Page 97 - 1901-11
P. 97
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în flăcire iii.
AOministraţiiiiiea şi Tipografia Abonamente pentru Austro-Dngaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şAse luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Sorisori neirancate au se pri N-rii do Duminecă £ fi. pe an.
mase.—Manusoripte nu se Pentru România şi străinătate:
retrimit.
Pe un an 40 franol, pe şAse
I N S E R A T E luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
se prlmoso la Admlnlstraţlune tn N-rii de Duminecă 8 franol.
Braşov şi la unoătorolo Se prenumoră la tdte ofi-
BEÎOUKI de ANUNŢURI : ciele poştale din întru şi din
!n Vlena : la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augenfeld & Emeric Les- £ i
ner, Heinrich Schalok. A. Op- Abonamentul pentru Braşov
pelii Nachf. Anton Oppolik. Admtnist raţiunea, Piaţa roaie.
In Budapesta: la A. V. Gold- TArgul Inului Nr. 80, otaşiu
bergor, Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şese
Leopold(VTI ErzsĂbet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 cor.
P R E Ş U L I N S E R Ţ I U N I L O R : Cu dusul în casă: Pe tm an
o soria garmond pe o colină A N U L L X I Y . 24 oor., pe fi lunII2 o., petrei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 oorAne. — Dn esemplar
Publicări mai dese după tari- 10 bani. — Atăt abonamontele
tă şi învoială. — RECLAME pe căt şi inserţiunile sunt, a se
pagina 3-a o soriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. 262. Braşov, Lnnl-Marţl 27 Noemvrle (IU Decemvrie). 1901.
Deputaţii dieta!! siovacl. catolic acusându-1, că pactâză şi cons se va desbate budgetul, Slovacii să cia acuselor ridicate contra mandatului. Cu
piră cu Slovacii. se pronunţe şi să-şî clarifice posiţia ria a primit argumentele aduse de apără
Despre cei patru deputată slo Cu multă resignare conducătorii si programul lor în cameră. Atunci tor şi a respins petiţia. In motivarea sen
vaci din camera ungară nu s’ar mai partidei poporale s’auvăcjut constrînşi numai se va pute judeca, dâcă ei tinţei Curia cjice între altele, că deputatul
sci şi pomeni nimic, d6că pressa ma a-se apăra în contra acelor acusărî representă în adevăr în dietă do Plavlovicî folosind cuvintele „pământul e al
ghiară nu li-ar dedica o deosebită prin constatarea unor adevăruri fărte rinţele şi aspiraţiunile poporului nostru** n’a agitat în contra intregităţii te
atenţiune. Ei n’au dat pănă acuma muşcătăre, ce lovesc amar în amo slovac. ritoriale a statului, cuvintele oitate însâmnă
nici un semn de viaţă, ceea-ce rul propriu al şoviniştilor şi în pre numai, că Serbii stabiliţi aici ş!-au câştigat
scriu toile slovace despre ei n’ajunge tinsele interese ale îdomnirei siste încă un gravamen maghiar. Foile drepturi. Mai departe împrejurarea, oă în
la cunoscinţa generală. mului actual. A fost vorba mult de unguresc!, printre carîj„Magyarorszâg“ ş. a., Melencze — unde Pavloviol a ţinut o vor
De când au eşit din urna elec Slovaci, de sărtea lor şi în deosebi se plâng, oă de un timp înoâoe ministru de bire — un băiat purta stindard naţioual
torală deputaţii slovaci, au fost în- de prigonirile ce trebue să le îndure esterne Goluchoivslci aduce în ministeriu sârbeso, nu se pâte pune în cârca deputa
l maghiare
cunjuraţ! de cătră cji are e limba şi naţionalitatea lor, şi totuşi 6menî, car! erau pe lângă el pe când a fost tului, fiind-oa nu se pâte dovedi, că la
cu aureola unor combatanţi pentru n’a vorbit nici unul din deputaţii ambasador la Bucuresoî. Aşa acum de cu ordinul lui s’a purtat stindardul.
