeiul englezesc, ca eopiil înce­
ric, tratând epooa dela 1846 — 1868 şi fiind pând dela etatea do trei ani să bea untură cută cu ocasiunea S-tului Dumitru în Ro­
dorff, care susţine, oă primirea părechei
multe eestiunî politice sociale necunoscute, de peşte, prin ce s’ar evita desvoltarea mânia.
regale sârbesel la ourtea rusâsoă, e o neoe-
voia să ia informaţii positive dela fosta re­ multor suferinţe scrofulâse. Numai cu aoest „Ei bine**, vor cjice mulţi cetitori de
sitate politică. mijloc pot eopiil să se desvâlte bine. —
gină. Isabela l’a primit fârte afabil, infor­ ai noştri, „ce fel de eseursiune a fost aceea
Deposit principal la Bela Zultan, farmacist
maţii însă nn i-a dat din simplu motiv, că Ull ospe ciudat. Un ha.'ar din garda că ne-ai dus pănă la Ploeştl şi ne-ai lăsat
în Budapesta.
desorie însă-şl acele vremuri viforâse. Să imperială dela Potsdam s© presintâ întruna acolo! Te-ai întors? Nu te-ai întors acasă?
afirmă, că sunt deja isprăvite câte-va volume. din serile trecute la învăţătorul Engel din Am vrâ sQ seim şi noi. Şi apoi ce-ai mai

cruce sărutând cu evlavie sfânta iconă fâ- crăml s’a rug&t la Maica Domnului s’o nea, în care se afla, dâr maică-sa înţelese Dâr Graur, credea ori nu credea în
cătore de minuni. ajute şi cum sfânta iconă i-a pus în sîn iute primejdia; Şoltuzul profita de ocasiu­ nevinovăţia fetei, nu vrea însă să pârdă
— E a ta salba dela Maica Domnului, salba şi totă minunea din biserică.... nea ca să facă ' cu neputinţă căsătoria lui prilejul de a scăpa pe Iorgu de dragostea
adăogâ a dice părintele Onofrei adânc miş­ De abia sfârşi fata povestirea şi âtă Iorgu. De-altmintrelea se întrâbă biata fe- unei fete calice şi, deci, îndâmnă pe ai
cat de minunea, ce cu ochii săi văduse. că intră în casă Şoltuzul Graur, urmat de meiă şi ea însăşi de nu cumva Uenuţa a săi să-şi facă datoria, să ducă copila la în-
Şi bătrânul preot împreună cu Uenuţa mai mulţi slujitori domnescl şi de dascălul a căcjut în păcatul de a fura dela icână ehisârea judeţului.
eşiră din biserică, după-ce minunea încetă, Ambrosie dela Mănăstirea Bistriţa. salba, cu gând să-şi facă avere, ca să în­ IY.
după-ce fâcliele şi candelele se stinseră şi — Ecă, fata asta a furat salba dela vingă înpotrivirea lui Graur la căsătoria ei
întunericul domni âr în vasta Mănăstire. iconă, striga dascălul Ambrosie, arătând pe cu Iorgu fiul lui. Bine scia biata femeiă, Acasă la părintele Onofrei jale mare,
Uenuţa. că Uenuţa nu era în stare să facă aşa faptă, că bătrânul preot aşa năprasnic se stinse
III.
— Am furat eu salba dela iconă? dice ea care nu trecea cji de sărbătore să nu chiar în noptea când se întorsese dela Mă­
— N’am turme de oi? N’am o sfori- Uenuţa; mi-a dat’o sfânta iconă, martor e mârgă la sf. biserică, ea, care dădea cel de năstire, unde cetise un paraclis la icona făcă-
eea de moşie, nici mamă, şi de aceea jupan părintele Onofrei.... pe urmă bănişor, ca să cumpere ulei pen­ tore de minuni. Preotâsa plângea la ca­
Şoltuzul nu îngădue ca Iorgu să mă ia de — Părintele Onofrei a murit astă- tru candela ce ardea cji şi nopte înaintea pul mortului şi lângă ea nemângăiaţl erau
soţiă? Uite mamă, am o salbă cu o sută nâpte, cjioe dascălul. Făceţi-vă datoria, iconelor din casă, dâr te pui în poră cu o puzderie de copil de totă vârsta, de
de lefţl împărătesei, o avere mai mare de­ adăogâ el a dice cătră Şoltuz şi omenii lui. ispita, cu diavolul? — Dâr nu, nu se pote, totă înălţimea, ca ţevile naiului Rotundei,
cât a tuturor fetelor diu Gura-Yăil. — A murit părintele Onofrei! Uenuţa Uenuţa aşa faptă n’a săvârşit, adaogă a lăutarul Curţei domnescl.
— O salbă de lefţl de aur ! dice mama e perdută, gândi bătrâna mamă. gândi Tudosia. — De ce o fi murit bietul părinte?
Tudosia deschidând mari ochii săi bătrâni, — Ecă salba, jupan Şoltuz; Uenuţa să Când doi sluşbaşl ai Şoltuzului apu­ întrâbă unul şi altul din cei cari veneau
plini de mirare; o salbă bogată? Cine ţi-a fure dela sfânta iconă? Cine aşa cugetă, o cară de braţe pe copilă ca s’o scotă afară să sărute sfânta iconă de pe pieptul răpo­
dat’o ? nedreptăţesce în faţa lui Dumnecjeu ! adaogă din casă, ea începu a plânge, âr maică-sa satului, că mai erl îl vădurăm sănătos, sdra-
Uenuţa povesti maică-sa cum s’a dus a cjice bătrâna. îngenunehiâ înaintea lui Graur: văn, cetind în sf. Mănăstire a lui Alexan­
erl la Mănăstirea Bistriţa a lui Alexandru- — Dâr nu numai salba am venit să — Lăsaţi-ml fata, jupân Graur, că dru-Vodă.
Vodă cel bătrân şi cum a plătit părintelui luăm, dice Şoltuzul, ci să şi pedepsim pe este nevinovată____ Cum de^ai cugetat ju­ Fie din emoţiunea, ce întimpinâ pă­
Onofrei să-i cetâscă un paraclis la ieona hoţa de cele sfinte. pân Şoltuze, că Uenuţa, fata lui Limbă- rintele Onofrei cu minunea sfintei icone,
cea fâcătore de minuni şi cum ea cu la- Uenuţa nu-şî dădea sâmă de situaţiu- Dulee, ar fi în stare să facă asemenea păcat ? fie, căci aşa rânduise sfântul Dumnedeu,