Page 94 - 1901-11

Pagina 6.
mea , c}i Ucigă-1 crucea, care ca Şi ’n starea lor de pe urmă proverb lumei
se
44
din bun senin apăru înaintea lor.
— „Se aucjitn de bine“, cjise Că mii peteci peste peteci stăpânul le tot
flăcăul, „că n’arn vreme multă de a
pierde prin aceste locuri pustii .
14
— „Ce este în lume, ce e nu­
mai unul? 44
— „Un Dumnezeu şi un sore“, Aşa c’a lor greutate ajunsese colosală
respunse flăcăul adumbrit de mintea Şi Hasan cu tote astea îi purta fără sfială.
moşneagului.
— „Da încă?“
— „Fie-care om are numai un
ca a
cap şi de aci 4i l > ca odată cu
capu nu ne-om lăsa la cel ce' ne
vrea reul“.
— „Ce scii despre doi? 44
— „Cine ar avă femeie cu doi
ochi aşa de frumoşi ca ai Ilenei
Mândrălenei, drac se fie şi ar fi fe­
ri cit “.
Ucigă-1 crucea înghiţi un nod
sec.
— „Dăr despre trei ?“
— «Trei suntem aci, der unul
nu e de noi, ci de focul iadului .
41
Dracu crîşnl din dinţi, căci câr­
ligul ’i se înfipse în cbpsa drâptă.
— „Ce scii despre patru?“
— „Care om înhamă mai mulţi
decât patru cai la căruţă, dâcă nu
44
e nebun, e întrecut .
— „Se aud ce scii la cinci? 44
— „Cel-ce se culcă sera la 5
ceasuri şi nu se scola pănă în altă
di la prând, dâcă nu e bolnav, cu
de abună semă e lenios .
44
— „Der despre şesă?“
— „Şâsă gâsce de ar face orî
câtă gălăgie, ele de ele nu pot face
44
terg .
— „Se audim ceva despre şepte?
— „Cel-ce are şepte buboi pe
trupul lui, bun-bucuros pe toţi şepte
44
i-ar lăsa dracului .
— „Spune-mî ce scii se ne res-
pundî la opt? 44
— „Pănâ-ce are popa opt pres­
curi în straiţă, n’a cere din vecini
44
pită împrumut .
— „Spune-mî ceva despre nouă? 44
— „Cel-ce are nouă clise în po­
dul casei, viseză mai greu, decât
44
acela, care n’are nici una .
— „E drept, e drept, numai o
întrebare încă: „ce căpătăm cu 10,
fără ca să ne trebuiască mai mult? 44
— „Cu fumul tămâiei de 10
erei ţari voiu scote câţi draci sunt în
lume pe toţi, fără ca să am trebuinţă
44
se mai cumpăr alta .
Când îşi sfârşi flăcăul răspun­
sul, pe Ucigă-1 crucea îl înghiţi pă­
mântul, âr de pe Ileana Mândrăleoa
plesniră cele 99 de lanţuri cu car!
era legată în palatul Satanei.
44
— „Acum ne putem duce , dise
moşneagul, „că Ileana mea ne aş-
44
tâptă cu prânz bun şi gustos .
Drept la medă-di ajunseră în
curtea Satanei. Cei şăpte corb! erau
orbi de amândoi ochii şi de fome
se mâncau unii pe alţii. Ileana Mân-
drălâna, când vădu pe tatăl său şi pe
flăcăul, care a venit să o peţeseă,
de bucurie a plâns, er din lacrimile
ei s’au făcut mure, şi de atunci pănă
acjî ochii cei frumoşi să asâmănă cu
murele.
Antoniu Popp.
Papucii lui Hasan.
îu Stambul se povestesce, că era unul Ha-
[san,
Al cărui nume arată, că a fost mohamedan, Şi mai mult cu plasa ruptă de ţintele din
Şi că pe ale lui mersuri el era cel mai avar
Că pe lucruri de plăcere n’ar fi dat un ban
[măcar.