principiul naţionalităţii şi li-s’a cjis slovaci presenţî la acest obiect. rând a făcut să fie numit şef de secţiâ în
deputaţi naţionalişti. Se afirmă din partea slovăcâscă, ministeriul de esterne nu nemaghiar, deşi Articolul 7. Am amintit şi noi des
că deputaţii din cestiune s’au abţi postul acesta, cel mai însemnat, a fost
E bătător la ochi, că aceleaşi pre un articol publioat într’un . cjiar juridic
nut de-a participa la acea discu tot-dâuna ocupat c’nn Maghiar (Szogyen-
cjiare şoviniste, cari în tot timpul de cătră consilierul Flaişlein (!) dela curtea
ţiune, fiind-că s’ar fi convins, că în Mtirich, conte Cziraky, oonte Szechen etc.)
sunt gata a asigura, că în Ungaria de apel din! BuourescI, în care numitul domn
adevăr nu s’a discutat serios cestiu- Goluohowski a făcut să fie numit nu ma
nu esistă naţionalităţi, ci numai o ajuns la o posiţie atât de înaltă în magis
nea naţionalităţilor, ci a fost atinsă ghiar (Merey) numai în postul de al doilea
naţiune, presenteză pe cei patru de tratura din România, pledâză pentru supri
numai în sens negativ, ca o ces şef de secţiă, dâr şi acesta nu ounâsce
putaţi slovaci în mod constant ca marea articolului 7 din constituţie. Indrăs-
tiune, ce supără mult pe cei dela limba maghiară, aşa oa să pâtă repre-
deputaţi naţionalişti şi le dă chiar o nâla lui Flaişlein a fost aspru oriticatâ de
putere şi ca cap de acusaţiune pen senta în delegaţiunl ministeriul. „Magyar-
însemnătate generală numindu i grup tâte organele naţionaliste şi asupra acestui
tru a înegri naţionalismul maghiar orszsg** spuue, că faptul acesta va fi, pro
seu partid al naţionalităţilor. oas s’a anunţat chiar o interpelaţie în ca
a celor din partida poporală. babil, adus în discusiune şi în dietă, fiind mera română de cătră deputatul Stavri
Piarele unguresc! au lansat mai
Nu seim decă este justificată că „nu numai acesta este unioul act prin Bratian, Ministrul de justiţie, Stoicesou, a dat
întâiii scirca, că deputaţii slovaci ar
acesta părere, dăr admitem şi alta care Goluchowski îşî trădâză atitudinea lui Vineri sâra un prâncl, la care a invitat pe
avâ de gând a presenta un proiect probabilitate, adecă, că nu şî-a ridicat autimaghiară .
u
de adresă al lor deosebit, adau- toţi consilierii dela curtea de apel din Bu
glasul nici un Slovac, pentru-ca nu curesoî, cu soop de a-le sonda părerile în
gend, că Slovacii nu vor înainta nici
cum-va printr’asta să se agraveze Un mandat validat. Senatul Curiei acâstă afacere înainte de a răspunde la nu
un proiect, dar îşi vor desfăşura ve
posiţia celor din partida poporală s’a ocupat Sâmbătă eu mandatul deputatu mita interpelaţie. Discuţia asupra acestui
derile şi credeul lor în decursul des-
faţă cu acusatorii lor din majoritate. lui naţionalist sârb Lyubimir Favlovicî, ales articol s’a început de altfel şi în pressa
baterei generale asupra adresei.
