Page 93 - 1901-11
P. 93
Nr. 261.—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 6.
sertanţî s’au anunţat Cornel Langa, învăţ, despărţământul „Alba-Iulia“ şi în viitor .Calendarul FlugaruSui* pe
M u r e l e .
în Veneţia infer. şi I. Ciotlos, învăţăt. în are să domnescă ordine, apare şi din îm anul comun 1902 anul X, va apArâ peste
Homorod. prejurarea, că oficialii au fost aleşi de data două trei rjile în elitura tipografiei „A. Legendă.
La orele 5 d. a. finindu-se adunarea, acâsta cu unanimitate, deşi alegerea s’a făcut Mureşianu", având un cuprins variat şi in
Ci că a fost bag’sâmă, că de
-am mers cu toţii la casa harnioului curator prin votare secretă. Anume au fost realeşl: teresant. n’ar fi fost nu s’ar pomeni, şi n’ar
primar Nicolae Pora, unde am fost ospă preşedinte Ioan Pampu; notar George Spă sci-o şi Fete Coste, ginerele Natului
taţi din belşug pentru un preţ destul de tăcean] bibliotecar Nicolae Duşa; cassar
NECROLOG. Subsorişii ou inima în din Ohiuag, dela care am aucjit’o.
moderat. Nicolae Bătâcuiu. Membru în comitetul cen
frântă de durere aducem la cunosoinţă în A fost un fecior frumos şi hu-
La masă toastele încă nu au lipsit. tral Ioan Domşa şi delegaţi la adunarea
cetarea din viâţă a prea iubitei nâstre bav, încât era fala părinţilor şi a sa
Primul l’a rostit cu avent şi însufleţire pre- generală A. Pop şi Muntean.
mame, sâore, surori, bune şi străbune Mu tului, în care s’a născut, şi acest fe
şed. desp. I. Pop pentru Escelenţa Sa me- După discuţia serosă asupra diserta
ria Hossu n. Mateiu, protopopâsă văduva cior era gata să plece în peţite.
tropolitul Victor Mihalyi patronul reun. şi ţiei şi a prelegerei practice, ambele bine
care după împărtăşirea cu SS, Sacramente Mamă-sa, o muiere rea şi lim
părintele nostru. A. Stroia a vorbit pentru succese, şedinţa se închide.... cu dorul să
ale muribunzilor a- adormit în Domnul, bută, îi că de i-a aduce la casă
Ven. d-n vicariu I. Macaveiu, care de astă- ne revedem în primăvară la Alba-Iulia.
astăzi la 5 âre d. p. în al 73-lea an al vi o noră, cu care nu va putâ întinde
dată cu adânc regret nu a putut lua parte — pi — eţii şi al 4-lea al văduviei sale. Rămăşiţele lingura într’un blid, i-a despica că-
la adunare, fiind dus la instalarea unui preot
pământescl ale scumpei şi neuitatei defun păţîna ’n două.
în postul său. Parochul Repede a vorbit
cte vor fi aşeZate spre repaus întru spera- Tată-său auZind’o Zise: „aşa ar
pentru învăţ. I-a răspuns A. Stroia, vorbind SOIRI ULTIME. rea învierii, în cimiterul oomuu, Sâmbătă fi trebuit să facă şi mama cu mine,
pentru preoţi şi buna armonie între preot
în 7 1. c. la 2 âre d. p. Fie-i somnul lin când te-am băgat în casa ei“.
şi învăţător. Preşedintele a mai vorbit pen Mdrtea Iui V. A. Urechiă. şi amintirea binecuvântată ! Feciorul nu Z'se nici un cuvânt,
tru gazda casei, pentru poporul român din !