El purta haine prea proste, vechi ş’atâta
[de uzate,
Că le cumpăra mai ieftin fiind do-alţii le-
[pădate,
Er papucii din piciore, atât de mult îi pur- Păgubaşul vădând asta luâ papucii şi ’ndată
[tase
Că nu ştia el însuşi de cât timp îi cumpă­
rase,
G-AZETA TRANSILVANIEI
[ajunsese
[pusese,
Er talpa lor primitivă fiind-că se prea to-
[cise
Cu ţinte în întregime avarul o învălise
* [în grădină
Hasan prin aşa sgârcenii îşi avea îns’adu-
[nată
O avere, ce de alţii mult era invidiată.
* umezesce mai întâiei, apoi îl slăbesee, oum
Hasan murdărind papucii de noroi veni acasă
Şi deşi flămând, ca omul n’aşteptâ să stea
[la masă
Ci-şî spălâ atunci papucii şi pe-un colţ al
[uşei sale
I’aşâdă să se usuce, aşa creclend mai cu cale,
Dâr casa lui fiind josă ş’a vecinului mai
[’naltă,
Un căţel de a acestui a sărit pe cealaltă.
Casele le aveau dânşii, alăture şi astfel,
Că balconul celei înalte era tot la un nivel
Cu a lui Hasan streşină. Deci căţelul a luat
Papucii pe rând în gură şi cu ei s’a tot
[jucat
Pănă-ce din întâmplare scăpa pe unul în
[stradă
Şi apoi fugi acasă fără ca Hasan să-l vadă.
Trecând pe stradă atunce-o femeie însărci-
[nată
Fu lovită cu papucul în cap astfel, că îndată
Din spaima şi din durerea, ce papucii cau-
[sase
Ca o tristă consecinţă ea copilul .. . avortase.
Judecata de îndată aflând astă întâmplare
Luând papucul şi apoi procedând la cerce­
tare
Er pe Hasan culpabil şi pe loc fu condam-
[nat
La o mie lire amendă şi o lună arestat.
* dela Galaţi la Atena tipărită la 1840 de
Hasan deci plătind amenda şi şecjend la
[închisore,
Când ajunse să mai vacjă erăşl raclele din
[sore,
Cea mai întâi cugetare, care l’a preocupat
Fu ca de papuci îndată să se şi vadă scăpat,
Deci luându-i cu iuţâlă îi aruncă într’un
[canal
Ce-i era la îndemână având casa pe a lui
[mal
Dâr volumul lor prea mare şi fasonul cel
[ciudat
Lângă ei stringâud gunoie canalul s’a as- s’a divorţat în Martie a aceluihşl an.
[tupat.
Autoritatea îndată luă măsuri necesare
Să readucă canalul âr în a lui bună stare,
Cheltuind sume însemnate puse a se studia
Şi pricina, ce făcuse canalul a s’astupa;
Deci aflându-se papucii, stăpânul fu căutat,
Hasan ca proprietarul lor fu ârâşl denunţat
Şi silit de judecată din averea-i a plătit
Suma cu care canalul fusese reconstruit.
*
Hasan vădând că papucii se ţin ca să-l să-
[răcâscă,
Creclu că e mai cu cale în mare să-i nă-
[pustâscă
Şi aruncându-i în Bosfor se credea de ei
[scăpat
însă alte neajunsuri şi mai şi i-au preparat.
Stând îu mare deci papucii un timp nn în­
delungat
Venind un pescar acolo plasa lui şi-a arun-
[cat
Dâr când vru s’o scot’afară din răsputeri o s’o mănâno decâ partidul republican este
[trăgea,
Căci apucase papucii şi dânşii o ’ngreuiau
Pescarul credea că pesce plasa lui i-a ’n-
[greuiat;
Dâr când o scose afară văcjându-se inşelat
[papuci
După ce-i luâ în mână înjurând mai multe
[cruci
îi aruncă pe ferâstra unei mare magazii
în care erau espuse spre vîndare sticlării.
Şi spărgându-le mai tote făcu-o pagubă în­
demnată.