Căci nu se mai păte nega, că pănă al ceronlui Toi okbecse. Mandatul acestuia a străină. Astfel Dr. Hans Kraus, corespon
Nici una, nici alta nu s’a în la un punct 6re-care acest partid fost atacat prin petiţie de locuitorul Petru dentul (jiarului „P. L.“, a publicat filele
tâmplat. Amintiţii deputaţi s’au mul iea în scut pe Slovaci, şi că de Urban şi alţi 10 consoţl ai săi din Torok- acestea în acest cfi ar an articol, în care
ţumit cu aceea de a-se presenta doi mult a întrat în contact mai strîns becse, pe motiv, că Lyubimir PavlovicI a pledâză de asemenea pentru suprimarea ar-
câte doi ministrului-preşedinte, dând cu alegătorii lor. agitat în vorbirea-program oontra ideii de tioolului 7 din oonstituţiunea română. Kraus
acestuia ocasiune de a-i sfătui se se Acum foile unguresc! aduc un stat maghiar şi contra intregităţii terito se referă la o conversaţie, ce ar fi avut’o
pdrte bine şi se se lapede de orî-ce nou comunicat relativ la deputaţii riale a statului, ceea-ce oonstitue o faptă el înainte de asta cu 8 ani cu P. Carp. Cu
veleităţi „panslaviste**. slovacă. Ne spun, că ei au intenţio ilegală, ce trebue să aibă oa urmare nimi noscutul fost ministru ar fi (jis atunci, oă
S’a întâmplat, ea fără concursul nat să se pronunţe cu ocasiunea des- cirea mandatului. La Idesbatere petenţii au schimbarea acestui artiool nu s’ar putâ face
deputaţilor slovaci şi saşi se se des- baterei asupra proiectului de in fost representaţl de advocatul Dr. Mittel- fără ore-carl sguduirî, decât în două caşuri.
lănţuescă o dispută vehementă între demnitate, der şi la acăstă inten- mann, âr alegerea a apărat’o advocatul Dr. 1) Dâoă un eveniment estern ar forţa acâsta.
partidele maghiare, aducendu-se ces- ţiune au renunţat, reservându-şî de Tetâtleni Armin din Badapeşta. Dr. Mittel- 2) Dâcă o crisă internă financiară ar reclama
tiunea naţionalităţilor în discuţiune. a-şî desfăşura programul lor cu oca mann l’a acusat pe PavlovicI c’o sumedenie imperios suprimarea articolului, pentru-oa să
Incidentul s’a ivit, când cei din ma siunea desbaterei generale budgetare. de laorurl pretinse antilegale. Apărarea lui se atragă în ţâră oapitnle streine. Kraus e
joritate, îndeosebi cei din fostul grup Se pote dâr totuşi aştepta, ca Tetâtleni a fost din cele mai reuşite şi cu de părere, că acest din urmă oas a sosit
apponyist, au atacat partidul poporal pe la începutul anului viitor, când argumente sdrobitore a dovedit neteimini- deja. Se va vedâ.
FOILETONUL „GAZ. TRANS**. „Sârele se urca rcai sus. Minutele se suri, când radele îuţăpătâre ale sârelui Stratul asămftnator oolodiului, care ne
scurgeau teribil de înoet. Frica şi speranţa îmi atingeau faţa, sâu oând Sa’ad (tovară aoopere buzele, se rupe şi oade jos. Se pro
Când cine-va more de sete. mai ţineau în vigâre restul duhurilor şul) îşi murmura rugăoiunile cu o căldură duc orăpăturl în piele şi în oarnea de sub
nâstre. Inoetul cu încetul ne dispăreau reînoită. In curând dispăru însă totul, pre piele, aşa oă omul asudă sânge ÎDgroşat şi
— F i n e . — forţele. Niol un sgomot nu tulbura liniştea sent, trecut, viitor, pericolul de mârte ame serum. Acâstă scurgere evaporâză tot aşa
„In ourând se ridică cel mai mare de mormânt a Daturei. Nici o mişcare nu ninţător şi speranţa, care nicl-odată nu de repede, pe cât de repede se formâză şi
duşman al omului ehiuuit de sete, sdrtle, se observa printre stâncile mârte şi uscate. rnâre şi mă cuprinse o stare, despre care rămâne în urmă o sgură pe suprafaţa pie
la o înălţime ameniuţătore. El îşi trimitea Niol o adiere de vânt nu punea în mişcare nu sciu, dâcă era o eţîpire imperfectă ori lei. Fie-care crepătură de piele este o rană
radele sale ferbinţl pe stâncile negre ale o singură fruncjft măoar a desolatelor aoa- începutul de inconsoienţă a perirei apro inflamantâ şi orăpâturile pielei se înmulţesc,
malului de rîu şi pe nisipul din alvia lui ţii. Decă mi-ar fi venit cel puţin un somn piate. Nu pot să spun, cât timp a durat pănă ajung la baze, cari presentă nisoe
uscată. Eram învăluiţi într’o mare ferbin- binefăcător, care să mă fi salvat pentru un acâstă stare, pe oare nu o pot numi ohi- masse umflate de carne crudă puroiâsă.