■ Blaşiu, în 5 Decemvrie 1901. ci-şî luă traista cu merindea, îşi făcu
acâstă comună. S’au mai rostit şi alte toaste. Bucurescî, 6 Decemvrie. Senatul cruce şi murmurând între dinţi:
Am avut câte-va clipe de veselie până că- şi Camera au ridicat afli şedinţa în Iosif, Pompeifi, Elena m. Nestor, Ion „Dâmne ajută-mî“, plecă.
tră 6rele 10, când masa s’a ridicat, cei din semn de doliu pentru morfcea lui V. luliuna m. Lazar ca fii şi fiice; Sofia m. în noptea dintâiu ajunse într’o
apropiere au plecat cătră casă, âr cei din A. Urechiă. Muntean, oa soră; Elena n. Silaşî, Silves pădure, căreia nu i-se vedea nici
depărtare pe la cuartire, ca des de diminâţă La Academie, la Universitate, tru Nestor, Victoria n. Mauriţiu, Augustin lungul, nici latul. Se culcă punân-
să ne putem porni la drum. la Liga, la Teatru Naţional, la clu Lazar, Adela in. E. Lazar, ca gineri şi nu du-şi capul pe o buturugă. La me-
rori; Silvia v. Şuluţiu, Elena, Ioan, Iustin
în fine nu pot încheia fără a nu es- bul liberal şi la societatea Macedo- Zul nopţii se deşteptă la cântatul
prima şi pe acâstă cale sinceră mulţămită Română s’au arborat drapele negre. Hossu, Iosif Hossu, Laurenţiu, Iustin, Emil unui cocoş de pădure.
şi recunoscinţă On. d-n preot George Re Ca fost ministru şi actual vice Elena şi Silvia Nestor, Ioan, Iustin, Iuliu
Vasilie, Ttofil şi Traian Hossn, Eugen, Cucurigu, cucurigu
pede atât pentru-că a întrat în sînul reu- preşedinte al Senatului, i-se va face
Emil, Mavia, Silvia, Ioan, Elena, George Vine dracu cu cârligu
niunei şi încă ca membru fundator, prin ce o înmormîntare naţională. Fiind de Cu cârligu înfocat
şi-a atras simpatia şi respectul întreg cor corat cu mai multe ordine i-se vor şi Augustin Lazar oa uepoţT şi nepote; Cu furcoiii ’nferecat
pului didactic, cât şi pentru ospitalitatea face onorurile militare. Flaviu şi Flavia Sulnţiu şi Eugen Lazar SS prinZâ şi sS muncescâ,
şi afabilitatea dovedită timp de 2 c}ile. Birourile Senatului şi Camerei ca strănepoţi. De viaţă să lipsSscă
Pe un voinic, ce e culcat
Asemenea mulţămită şi recunoscinţă dato- vor asista la înmormântare.
într’acest loc neumblat.
rim noi învăţ, şi On. d-n preot G. Spornic Corpul lui Vasile Urechiă a fost Bdlele pomilor şi vindecarea lor.
■din Cohalm, care în fruntea curatoratului j j depus asâră în biserica Sf. Gheorghe. Flăcăului nici prin gând nu-i
bis. a percus calea apostolesce din Cohalm Numerose corone au fost de Când parte din organele pomi trecea, că cântecul cocoşului îi sună
la Homorod, s’au presentat la adunare şi puse a c | i pe catafalcul ce pârtă ră lor sunt atacate de diferite insecte, lui, ci se întorse pe cealaltă dungă
:au luat parte cu drag între noi. măşiţele pământesc! ale lui V. A. seu când din causa climei seu a te să mai dormă una, că era mult pănă
De ar da sfântul, ca esemplul denşilor Urechiă. renului, seva nu mai pote circula în Zori.
să-l imiteze şi alţi preoţi! regulat, atunci mai curân.d seu mai La un ceas după mieZul nopţii
A. S. Viena, 7 Decemvrie. Astăfll s’a târcjiu acestea aduc pomului mârtea. ârăşî se deşteptă la cântecul coco
votat în „Reiehsrath" asupra moţiu- Când pomii vegeteză regulat şi şului, care cânta de astă-dată pe un
De lângă Alb a-Talia, Nov, 1901. nei de urgenţă relativă la înfiinţarea au o crescere repede, având faţa goron, de-asupra lui.
vie, e semn că sunt sănătoşi.