Fără multă ostenâlă pe Hasan l’a şi aflat
Şi amândoi împreună, după-ce s’au judecat
Hasan primi hotărîrea pagubele să plătâscă
Nr. 261.—1901,
Şi papucii cei culpabili înapoi să şi-i pri- eresce înăutrul lemnelor. în unele pivniţe
[mâscă. se văd asemenea oiuperol întincjâodu-ae oa-
Pe Hasan atâte păgubi mai de tot îl sără- un învăliş albioios pe grinejf, pe pereţi şi
[cise pe jos. Pe aceste pîsle albe se văd ici şi
Şi papucii blestemaţii încă tot nu-1 părăsise ; colo picături ca de apă, oa nisce lacrimi.
Deci gândindu-se acuma de papuci cum ar Aeâstă oiupereă sub formă de fire.
[scăpa albe mănâncă lemnul, adecă partea hrâui-
Hotărî apoi în fine în pământ a-i îngropa. târe de pe el, apoi pier. Dâr lemnul slă-
Luând deci o sapă în mână, merse cu ea besoe aşa, încât se rupe sub apăsare şi
fârte multe dărîmărl de clădiri au aoâstă
Făcând o gropă adâncă, mai cât un sfert pricină. Acâstă ciuperă, numiră Merulius
[de prăjină lacrimans, se întinde prin crăpăturile zidu-
Bagă în fundul ei papucii şi apoi a astupat rilor eto. pănă oe dă de lemn, pe oare ÎL
Crecjând că măcar acuma o fi de papuci
[scăpat. am arătat.
Un vecin însă văduse, cum în grădină să- Acuma se scie, oă au asemenea ciu­
[pase perci copacii chiar din pădure, în unele
S’a dus ş’autorităţei pe Hasan îl denunţase păduri sunt mai molipsiţi, decât îa altele.
Oă în grădină găsise o comoră însemnată. Aşa îu Rusia sunt păduri, despre care se
Lumea pe acele vremuri fiind puţin culti­ scie, că nu dau lemn de lucru, căci în
vată câţi-va ani ciupercile îi dau gata.
Pedepsea grozav pe-acela, carele ar fi aflat Nn se pot cnnâsee, pănă acuma, co­
Vre-o comoră şi nu îndată o ar fi şi de­ pacii, oarl s boluavl, deci singura grije ce
fel arat ; trebue de avut, e să întrebuinţăm numai
Dâr Hasan sărac acuma, căci averea şi-o lemn biue uscat, să fie zidurile uscate, să
[perduse le umplem ou antiseptice eto. Trebue de-
Plătind pagubele, care papucii ’i le făcuse asemenea făcut, să nu vie lemnul în
Cercetat despre comoră, alta n’a mărturisit atingere cu aer umed, nici ou leşie, urină,,
De cât numai adevărul, că comoră n’a găsit. oenuşe umedă eto.
Dâr sciindu-1 cum-că este un om prea tare în Rusia o casă s’a năruit laşâselunî
[sgârcit după-ce a fost durată şi numai din pricina
Ca să arăte comoră toţi îl torturau cumplit. oiupereei.
*
Torturat grozav în fine sărăcit şi arestat, Preţurile cerealelor din piaţa Braşov.
Ca un hoţ în închisore Hasan sufletul şi-a Din 6 Decembre 1901.
[dat,
După-ce ca miserabil totă viaţa-i trăise Măsura Valuta
seu în
Calitatea.
Adunând banii pe carii cu amar îi prăpă- greutatea
[di-se Kor. | fii.
Şi ’n pământ ca şi papucii fiind dânsul în-
1 H. L. Grâul cel mai frumos 12 .80
[gropat
Grâu mijlociu . . . 12 —
Numai astfel reuşesce a mai fi de ei scăpat. Grâu mai slab . . . 60
11
Grâu amestecat 9 —
(După prosa din o broşură: Călătorii
Săcară frumosă. . . 8 -
Săcarâ mijlocia. . 7 60
M. Haret. Model de cum petrec Turcii săr­ Orz frumos . . . . 6 7 — 60
Orz mijlociu. . . .
bătorile în localurile publice.) Ovăs frumos. . . 5 40
JPuriccscu. Ovăs mijlociu . . . 5 2
71
Cucuruz ........................ 7 30
MULTE ŞI DS TOTE. 71 Mălaiu (meiă) . . . 7 40
Mazăre.......................... 19 —
14
Linte .............................