ţâlă. In asemenea situaţie puterea de ac moment de presentul ameninţător! In cu nuitâre, în oare organele simţurilor mele Ceriul gurii şi limba sunt de asemenea in
ţiune, reînviată câte pe un moment, — se rând mi-se revoltă întrâga mea putere de primiau impresiunî din afară, fără oa ele să fectate. Când apoi fluiditatea asudată pi
stînge şi racja de speranţă abia năsoută speranţă într’o energie momentană în po fi ajuns la adevărata conscienţă. cură în gură şi gâtlej, utunol a sosit tim
piere numai decât. Muoosiiâţile gurei, na triva unui slîrşit atât de prematur al ca „Atunci, nu sciu, dâcă era un vis ori pul deliriului. Capul aprins este populat
sului, gâtlejului îşi pierd în curând urne- rierei mele africane. . . . Apoi mă gândiam era un joc al simţurilor mele iritate? Ve de imagiDÎ de ale fantas’ei, care ne repre
zâla. împrejurul tîmplelor şi a frunţii pă cu emoţiune durerâsă la număroşii mei deam o capră mare cum alerga făoend sentă oaze în deşert cu arbori şi cu isvâre
rea, oă un cerc de fer se strîoge din ce amici şi în fine căutam o mângâiere tre- nisce sărituri ouriâse de-adreptul spre aoa- săritâre şi dătătâre de viaţă. Limba săoată
în ce mai tare. Nici o adiere de vînt nu oătâre în sentimentul fatalistio al renun ţia nâstră şi ducea un om în spate. Aşi fi se umflă, se apa9ă de dinţi, desparte maxi-
ne ajungea în strîmta vale. Ochii ne ar ţării şi al împăcării ou inevitabilul... putut jura, că i-am vădut cârnele şi barba. lele de-olahă şi stă în gură, oa un burete
deau dureros. Obosâla deveni fără mar „încetul ou ÎDoetul aoeste cugetări Se îrţelege, oă era om, un om mult dorit, umflat. Din ochi isvorâso în realitate „la-
gini.... De două-orl cămila mea istovită îşi deveniră nisoe sensaţii nehotărîte, se con capra însă se prefăcu în cămilă, pe oare orăml de sânge * şi în măsură oe curg pi
1
puse ostenitele membre la odihnă în um fundau cu nisce visuiî, în cari vedeam tot ne aducea Bisra apă în două burdufuri. căturile de sânge din ochi, obrajii orăp&ţl
bra a câte unui arbore spinos şi de două- ceea-ce mă înconjâră, fără să sciu, ce este, Privirea lui ne-a stors lacrăml de bucurie *.... se presentă ca blăniţl cu carne orudă.
1
orl am reuşit să o scol şi să o îndemn prin şi imoginile trecutului se oontopiau ou cele Cam aşa se presentă prin urmare chi Lupta pe viaţă pe morte se ooutinuă în
îndoite lovituri la înaintare. Dâr aşa în din present, aşa că nu-mi mai puteam da nul setei nenorocitului oălător în primele câfă. Bătăile inimei, la început mai tari,
spre amiacjl, când pentru a treia oră s’a sâmă, dâcă sunt în patria mea sâu la pâ- trei stHdii. slăbesc din oe în oe paralel cu deschi
vîrît între oreugile unei acaţii, mi-a fost lele unei stânci din Sahara. Ou al patrulea grad, oând se usucă derea pielei. Degetele bîjbăe în mod me-
imposibil să o mai mişc din loc. „Une-orl eram trezit din viaţa de vi ţesăturile, începe o nouă faşă a setei. canio pe la limba umflată „şi pe la buze,