On. D-le Redactor! Despărţământul universităţii sudslave. Polonii au vo Cucur'gu, cucurigu
Intre bol ele, cari vin din causa
u
„Alba-Iulia al Reuniunei învăţătorilor ro tat contra. Moţiunea a fost respinsă. Vine dracu cu cârligu,
pământului rău seu a climei, putem
mâni din Archidiecesa gr. cat. de A.-Iulia Cehii au strigat la adresa Polonilor: Ou cârligu înfocat
însemna următorele: vestejirea, cră- Cu furcoiii ’nferecat,
şi Fflgăraş, şî-a ţinut adunarea generală de Se vă fie ruşine! Prusienii au se
parea câjei, îngălbenirea foilor, muş SS prinZâ şi sS muncescâ
•tomnă la 23 Nov. a. c. în Gilda-de-jos. vă răsplătâscă ! De viaţă sS lipsSscă
chiul, rugina şi nefructiftcarea.
Precum în trecut aşa şi cu ocasiunea Pe lin voinic, ce e culcat
Vestejirea. De multe-orî se ob
acestei adunări învăţătorii acestui despărt. Iutr’acest loc neumblat;
pătrunşi în parte de idealul, ee-1 reclamă € O S 8 V « ) c ă î T 1. servă prin plantaţiunile tinere de Un suflet nevinovat.
pomi fructiferi, că primăvara dau
adl spiritul timpului dela învăţătorime, şi-au — „Hâş, bâş, cocoşule, lasă-mă
Prin acâsta se convocă adunarea ge foi puţine şi slabe. Aceşti pomi tre-
•achitat datorinţele lor cu demnitate şi faţă
nerală a Reuniunei fi meilor române pentru buesc căutaţi la rădăcină şi decă şe-mi dorm somnul, că mi-i lung
fle Reuniune, dând dovedi dela înfiinţarea
ajutoran a văduvelor sărace din Braşov şi Să- sunt roşi de şârecî seu alte insecte, drumul, care am să-l fac în Ziua de
Reuniunei, că acâsta este privită ca o po-
cele, pentru diua S-tului Andrein Vineri, în trebuesc repede tăiete rădăcinile cele aZî, şi de nu mă voiîî odihni, nu mă
-dobă a causei lor şcolare. Nici depărtarea vor purta piciârele", Zise feciorul
30 Noemvrie st. v. {13 Decemvrie n.) a. c. la vătămate, er decă timpul permite,
şi nici timpul rece de tomnă nu ne-a pu- hîşiind din t6te puterile cocoşul pă
2*/ ore d. a. în sala festivă a gimnasiului pomul trebue schimbat în alt pă
2
-tut împiedeca, şi sper, că nici în viitor ni
nostru. mânt mai gras, şi crăcile trebuesc dure! Cocoşul însă în loc să se ducă
mica nu ne va putâ împedeca şi nu va
De acâsta dată, pe lângă resolvarea tăiete proporţional cu rădăcinile ră de acolo, începu alt cântec:
pute sta în calea idealului nostru, atât de
agendelor obicinuite, se mai îndeplinesce mase nevătămate. La trebuinţă se Cucurigu, cucurigu
vesel manifestat cu acâstă ocasiune.
şi reconstituirea Reuniunii pe un nou pe pote uda de mai multe-orî. Vine dracu cu cârligu,
Dintre 3 membri absenţi, unul, biblio
riod de 3 ani. îltă-1 acum e aci
tecarul desp., şl-a escusat absenţa neatâr- Nu-mS dară hâşii
Stimatele membre sunt rugate a se
nătore dela sine; âr celor 2 colegi, cari Ci-mi sărută clonţul meu
presenta la acâstă adunare generală.
•absentăză regulat din motivul, că nu căpă P O V E Ţ E . SS vorbesc!, precum sciu eu,
tăm diurne şi spese de călătorie — ori scie Braşov, 22 Nov. v. 1901. De dracu sS poţi scăpa
Fata mea sS fiă a ta.
Dumnecjeu din ce motive — le clic ; să nu aş OtiVa Bidu, Dr. Jos. Blaga, Cum ne scăpăm de brdştele
teptăm în tihnă_____ ca ţăranul lui Oraţiu, v.-preşedintă. secretar. din pi vuiţi ? Facem o gropă nu Cocoşul se scoborî la flăcău,
•care a aşteptat să sece părăul, ca să potă aşa adâncă, într’un colţ al pivniţei care-1 prinse peste mijloc şi-l sărută
trece peste el, ci noi prin noi să ne eluptâm Onoraţii membrii ai reuniunei meseria unde nu prea avem nevoie să um în clonţ. şi atunci îndată din cocoşul
totul! şilor români din Bistriţa, precum şi toţi spri blăm. Umplem grâpa cu apa, în care năsdrăvan se făcu un moş bun şi
Ne făleam noi şi cu aceea în trecut, jinitorii şi binefăcătorii acestei reuniuni, turnăm 1—2 kg. vitriol. Brâştele se blând la vorbă.