Fasole............................ 10 — —
Însurat de trei-orl Intr’un an. Sămânţă de in . . 22 —
71
Tot îu America trebne să dăm prste 71 Sămânţă de cânepă . 8 —
as-menea fapte. Un tâlhar fermier de lângă Cartofi........................... 2 10
— •
Red Bud (Ilinoi*) s’a însurat în luna Nov. 1 kilă Mâzăriche..................... — — 88
Carne de vită . . .
a anului trecut cu o fn‘ă de 16 aaî de oare Carne de porc . . . — 96
71 Carne de berbece. . — 72
Pt-ste opt (Iile el se oăsălori cu o 100 kil. Său de vită prospăt . 44 —
altă fată tot de 16 «ni, de oare âr s’a des­ a Său de vită topit. . 72 —
părţit, în Oot.omvrie. Proprietar: Dr. Aurel Mureşiawu-
Săptămâna trecută fermierul s’a căsă­
Redactor responsabil: Tralan H. Por»
torit p-titru a treia-âră ou o fetiţă, care
DicI nu împliuise 16 ani.
Pe când »1 treilea divorţ? Biuronl advocaţilor asociaţi.
* iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiimiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiimiiiio»
Rămăşaguri americane. C. Rădnlescn,
La Louisvilie Kentuky, un lucrător fost procuror şi judecător de tribunal, şi
puse-e rămăşag, înainte de alegeri, că şl va Nicolae Andrei Popovicî,
mânca pălăria d« paie diu vara treoută, doctor în drept, tost magistrat,
dâcă partidul sân — republicanii — va fi se angsjâză a pleda înaintea tuturor ins­
bătut. tanţelor judecAtoresoI din România,
In luna Septemvrie, o violentă discu- procese de orl-ce natură, eseoutărî
ţinne s’a Doat în mijlocul unui grup de de hotărîrl şi creanţe.
politician!. S’au pus rămăşaguri, între al­ Bucureşti, strada Smârdau 53.
tele următorul, oare a fost luat în scris.: vwrvr wrvrv^vvnmm/’
25 Septemvrie 1901.
„Eu, Thotnas Watts, port în acest ooocococcocccco<seccocooccoaccooo
moment o pălărie de paie, pe oare mă ofer Dr. Sterie 3ST. Ciurcu
învins la alegerile de tomnă. X. PelilJcangasse. — Nr. IO. Viena,
„Fâout îu faţa a trei martori, cari au C o n s u l t a ţ i u n l
isoălit ou mine . cu celebrităţile medicale şi cu specialişti (lela
41
Republicanii au fost în minoritate şi facultatea de medicină din Viena.
lucrătorul va trebui să şl ţie rămăşagul. D. CXXXXXXXXX) 30000©KX30000033030003
Watts nu refusă să-şî mănânce pălăria de
paie. Un banchet pe osre-1 va plăti lucră­ şi în localităţile ce-
torul, se va da în cel dintâiii birt din oraş. = le mai mici, se
llltă şi lista de bucate a lucrătorului: Supă
de paie vechi, ragont de paie, paie tăiate, caută, personc harnice se primâscă
salată, paie răscolite cu furca, dessert, bu­ ACJKWTCJRĂ,
dincă de paie ca sos de paie, apă sul­ aducândule un câştig de
K
furată". -2^ corone j»e di.
* Oferte cu indicarea ocupaţiei de pănă
O ciupercă ilerimătorc de case. acuma a se adresa sub „Verdienst la
Un fel de ciupercă, din felul oelor A.
obiolnuite, are obieeiă că sub formă tînără