că şi Domnii preoţi, în urma chemărei ce sunt rugaţi să iee parte la adunarea gene vor ştrînge în grâpă, însă apa fiind — „Fiule", începu bătrânul „de
«o au în calitate de presidenţl ai sen. sco n’aşî fi dat cu ochii de tine, răsări
rală împreunată cu sfinţirea localului reu otrăvită, vor muri. Broştele morte se
lastice etc., ţin cu noi — deşi de data tul sorelui nu l’ai mai vedă; dăr
niunii din partea M. O. D-nl protopopi Ge- îngrâpă. Decă însă apa este înghi
acâsta abia trei am putut saluta în mijlocul rasim Domide şi Simion Monda, ce se va ţită de pământ, e mai bine să o pu aşa tote ţi-or merge în bine. Tu vei
nostru. Sperez, că altcum va fi în viitor. lua fata mea, pe Ileana Mândrălâna,
ţinâ în 15 Decemvrie st. n. la 2 ore p. m. nem într’un hârdăiaş pe care să-l
După serviciul divin am asistat la după următorul îngropăm în pământ. care de mândră ce e, n’are asămă-
prelegerea practică ţinută cu elevii şcolei nare nici între florile câmpului; dâr
P r o g r a m : 1) La 2 ore p. m. sfin *
prin tînărul învăţător George Spătăcean, oare de una te rog, să nu o duci la mă-ta
ţirea localului. 2) La 3 ore p. m. adunarea
atât prin prelegerea sa, cât şi în calitate Ce facem când o vacă nu şi acasă, ci să rămâneţi la mine, că
generală cu următorea ox'dine de di: a) Des
de notar al desp. a dat dovecjl, că-şl cu- primesce viţelul? Sunt vaci — mai eu n’am muiere, şi aşa sâcră nu
chiderea adunării prin d-nul preşedinte;
mosce şi pricepe chemarea. ales unele vaci tinere, care fată pen vei ave, cu care să n’ai pristuială
b) Raportul secretarului; c) Raportul cas-
Deschidându-se şedinţa tote punctele tru întâia ora — la care simţul ma în casă".
sarului; d) Raportul economului; e) între
programei au fost urmate cu viu interes tern nu e desvoltat, seu care se gî- — „Frumâse vorbe, taicule, şi
girea comitetului prin un vice-preşedinte şi
■din partea celor de faţă. Ou deosebire la dilă, aşa că nu ling viţelul şi nu-1 fiind-că eu chiar în peţite am plecat,
secretar; f) Modificarea unor paragrafi din
raportul preşedintelui Ioan Pampu despre primesc să sugă. Pentru a face ca să mergem la fata Z-tale“.
statute; g) Eventuale propuneri şi inter
activitatea Reuniunei în general şi în spe o asemenea vacă săşî primescă vi — „Ileana Mândrălena e la mine,
pelări.
cial despre activitatea desp. „Alba-Iulia ţelul, se recomandă a-1 presăra cu de acolo numai atunci va scăpa, dâcă
u
Bistriţa, la 2 Decemvrie 1901.,
s’a încins o discuţiă, la care a luat parte diferite substanţe cum ar fi: plevă tu vei sci să-mî răspuuZî la urmă
şi preşedintele desp. Aiud Cornel Crişa». Pentru comitet: (flâre de fân), tărîţe, făină etc. Vaca torele întrebări, âr de nu vei sci răs
S’a sbiciuit cu multă amărăciune desinte- Dr. Vasilie Pahone, Dr. Vaier Moldovan, în acest fel îi va plăcea să-şî lingă punde, cu acest cârlig înfocat ţi-oi
■resul acelor despărţăminte, cari fac să stag preşedinte. secretar. viţelul şi se va învăţa să-l primescă. scdte măruntaiele, că după ele cron
neze Reuniunea nostră în mersul ei. Că în cănesc cei şâpte corbi din curtea
